Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de INFORMATICĂ
ANALIZĂ MATEMATICĂ
Analiza matematică este una din disciplinele de pregătire fundamentală care,
pentru profilul INFORMATICĂ, este impusă de către Agenţia Naţională pentru
Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) ca esenţială pentru
pregătirea studenţilor şi pentru depăşirea procedurilor de evaluare şi acreditare.
Modul de prezentare a acestui material are în vedere particularităţile
învăţământului la distanţă, la care studiul individual este determinant. Pentru
orice nelămuriri faţă de acest material vă rugăm să contactaţi tutorele de
disciplină care are datoria să vă ajute oferindu-vă toate explicaţiile necesare.
Disciplina de Analiză matematică îşi propune următoarele obiective specifice:
Însuşirea noţiunilor fundamentale şi a algoritmilor specifici de rezolvare a
problemelor privind şiruri şi serii numerice şi de funcţii, limită,
continuitate, calcul diferenţial (una sau mai multe variabile), calcul
integral;
Formarea şi dezvoltarea bazei matematice a studenţilor pentru disciplinele
fundamentale şi de specialitate din anii superiori;
Formarea şi dezvoltarea aptitudinilor şi deprinderilor de analiză logică,
formulare corectă şi argumentare fundamentată, în rezolvarea problemelor
tehnico-economice şi de specialitate;
Identificarea corectă a tuturor dimensiunilor unei probleme matematice
precum şi a procedurilor ce pot fi utilizate pentru rezolvarea acesteia;
O comparaţie critică a metodelor de rezolvare evidenţiind, eventual, calea
optimă de soluţionare.
Vă precizăm de asemenea că, din punct de vedere al verificărilor şi al notării, cu
adevărat importantă este capacitatea pe care trebuie să o dobândiţi şi să o probaţi
de a rezolva toată tipologia de probleme aplicative aferente materialului teoretic
prezentat în continuare. De aceea vă recomandăm să parcurgeţi cu atenţie toate
problemele rezolvate, să rezolvaţi problemele propuse prin testele de
2
autoevaluare si temele de control; fiţi convinşi că examenul final apelează la
tipurile de probleme prezente în secţiunile menţionate anterior.
SUCCES!
MODULUL 1
3
cu creionul pe tot parcursul textului. Se recomandă întocmirea unui caiet de
probleme. Pentru fiecare tip de exerciţiu se recomandă identificarea algoritmului
şi descompunerea acestuia în etape succesive. Se recomandă studierea soluţiilor
problemelor rezolvate şi rezolvarea completă a problemelor propuse în testele de
autoevaluare şi în tema de control propusă.
Timpul mediu necesar parcurgerii şi însuşirii noţiunilor teoretice,
algoritmilor practici de rezolvare a problemelor, formării deprinderilor practice
de rezolvare şi dobândirii competenţelor anunţate este de aproximativ 6-8 ore de
studiu pentru fiecare lecţie, într-un ritm de 2-3 ore zilnic.
LECŢIA 1
Exemple
nπ
1) Şirul cu termenul general xn = sin , n ∈ ¥ , are ca puncte limită pe
4
2 2
−1, − , 0, , 1.
2 2
1
2) Şirul cu termenul general xn = , n ∈ ¥ , va avea L = { 0} , deci
*
n
limsup ( xn ) = liminf ( xn ) = 0 , şirul fiind convergent.
n →∞ n →∞
Definiţia 1.1.3. Un şir care are limita infinită sau un şir pentru care cele
două limite, inferioară şi superioară, sunt diferite se numeşte şir divergent.
(ii) nlim
→∞
( an1 + an 2 + ... + anm + ...) = 1 .
n →∞
∑
( ∃) lim anm = l < ∞ , atunci afirmaţia 1) devine ( ∃) lim yn = l ⋅ lim xn .
n →∞ n →∞
m ≥1
valoare.
Indicaţie de rezolvare:
an − an −1
Se aplică Teorema Töplitz şirului ( xn ) n , xn = , iar şirul dublu
bn − bn −1
5
bk − bk −1
( Anm ) n,m∈¥ , Ank = , k ≤ n şi Ank = 0, k > n .
bn
b −b b −b
În aceste condiţii lim 1 0 ⋅ x1 + ... + n n −1 ⋅ xn = lim xn = l .
n →∞ bn bn n →∞
b1 − b0 b −b a
De asemenea, ⋅ x1 + ... + n n −1 ⋅ xn = n , ( ∀ ) n ∈ ¥ * .
bn bn bn
Consecinţa 2. Dacă ( an ) n , ( bn ) n sunt două şiruri de numere reale cu
proprietăţile:
n
1) lim
n →∞
∑ bk = ∞, bn ∈ ¡ *+ , ( ∀ ) n ∈ ¥ ;
k =1
2) ( ∃) nlim
→∞
an = a .
a1 ⋅ b1 + ... + an ⋅ bn
Atunci ( ∃) lim = a.
n →∞ b1 + ... + bn
Criteriul radicalului
Dacă şirul ( an ) n este convergent şi are termenii pozitivi, atunci
lim n a1 ⋅ a2 ⋅ ... ⋅ an = lim an .
n →∞ n →∞
Indicaţie de rezolvare:
Se aplică teorema Cesaro-Stolz pentru şirurile ( lg an ) n şi bn = n . Atunci
lg a1 + lg a2 + ... + lg an
lim = lim lg an ⇒ lim lg n a1 ⋅ a2 ⋅ ... ⋅ an = lim lg an ,
n →∞ n n →∞ n →∞ n →∞
de unde rezultă ( n →∞
) (
lg lim n a1 ⋅ a2 ⋅ ... ⋅ an = lg lim an
n →∞
) şi de aici cerinţa
problemei.
Criteriul raportului
an +1
Dacă şirul ( an ) n are termenii pozitivi, atunci lim n an = lim , dacă
n →∞ n →∞ an
Criteriul majorării
Dacă an − a ≤ bn şi nlim bn = 0 , atunci lim an = a .
→∞ n →∞
bn
3) ( ∃) lim = b ∈ ¡ \ { 1} .
n →∞ bn +1
a −a
Atunci ( ∃) nlim
n +1 n
= .
→∞ b −bn +1 n
Recurenţă de ordinul 1
xn +1 = a ⋅ xn + b, n ≥ 0, x0 ∈ ¡ .
Cazul 1. a ≠ 0, b = 0 ⇒ xn +1 = a ⋅ xn ⇒ xn = a n ⋅ x0 , ( ∀ ) n ∈ ¥ .
Cazul 2. a = 1, b ≠ 0 ⇒ xn +1 = xn + b ⇒ xn = n ⋅ b + x0 , ( ∀ ) n ∈ ¥ .
Cazul 3. b ≠ 0, a ∉ { 0,1} ⇒ xn +1 = a ⋅ xn + b, ( ∀ ) n ∈ ¥ .
Se caută un şir cu termenul general de forma yn = xn + α, α ∈ ¡ .
y n+1 − α = a ⋅ ( y n − α ) + b ⇒ y n+1 = a ⋅ y n + α ⋅ ( 1 − a ) + b . Impunem condiţia α ⋅ (1 − a ) + b = 0
şi rezultă y n+1 = a ⋅ y n ⇒ y n = a n ⋅ y0 şi deci
b b
xn = a n ⋅ x0 + + , ( ∀) n ∈ ¥ .
a −1 a −1
Recurenţă de ordinul 2
a ⋅ xn +1 + b ⋅ xn + c ⋅ xn −1 = d , n ≥ 1, a, b, c, d ∈ ¡ .
Observaţie. Printr-o translaţie a şirului ( xn ) n se poate obţine o recurenţă
de forma a ⋅ xn +1 + b ⋅ xn + c ⋅ xn −1 = 0, n ≥ 1, a, b, c ∈ ¡ .
7
Pentru această problemă se caută soluţii de forma xn = r n , r ≠ 0 .
Înlocuind aceasta în relaţia de recurenţă, vom obţine ecuaţia a ⋅ r 2 + b ⋅ r + c = 0
numită ecuaţia caracteristică asociată recurenţei.
8
Se disting trei cazuri:
Cazul I: Dacă ∆ > 0 , ecuaţia caracteristică are două rădăcini reale şi
distincte r1 , r2 .
Lema 1. Şirurile cu termenii generali yn = r1n , zn = r2n , n ∈ ¥ , sunt soluţii
ale relaţiei de recurenţă.
Lema 2. Orice combinaţie liniară a şirurilor yn = r1n , zn = r2n , n ∈ ¥ , este
soluţie a relaţiei de recurenţă.
Lema 3. Soluţia generală ( xn ) n a relaţiei de recurenţă şi şirurile ( yn ) n ,
( zn ) n sunt liniar dependente.
Prin urmare, soluţia generală a relaţiei de recurenţă este:
xn = A ⋅ r1n + B ⋅ r2n , n ∈ ¥ , A, B ∈ ¡ .
___
Fie ¡ = x = ( x1, x2 ,..., xk ) xi ∈ ¡ , ( ∀ ) i = 1, k . Elementele lui ¡
k k se
numesc puncte sau vectori.
complex y, x .
Pentru K = ¡ condiţia 4) din definiţia produsului scalar devine
x, y = y , x , ( ∀ ) x, y ∈ X .
k
Observaţie. Pe spaţiul vectorial ¡ , +, ⋅ ( ) se introduce produsul scalar de
k
forma x, y = ∑ xi ⋅ yi .
i =1
10
k
(
Observaţie. Pe ¡ , +, ⋅ ) se introduce norma ⋅ 2
:X →¡ + definită cu
ajutorul produsului scalar prin x 2 = x, x , ( ∀ ) x ∈ ¡ k .
Rezultă că x 2 = x12 + x22 + ... + xk2 .
Notaţie: ( an ) n∈¥ .
11
Exemplu
nπ ( −1)
n
Şirul ( an ) n∈¥ , an = sin , , n ∈ ¥ * este din ¡ 2 .
2 n
∑ ( an − a0 ) ∑ an − a0
2
ani − a0i < i i
= an − a0 2
< i i
.
i =1 i =1
1.4 Aplicaţii
Indicaţie de rezolvare:
1 1 1
a) pentru n număr par, un = + → ; pentru n număr impar
a n a
1 1
un = a + → a ; deci, punctele limită sunt a şi ;
n a
12
1
b) e şi e
;
2 2
c) −1, − , 0, , 1;
2 2
d) −1, 1 ;
2k u2k = 2 . Pentru
e) pentru n = 2k , deci klim
avem u2 k = 2 ⋅ →∞
2k + 1
n = 2k + 1 avem u2 k +1 = 0 , deci klim u2 k +1 = 0 . Se obţin punctele limită 2 şi 0.
→∞
Indicaţie de rezolvare:
a) se determină punctele limită ale şirului; pentru n număr par
n 3 n 1
an =1 + → , iar pentru n număr impar an = − →− ; deci, mulţimea
2n + 2 2 2n + 1 2
1 3 3
punctelor limită este L = − , , de unde rezultă că lim sup a n = şi
2 2 n→∞ 2
1
lim inf a n = − ;
n →∞ 2
lim sup a n = 2 1
b) n →∞ şi lim inf a n = ;
n→∞ 2
3
c) limsup an = ⋅ e + 1 şi lim inf a n = − e .
n →∞ 2 n→∞ 2
1 ( n + 1)
n n
an +1 1 1 1
= ⋅ = ⋅ 1 + < ⋅ e < 1, ( ∀ ) n ∈ ¥ * ,
an n +1 n n
n +1 n n +1
de unde rezultă că şirul este monoton descrescător. Cum toţi termenii sunt
pozitivi, şirul va fi mărginit inferior de 0, deci este convergent.
Pentru calculul limitei, dacă = nlim→∞
a n , introducând limita în relaţia de
n
1 1
recurenţă a n +1 = a n ⋅ ⋅ 1 + , se va obţine l = l ⋅ 0 ⋅ e , de unde = 0 ;
n +1 n
b) şirul ( an ) n∈¥ este un şir de numere pozitive şi monoton crescător,
demonstraţie ce se poate realiza prin inducţie matematică după n. Presupunând
că ar exista = nlim
→∞
a n , aceasta va trebui să verifice relaţia de recurenţă, adică
1 + 1 + 4a 1 − 1 + 4a
= a + , de unde 2 − − a = 0 şi se obţin l 1 =
, l2= .
2 2
Cum 2 < 0 nu convine, termenii şirului fiind pozitivi, rezultă ca limită posibilă
1 . Cum şirul este crescător, adică a n −1 < a n şi a1 = a < an , ( ∀ ) n ∈ ¥ , n ≥ 2 ,
an −1 a a a
rezultă < 1, 1 = < 1 , de unde a < a .
an an an n
14
Cum ambele subşiruri sunt şi mărginite rezultă că există limitele lor, de
forma l 1 = lim a2 k , l 2 = lim a2 k +1 .
k →∞ k →∞
2 2
În acelaşi timp a2 k +1 = 1 + , a2 k + 2 = 1 + . Trecând la limită în cele
a2 k a2 k +1
2 2
două relaţii de recurenţă, obţinem l 2 = 1 + , l 1 = 1 + , echivalent cu
l1 l2
( l 2 − l 1 ) ⋅ ( l 1 ⋅ l 2 − 2 ) = 0 . Dacă l 1 ≠ l 2 , rezultă că l 1 ⋅ l 2 = 2 , adică l 1 = 0 , ceea
ce este fals. Rezultă l 1 = l 2 , deci şirul este convergent;
a +b a + 2 ⋅ b0
g) a1 = 0 0 > a0 , b1 = 0 < b0 , a1 < b1 . În continuare se
2 3
demonstrează prin inducţie matematică an < an +1 < bn +1 < bn , ( ∀ ) n ∈ ¥ , deci
putem scrie a0 < a1 < ... < an < ... < bn < bn −1 < ... < b1 < b0 . Rezultă că există
l 1 = lim an şi l 2 = lim bn şi trecând la limită în relaţiile de recurenţă, obţinem
n →∞ n →∞
l 1 = l 2.
1
e) lim an +1 − an = lim n + 1 = lim n + 1 + n = 2 ;
n →∞ bn +1 − bn n →∞ n + 1 − n n →∞ n +1
f) 0;
15
a
g) .
c
u1 + u2 + ... + un λ p +1
lim = , ( ∀) p ≥ 1 .
n →∞ un − p λ −1
un
c) Să se arate că dacă lim = λ, unde λ∈¡ + \ { 1} , atunci
n→∞ u n−1
u1 + u 2 + ... + u n
lim =λ.
n→∞ u1 + u 2 + ... + u n −1
un
d) Să se arate că dacă lim = λ, unde λ∈¡ + \ { 1} , atunci
n→∞ u n−1
u1 + u2 + ... + un
lim = λ p +1, ( ∀ ) p ≥ 1 .
n →∞ u1 + u2 + ... + un − p
Indicaţie de rezolvare:
a) se consideră an = u1 + u2 + ... + un , bn = un şi se aplică Teorema
Cesaro-Stolz; rezultă
un
an u + ... + u n a − a n−1 un u λ
lim = lim 1 = lim n = lim = lim n−1 = şi deci
n→ ∞ bn n→ ∞ un n→ ∞ bn − bn −1 n→∞ u n − u n −1 n→ ∞ u n λ −1
−1
u n−1
λ
λ′ = ;
λ −1
16
u1 + ... + u n u1 + ... + u n u n u n −1 u n− p +1
b) = ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅
u n− p un u n−1 u n−2 u n− p ;
rezultă
u1 + ... + u n λ λp +1
lim = ⋅ λ ⋅ ... ⋅ λ = ;
n→∞ u n− p λ −1 λ −1
u1 + ... + un un u un −1
c) =1+ =1+ n ⋅ =
u1 + ... + un −1 u1 + ... + un −1 un −1 u1 + ... + un −1
un 1
=1+ ⋅
un −1 u1 + ... + un −1 .
un −1
Trecând la limită şi ţinând seama de punctul b), se va obţine:
u1 + ... + u n λ −1
lim = 1+ λ ⋅ =λ.
n→∞ u1 + ... + u n −1 λ
Indicaţie de rezolvare:
a) fiind dat ε > 0 arbitrar fixat, se va căuta un rang n ( ε ) ∈ ¥ , astfel încât
pentru ( ∀ ) n ≥ n ( ε ) şi pentru ( ∀ ) p ∈ ¥ * să se verifice u n+p −u n < ε
17
sin an +1 sin an + p 1 1
un + p − un = + ... + < + ... + =
2n +1 2n + p 2n +1 2n + p
1
1−
1 1 1 1 2p = 1 1 1
= n +1
⋅ 1 + + ... + p −1 = n +1 ⋅ ⋅ 1 − p < n
2 2 2 2 1 2n 2 2
2
1
1 ln
şi cum nlim =0 se poate găsi un rang, de exemplu n( ε) = ε +1 , pentru care
→∞ 2n ln 2
1
un + p − un < n
< ε, ( ∀ ) n ≥ n ( ε ) , ( ∀ ) p ∈ ¥ * , deci şirul este convergent;
2
1 1 1
c) u n+p − u n = − + ... + ( −1) p −1 ⋅ ; dacă p este număr par,
n +1 n + 2 n+p
atunci
1 1 1 1
un + p − un = − + ... + − =
n +1 n + 2 n + p −1 n + p
1 1 1 1 1 1
= − + − + ... + − <
n +1 n + 2 n + 3 n + 4 n + p − 1 n + p
1 1 1 1 1 1 1 1
< − + − + − ... − + − =
n +1 n + 2 n + 2 n + 4 n + 4 n+ p−2 n+ p−2 n+ p
1 1 1
= − < .
n +1 n + p n +1
Dacă p este impar, atunci
1 1 1 1 1
un + p − un = − + − + ... + <
n + 1 n + 2 n + 3 n + 4 n + p
1 1 1 1 1 1 1
< − + − + ... + − + =
n +1 n + 2 n + 2 n + 4 n + p − 2 n + p −1 n + p −1
1
= .
n +1
1 1
Cum nlim =0, se poate găsi un rang n( ε) = −1 + 1 , pentru care
→∞ n +1 ε
1
un + p − un < < ε, ( ∀ ) n ≥ n ( ε ) , ( ∀ ) p ∈ ¥ * , deci şirul este convergent;
n +1
1 1 1 1 1 1 1 1
d) un = 1 − + − + ... + − = 1 − , de unde
3 4 4 7 1 + 3( n − 1) 1 + 3n 3 1 + 3n
1 1 1 1 1 1
u n+ p − u n = −
< ⋅ < <ε;
3 1 + 3n 1 + 3n + 3 p 3 1 + 3n n
18
e)
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
un = − + − + − + − + ... + − + − =
3 2 5 3 6 4 7 5 8 n n + 3 n + 1 n + 4
1 1 1 1 1 1 1
= + + − − − .
3 2 3 4 n + 2 n + 3 n + 4
1 1 1 1 1
Rezultă u n+ p − u n < + + < < ε, deci şirul este convergent.
3n + 2 n +3 n + 4 n
Indicaţie de rezolvare:
u1 = a ⋅ u 0 + b
u = a⋅ u + b
2 1
şi înmulţim prima ecuaţie cu a n −1 , pe a doua cu a n −2 şi aşa
...
u n = a ⋅ u n− 1 + b
mai departe, ultima cu a. Prin adunare, vom obţine:
( )
u n = a n u 0 + b 1 + a + a 2 + ... + a n−1 = a n u 0 + b ⋅
1− an
1− a
.
19
Indicaţie de rezolvare:
a) ecuaţia caracteristică este r 2 − 5 ⋅ r + 6 = 0 ⇒ r1 = 2, r2 = 3 şi se aplică
propoziţia corespunzătoare cazului I; obţinem xn = c ⋅ 2n + d ⋅ 3n şi punând
condiţiile x1 = 1 şi x2 = 3 , rezultă că xn = 3n −1 , care este divergent;
1 1
b) ecuaţia caracteristică este r2 − r + = 0 ⇒ r1 = r2 = ; aplicându-se
4 2
n n
1 1
propoziţia corespunzătoare cazului II, rezultă xn = c ⋅ + d ⋅ n ⋅ şi punând
2 2
condiţia ca x1 = 0, x2 = 1 ⇒ c = −4, d = 4 , rezultă
n n
1 1
x n = −4 ⋅ + 4 ⋅ n ⋅ ⇒ lim x n = 0 ;
2 2 n→∞
c) divergent.
1.4.10 Fie a > b > 0 şi două şiruri ( an ) n∈¥ şi ( bn ) n∈¥ definite prin:
an2 bn2
an +1 = , a0 = a şi bn +1 = , b0 = b .
an + bn an + bn
n +1 b
Să se studieze a n+1 − bn+1 şi a şi să se deducă limitele celor două
n +1
şiruri.
Indicaţie de rezolvare:
a n2 − bn2
a n+1 − bn+1 = = a n − bn = ... = a 0 − b0 = a − b > 0 .
a n + bn
2 4 2n+ 2
bn +1 bn b
= n −1 = ... =
b
= .
a n +1 a n a n −1 a
b n +1 b b a n +1 − a + b
Cum <1 , rezultă nlim = 0 . În acelaşi timp, n +1 = , deci
a →∞ a n +1 a n +1 a n +1
a n +1 − a + b
lim = 0 . Se va obţine astfel lim a n +1 = lim a n = a − b şi lim bn = 0 .
n →∞ a n +1 n →∞ n→∞ n →∞
1 2 a + a + ... + a
n a
În aceste condiţii se verifică nlim = lim n .
→ ∞ b1 + b2 + ... + bn n → ∞ bn
20
Indicaţie de rezolvare:
an a ε a
lim sn = ∞, lim = l ⇔ n − l < , ( ∀ ) n ≥ n ( ε ) ⇔ k − l = ε k , k = 1,2,..., n.
n →∞ n →∞ bn bn 2 bk
ε
Rezultă ak = ( − ε k ) ⋅ bk ; ε k < . Luând k = 1,2,..., n şi însumând, se va
2
obţine
a1 + a2 + ... + an = l ⋅ ( b1 + b2 + ... + bn ) + ε1 ⋅ b1 + ... + ε n ⋅ bn ⇔
a1 + a2 + ... + an
⇔ −l =
sn
ε1 ⋅ b1 + ε 2 ⋅ b2 + ... + ε N ⋅ bN ε N +1 ⋅ bN +1 + ... + ε n ⋅ bn
= + ,
sn sn
unde N = n( ε) .
Atunci
a1 + a 2 + ... + a n ε ⋅ b + ... + ε N ⋅ bN ε ⋅b + ... + ε n ⋅ bn
− ≤ 1 1 + N +1 N +1 .
sn sn sn
ε1 ⋅ b1 + ... + ε N ⋅ b N
lim = 0,
n →∞ sn
iar
ε N +1 ⋅ bN +1 + ... + ε n ⋅ bn ε b + ... + εn bn
≤ N +1 N +1 <
sn sn
ε bN +1 + ... + bn ε sn − ( b1 + ... + bN ) ε b1 + ... + bN
< ⋅ = ⋅ = 1 − .
2 sn 2 sn 2 sn
a1 + a 2 + ... + a n ε ε b + ... + bn
Rezultă − < + 1 − 1 < ε .
sn 2 2 sn
Indicaţie de rezolvare:
lim an = a ⇔
n →∞
( ∀) ε > 0, ( ∃) n1 ( ε ) ∈ ¥ ,
21
Cum şirurile ( a n ) n şi ( Bn ) n sunt convergente, ele sunt mărginite, adică
( ∃) M1 ≥ 0 , astfel încât an ≤ M1 , ( ∀ ) n ≥ n3 şi ( ∃) M 2 ≥ 0 , astfel încât
Bn ≤ M 2 , ( ∀ ) n ≥ n4 .
Se notează a n − a = α n şi Bn − b = β n şi se consideră
n ( ε ) = max ( n1 ( ε ) , n2 ( ε ) , n3 , n4 ) .
Atunci
an +1 ⋅ bn +1 + ... + a2 n ⋅ b2n − a ⋅ b = ( α n +1 + a ) ⋅ bn +1 + ... + ( α 2n + a ) ⋅ b2 n − a ⋅ b =
= ( α n +1 ⋅ bn +1 + ... + α 2 n ⋅ b2 n ) + a ⋅ Bn − a ⋅ b ≤
≤ α n +1 ⋅ bn +1 + ... + α 2n ⋅ b2n + a ⋅ Bn − b < ε ⋅ ( M + a ) ,
unde M = max( M 1 , M 2 ) .
Rezultă
lim ( a n +1 ⋅ bn +1 + a n + 2 ⋅ bn + 2 + ... + a 2 n ⋅ b2 n ) = a ⋅ b .
n→ ∞
22
TEST DE AUTOEVALUARE
23
LECŢIA 2
∑ an = s = lim sn . Seria
n →∞
∑a n
n =1
de numere reale se numeşte divergentă, dacă
n =1
şirul sumelor parţiale este divergent.
a n +1 +... +a n +p <ε, ( ∀) n ≥ n ( ε ) , ( ∀) p ∈ ¥ * .
Pentru p = 1 se obţine:
Exemplu
∞
1 1
Seria ∑n este divergentă, cu toate că lim
n→∞ n
= 0.
n =1
24
1.6 Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă
Criteriul I al comparaţiei
∞ ∞
Fie ∑ an şi ∑bn două serii cu termeni pozitivi, astfel ca an ≤ bn ,
n =1 n =1
( ∀) n ≥ n0 . Atunci:
∞ ∞
a) dacă seria ∑ bn este convergentă, seria ∑an va fi convergentă;
n =1 n =1
∞ ∞
b) dacă seria ∑an este divergentă, seria ∑bn va fi divergentă.
n =1 n =1
Criteriul II al comparaţiei
∞ ∞ an +1 bn +1
Fie ∑an şi ∑bn două serii cu termeni pozitivi, astfel ca
an
≤
bn
,
n =1 n =1
( ∀) n ≥ n0 .
Atunci:
∞ ∞
a) dacă seria ∑ bn este convergentă, seria ∑an va fi convergentă;
n =1 n =1
∞ ∞
b) dacă seria ∑an este divergentă, seria ∑bn va fi divergentă.
n =1 n =1
Criteriul la limită
∞ ∞ a
Fie ∑ an şi ∑bn două serii cu termeni pozitivi, astfel ca nlim
n
→∞ bn
=K.
n =1 n =1
Atunci:
a) dacă 0 < K < +∞ , cele două serii au aceeaşi natură;
∞ ∞
b) dacă K = 0 , iar seria ∑ bn este convergentă, seria ∑an va fi
n =1 n =1
convergentă;
∞ ∞
c) dacă K = +∞ , iar seria ∑ an este divergentă, seria ∑bn va fi
n =1 n =1
divergentă.
25
∞
Fie ∑an o serie cu termeni pozitivi. Dacă există un număr natural N şi
n =1
Corolar
∞
Fie ∑an o serie cu termeni pozitivi şi nlim
→∞
n a =λ
n . Atunci:
n =1
Corolar
∞ a
Fie ∑an o serie cu termeni pozitivi şi nlim
→ ∞
n +1
a n
= λ . Atunci:
n =1
Exemple
1 1 1 1 1 1
1) Se consideră seria 2 + 3 + 2 + 2 + ... + n + n + ... . Să se arate că ea este
2 3 2 3
un +1 u
convergentă şi că limsup > 1, iar liminf n +1 < 1 .
n →∞ un n →∞ un
Indicaţie de rezolvare:
∞
1 1
Seria are aceeaşi natură cu seria ∑ 2 n + 3n .
n =1
1 1 1 1 1
Cum + < + = , ( ∀ ) n ∈ ¥ , din criteriul I de comparaţie
2n 3n 2n 2n 2n −1
rezultă convergenţa seriei.
26
1 3 n 1
3n p nep n a t r r ⋅ u p ne p n a t r r u
u n+ 1 2 2
un = ⇒ =
1 p un 2 n 1
eni mn t pr ⋅ u a p r eni mn t pr u a r
2n 3 3
u n+1 u
lim sup = ∞ > 1, iar lim inf n+1 = 0 < 1.
n→∞ un n→∞ u n
1 2 1 n 1
2) Să se arate că seria 2 + 2 + 2 + 2 + ... + n + 2 + ... este divergentă şi
2 2
u u
limsup n +1 > 1, iar liminf n +1 < 1 .
n →∞ un n →∞ un
Indicaţie de rezolvare:
∞
∑ 2 n + 2 n ,
1
Seria are aceeaşi natură cu seria care este divergentă,
n =1
1
deoarece n
+ 2 n > 2n , ( ∀ ) n ∈ ¥ .
2
2n p n pe na tr1 rp u n ep na tr r u
u n+ 1 2n+ 1
un = 1 ⇒ = 2
np nei m nun 2tn+ 1p r ua r
2 2 p nei m n t p r au r
un +1 u
Rezultă că limsup = ∞ > 1 , iar liminf n +1 = 0 < 1 .
n →∞ un n →∞ un
27
Observaţie. Criteriul raportului dă numai condiţii suficiente de
convergenţă şi divergenţă, aşa după cum rezultă din exemplele anterioare.
Criteriul logaritmic
∞
Fie ∑an o serie cu termeni pozitivi. Dacă există un număr natural N şi
n =1
1
ln
un număr q > 1 , astfel încât pentru ( ∀ ) n > N să avem an , seria este
≥ q >1
ln n
1
ln
convergentă, iar dacă an , seria este divergentă.
< 1, ( ∀ ) n > N
ln n
Corolar
∞ 1
ln
Fie ∑a n o serie cu termeni pozitivi şi lim
an
=λ
. Atunci:
n =1
n →∞ ln n
Corolar
∞
Fie şirul ( cn ) n ⊂ ¡
1
*
+, astfel încât seria ∑cn este divergentă. Atunci
n =1
∞
seria cu termeni pozitivi ∑a n este:
n =1
an
a) convergentă, dacă nlim cn ⋅ − cn+1 > 0 ;
→∞ a n +1
28
an
b) divergentă, dacă nlim cn ⋅ − c n+1 ≤ 0 .
→∞ a
n +1
Exemplu
∞ ∞
Se consideră seria ∑ n ⋅ a n , a > 0 . În acest caz, cn = n , iar seria ∑cn
n =1
1
n =1
∞, a < 1;
an n 2 ( 1 − a ) − 2an − a
este divergentă; lim cn ⋅ − cn +1 = lim = −∞, a > 1;
n →∞ an +1 n →∞ a ( n + 1) −2, a = 1,
de unde rezultă că seria este convergentă pentru a ∈ ( 0,1 ) .
Criteriul Raabe-Duhamel
∞
Fie ∑an o serie cu termeni pozitivi. Dacă există un număr natural N şi
n =1
a
un număr λ > 1, astfel încât pentru ( ∀ ) n > N să avem n ⋅ n − 1 ≥ λ > 1 ,
an +1
a
seria este convergentă, iar dacă n ⋅ n − 1 ≤ 1, ( ∀ ) n > N , seria este
an +1
divergentă.
Corolar
∞
a
Fie ∑a no serie cu termeni pozitivi şi nlim n n − 1 = λ . Atunci:
n =1 → ∞ a n+1
a) pentru λ > 1 , seria este convergentă;
b) pentru λ < 1 , seria este divergentă;
c) pentru λ = 1 , criteriul nu se aplică.
29
∞
Seria ∑an cu termeni pozitivi este:
n =1
an
1) convergentă, dacă lim ln n ⋅ n − 1 − 1 > 1 ;
n→ ∞
a n+1
an
2) divergentă, dacă lim ln n ⋅ n − 1 − 1 < 1 .
n→ ∞
a n+1
Exemplu
∞
n!
Se consideră seria ∑α( α +1) ⋅ ... ⋅ ( α + n −1) .
n =1
−∞, α < 2;
an n ( α − 2 ) − 1
lim ln n ⋅ n − 1 − 1 = lim ln n ⋅ = 0, α = 2; ,
n →∞ a
n +1 n →∞ n + 1 ∞, α > 2,
de unde rezultă că seria este convergentă pentru α > 2 şi divergentă pentru α ≤ 2
.
Exemplu
Seria hipergeometrică
α( α +1)...( α + n −1) ⋅ β ⋅ ( β +1)...( β + n −1) n
∞
F ( α, β, γ, x ) = 1 + ∑ n!⋅γ ⋅ ( γ +1)... ( γ + n −1)
⋅x =
n =1
α⋅ β α( α +1) ⋅ β ⋅ ( β +1) 2
=1 + ⋅x + ⋅ x + ...
1⋅ γ 2!⋅γ( γ +1)
*
α, β, γ, x ∈ ¡ +.
a n+1 ( α + n )( β + n )
= ⋅ x → x pentru n → ∞ .
an ( n + 1)( γ + n )
Din criteriul raportului rezultă că seria este convergentă pentru x < 1 şi
divergentă pentru x > 1 .
1 γ
1 + 1 +
an ( n + 1)( γ + n ) = n n
Pentru x = 1 ⇒ a =
( α + n )( β + n ) 1 + α 1 + β .
n +1
n n
30
1 α α2 1
=1− + ⋅ 2
Se utilizează dezvoltarea α n α n
1+ 1 +
n n
şi
1 β β2 1
=1− + ⋅ 2
β n β n .
1+ 1 +
n n
an γ − α − β +1 θn
Se poate scrie a = 1 + + 2 , unde ( θ n ) n este un şir mărginit.
n +1 n n
Aplicând criteriul lui Gauss, seria este convergentă pentru γ − α − β > 0 şi
divergentă pentru γ − α − β ≤ 0 .
Exemple
∞
1
1) Să se studieze convergenţa seriei ∑n ln n ⋅ ln ( ln n ).
n =3
Indicaţie de rezolvare:
1 F ( x ) = +∞ ,
f ( x) = ⇒ F ( x ) = ln ln ln x , iar xlim
→∞
x ln x ⋅ ln ln x
deci seria este divergentă.
∞
1
2) Să se studieze convergenţa seriei ∑ n ⋅ ( ln n ) 1+σ , σ > 0 .
n =3
Indicaţie de rezolvare:
1 1
f ( x) = ⇒ F ( x) = −
x ⋅ ( ln x ) 1+σ
σ ⋅ ( ln x ) σ
31
şi cum xlim F ( x ) = 0 rezultă că seria este convergentă.
→∞
Exemplu
∞
1
Să se studieze natura seriei ∑ n ⋅ ln n ( ln ln n ) 1+σ , σ > 0 .
n =3
Indicaţie de rezolvare:
f ( x) =
1
⇒
( )
f e x ⋅ e x ( ln ln x ) 1+σ
= ,
x ⋅ ln x( ln ln x ) 1+σ f ( x) ( ln x ) σ
( ln ln x )1+σ = 0,
iar xlim deci seria este convergentă.
→∞ ( ln x ) σ
32
1.7 Serii absolut convergente. Serii alternate
∞
Definiţia 1.7.1. O serie cu termenii oarecare ∑u n se numeşte absolut
n =1
∞
convergentă, dacă seria modulelor ∑u n este convergentă.
n =1
∞
Definiţia 1.7.2. Dacă seria ∑u n este convergentă, dar seria modulelor
n =1
∞
Exemplu
1 1 1 1 1
Fie seria semiconvergentă S =1 − + − + ... + − + ... .
2 3 4 2n +1 2 n + 2
33
Se pot schimba termenii în ordinea
1 1 1 1 1 1 1 1
1− − + − − + ... + − − + ... ,
2 4 3 6 8 2n +1 2( 2n +1) 2( 2n + 2 )
1
iar noua serie are suma ⋅S .
2
Exemplu
∞
Indicaţie de rezolvare:
1 1
1+ + ... +
Şirul cu termenul general u = 2 n este monoton descrescător şi
n
n
∞
convergent la zero (utilizând teorema Cesaro-Stolz), iar seria ∑sin nx are şirul
n =1
34
x 1
n cos − cos n + ⋅ x
2 2
sumelor parţiale mărginit, deoarece ∑sin kx = x
, de unde
k =1 2 ⋅ sin
2
n
1
∑ sin kx ≤ x
, x ≠ 2k π, k ∈ ¢
.
k =1 sin
2
∞
Definiţia 1.7.5. Se numeşte serie alternată o serie de forma ∑( −1) n ⋅ u n ,
n=1
unde uk ≥ 0, ( ∀ ) k ∈ ¥ . *
35
∞ ∞
Dacă seriile ∑ an , ∑bn sunt convergente şi cel puţin una dintre ele este
n =1 n =1
∞
absolut convergentă, atunci seria produs ∑cn este convergentă şi A ⋅ B = C .
n =1
∞
Definiţia 1.9.1. Seria ∑ an este convergentă, dacă şirul sumelor parţiale
n =1
este convergent.
Suma seriei este limita şirului sumelor parţiale.
36
∞
Consecinţă. Dacă seria ∑ an de elemente din ¡ k este convergentă,
n =1
atunci nlim an 2
= 0 , iar aceasta reprezintă o condiţie necesară, dar nu suficientă
→∞
de convergenţă a unei serii.
s1 = z1
s2 = z1 + z2
...........
sn = z1 + z2 + ... + zn
...........
∞
Definiţia 1.9.3. Seria ∑ zn de numere complexe este convergentă, dacă
n =1
şirul sumelor parţiale este convergent.
∞
Teorema 1.9.4. Seria de numere complexe ∑ zn , unde zn = an + i⋅ bn ,
n =1
pentru ( ∀ ) n ∈ ¥ , este convergentă dacă şi numai dacă seriile de numere reale
∞ ∞ ∞
37
∞
Definiţia 1.9.5. Fie ∑ zn o serie de numere complexe. Dacă seria de
n =1
∞ ∞
numere reale ∑ zn este convergentă, spunem că seria ∑ zn este absolut
n =1 n =1
convergentă.
∞
Teorema 1.9.8. Seria de numere complexe ∑ zn , unde zn = an + i⋅ bn este
n =1
∞
38
1.10 Aplicaţii
∑ ln 1 − n2 ;
1 1
d) ∑ ( a + n ) ⋅ ( a + n + 1)
, a ∈ ¡ \ ¢ ; e)
n =1 n=2
∞
2n + 1 − 2n − 1
f) ∑ 4n 2 − 1
.
n =1
Indicaţie de rezolvare:
a) Şirul sumelor parţiale are termenul general
n
1
1− −
1 1 1 1 3 1
s n = − + ... + ( − 1) n +1 ⋅ n = ⋅ ⇒ lim s n = ,
3 9 3 3 1 n →∞ 4
1+
3
1
deci seria este convergentă şi are suma s = ;
4
1 2 n
b) s n = a + 2 + ... + n . Pentru calculul limitei şirului sumelor parţiale se
a a
2 n
x x x
consideră funcţia f ( x ) = + + ... + , x ∈ ¡ . Atunci s n = f ′(1) .
a a a
În acelaşi timp,
n
x
1−
x a x n +1 − a n ⋅ x 1 n − ( n + 1) a + a n +1
f ( x) = ⋅ = ⋅ n ⇒ sn = .
a
1−
x x−a a (1 − a ) 2 ⋅ a n
a
a
Deoarece a >1 , rezultă lim s n =
n →∞ (1 − a ) 2 şi astfel seria este convergentă şi
a
are suma s=
(1 − a ) 2 ;
c) s = a − a +1 ;
1 1 1 1 1
d) an = − ⇒ sn = − ⇒ lim s n = , deci seria este
a + n a + n +1 a + 1 a + n + 1 n→∞ a +1
1
convergentă şi are suma s = a + 1 ;
1
e) s = ln ;
2
39
f) s =1 .
Indicaţie de rezolvare:
a) s n = ϕ( n ) − ϕ( 0) , deci pentru nlim ϕ( n) = l ⇒ s = l − ϕ( 0) ;
→∞
1 1 1 1
b) un = − ⇒s = ;
k n( n + 1)...( n + k − 1) ( n + 1)...( n + k ) k ⋅ k!
c) n + 2n + 9 = ( n − 1) + 2 ⋅ ( n + 1) + 2 ;
4 2 2 2
rezultă
an + b cn + d 1 1 5
un = + = − ⇒ s=
( n − 1) 2
+2 ( n + 1) 2
+2 ( n − 1) 2
+2 ( n + 1) 2
+2 6;
1
d) s= ;
x −1
1 1 1
n ( n + 1) −
1
e) arctg 2 = arctg = arctg n n + 1 =
n + n +1 1 1 1
1+ 1+ ⋅
n ( n + 1) n n +1
1 1
= arctg − arctg
n n +1
1 π
sn = arctg1 − arctg ⇒ s = lim sn = arctg1 = ;
n +1 n →∞ 4
2 1 1 π
u n = arctg = arctg − arctg ⇒ s = lim s n = ;
f) (n 2
)
−1 +1 n −1 n +1 n→∞ 4
1 1 1 1 1
g) un = − ⇒ sn = − ⇒ s = lim s n = ;
ln n ln ( n + 1) ln 2 ln ( n + 1) n →∞ ln 2
h) s = nlim
→∞
sn = 27 ⋅ e .
40
1.10.3 Folosind criteriul lui Cauchy, să se studieze natura seriei
∞
1
∑ nα , α ≤ 1 .
n =1
Indicaţie de rezolvare:
1
Pentru α ≤ 0 , se observă că nlim ≠ 0, deci seria este divergentă.
→∞ nα
Pentru 0 < α ≤ 1, se aplică criteriul lui Cauchy; deci:
1 1 p
an +1 + ... + an + p = α
+ ... + α
≥ α
, ( ∀) p ∈ ¥ .
( n + 1) ( n + p) ( n + p)
Luând p = n , se va obţine
n 1
a n+1 + ... + a n+ p ≥ α α
= α
⋅ n1−α
2 ⋅n 2
şi cum 1 − α ≥ 0 rezultă că nu se verifică condiţia din criteriul lui Cauchy, deci
seria este divergentă.
Indicaţie de rezolvare:
1 1 1 1
an +1 + ... + an + p = α
+ ... + α
≤ + ... + <
( n + 1) ( n + p) ( n + 1) 2
( n + p) 2
1 1 1 1 1
< + ... + = − < ,
n ( n + 1) ( n + p − 1) ( n + p ) n n + p n
deci seria este convergentă.
∑
1+
2
+ ... +
n
n ; f) ∑ n ( 1 + a + ... + a n ) , a ≥ 0 ;
n =1 n =1
∞ ∞
1 1
g) ∑a n + n
n =1
, a ≥ −1 ; h) ∑ n 2 ⋅ ln1 + n 2 ;
n =1
41
∞
a
i) ∑ 2n ⋅ sin 3n , 0 ≤ a ≤ 3π .
n =1
Indicaţie de rezolvare:
1 u
7n vn = n
= 7 ∈ ( 0, ∞ ) , rezultă
a) se consideră un = şi 3 ; cum nlim
→∞ v n
n 2 + 3n + 5 n2
∞
că cele două serii au aceeaşi natură şi cum seria ∑vn este convergentă, şi seria
n =1
∞
∑u n este convergentă;
n =1
1 2 n 1 2 1
b) un = ⋅ ⋅ ... ⋅ < ⋅ = 2 ⋅ 2 = v n ,
n n n n n n
∞ ∞
iar seria ∑ vn este convergentă, deci şi seria ∑u n este convergentă;
n =1 n =1
c) divergentă;
d) convergentă;
1 1
1+ + ... + ∞
2 n ≥ 1 =v
e) un =
n n
n şi cum seria ∑vn este divergentă rezultă că
n =1
∞
şi seria ∑u n este divergentă;
n =1
∞
1
f) pentru a = 1 , seria devine ∑n 2 care este convergentă; pentru
n =1
∞ ∞
1
a > 1 ⇒ un ≤
an
= vn şi cum seria ∑ vn este convergentă rezultă că şi seria ∑u n
n =1 n =1
este convergentă; pentru
1 1−a 1−a
a ∈( 0,1) ⇒ u n = = ≥ = vn
1 − a
n
n +1
(
n1−a n +1
) n
1−a
∞ ∞
şi cum seria ∑ vn este divergentă, rezultă că şi seria ∑u n este divergentă;
n =1 n =1
∞
1
pentru a = 0 , seria este divergentă, ea fiind ∑n ;
n =1
n
1 1 1
g) un = n
= = v n ⇒ pentru a > 1 seria este convergentă; pentru
≤ n
a +n a a
∞
1 n
a ∈( − 1,1) se compară cu seria n
; cum lim n
n→∞ a + n
∑
= 1∈ ( 0, ∞) rezultă că seria va
n =1
∞
1
fi divergentă; pentru a = 1 , seria este divergentă, ea fiind ∑n +1 ;
n =1
42
h) divergentă;
i) convergentă.
∑( )
n ∞
( n + 1) ( n + a ) ∑(n n −1) ;
n
e) − n , a > 0 ; f)
n =1
n =1
∞ ∞ n
αn π an + b
g) ∑ tg a + , a ∈ 0, ; h)
n 2
∑
+
, a, b, c, d ∈ ¡ + ;
n =1
n =1 cn d
∞
an
i) ∑ n p
, a > 0, p ∈ ¡ ;
n =1
∞
j) a + ∑ ( 2 − e ) ( 2 − 3 e ) ...( 2 − n e ) ⋅ an , a > 0 ;
n=2
∞
( n!) 2 ∞
( n + 1) ⋅ a
3 n
k) ∑( 2n )! ; l)
n =1
∑ ( n + 1) !
, a ≥ 0;
n =1
∞ ∞
∞
an
m) ∑
n =1
an
n!
, a ≥0 ; n) ∑ n!
, a ≥ 0 ; o) ∑ nln x , x > 0 ;
n =1 n =1
∞
1 ∞ ∞
( 2n )!
p) ∑ nln( )
an +1 − ln n
, a > 0 ; r) ∑( ln n )
n =1
1
ln ln n . s) ∑4 n ( n!) 2 ;
n =1
n =1
∞
a ( a + 1) ...( a + n − 1) 1
∑
∞ n
⋅ α , a > 0, α ∈ ¡ \ { a} ;
1 n
t) ∑ ⋅
n! e
; u)
n !
n =1
n =1 n
α
∞
a ( a + r ) ...( a + nr − r )
v) ∑
b ( b + r ) ... ( b + nr − r )
, a, b, r > 0, α ∈ ¡ ;
n =1
a
∞
1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ ( 2n − 1)
w) ∑
2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ ( 2 n )
, a∈¡ .
n =1
Indicaţie de rezolvare:
a) convergentă;
43
n u = ae 1
b) nlim
→∞
n , de unde rezultă că pentru a<
e
seria este convergentă,
2
1 1 n
iar pentru a> seria este divergentă; pentru a = , u n = 1 + 1 ⋅ 1 ;
e e n en
c) convergentă;
1
d) lim n u n = lim a ⋅ 1 + = a , de unde rezultă că pentru a <1 seria este
n →∞ n →∞ n
convergentă, pentru a >1 seria este divergentă, iar pentru a = 1 se obţine seria
∞ n
1
∑ 1 + care este divergentă;
n =1
n
a +1
e) nlim n u =
n , de unde rezultă că pentru a <1 seria este convergentă,
→∞ 2
pentru a >1 seria este divergentă, iar pentru a = 1 , u n = 1 , deci seria este
divergentă;
f) convergentă;
α π
g) lim n un = lim tg a + = tg a , deci pentru a ∈ 0, 4 seria este
n →∞ n →∞ n
π π π
convergentă, pentru a ∈ , seria este divergentă, iar pentru a = ,
4 2 4
lim u n = e 2 a ≠ 0 ,
deci seria este divergentă;
n →∞
h) pentru a < c seria este convergentă, pentru a ≥ c este divergentă;
n +1 u
i) nlim = a , deci pentru a < 1 seria este convergentă, pentru a > 1
→∞ u n
n +1 u
j) nlim = a , deci pentru a < 1 seria este convergentă, pentru a >1
→∞ u n
1
u n +1
seria este divergentă, iar pentru a = 1 avem = 2 − e n +1 ; deoarece
un
1
n +1 1
1 1 u 1
e < 1 + , rezultă că e +1
n <1+ ⇒ n+1 >1− = n şi din criteriul III de
n n un n 1
n −1
comparaţie, seria este divergentă;
k) convergentă;
l) convergentă;
m) convergentă;
n) convergentă;
44
1
ln 1
o) lim a n = − ln x , de unde rezultă că pentru x< seria este
e
n →∞ ln n
1 1
convergentă, iar pentru x> seria este divergentă; pentru x= , se obţine seria
e e
armonică divergentă;
p) pentru a > e seria este convergentă, iar pentru a < e seria este
divergentă;
1
ln
r) divergentă, deoarece lim a n = 0 ;
n→∞ ln n
s) divergentă;
n
1
− n e − 1 +
t) n un − 1 = 1 + 1 ⋅ n ;
un +1 n 1
n
1
se consideră funcţia f : ( 0, ∞) → R , definită prin f ( x ) = e− (1 + x ) x şi se determină
x
limita acesteia în punctul x = 0 , se va obţine:
e u 1 1 1
lim f ( x ) = ⇒ lim n n − 1 = ⋅ lim f = < 1,
x →0 2 n→∞ u n+1 e n →∞ n 2
deci seria este divergentă;
u) pentru α < a seria este divergentă, pentru α > a seria este convergentă;
v) pentru r < α( b − a ) seria este convergentă, pentru r > α( b − a ) seria este
divergentă;
w) pentru a < 2 seria este divergentă, pentru a > 2 seria este convergentă.
1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ ( 2n + 1) 1
Pentru a = 2 , se utilizează inegalitatea 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ ( 2n ) ≥ , de unde rezultă că
2 n
1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ ( 2n + 1)
2
1
2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ ( 2n ) ≥ 4n , deci seria este divergentă.
Indicaţie de rezolvare:
1
Pentru α ≤ 0 ⇒ nlim ≠ 0, deci seria este divergentă.
→∞ nα
45
Pentru α > 0 ⇒ a n = n −α > 0 este şir descrescător, deci seria armonică
∞ ∞
∑2 k ⋅ (2 k ) ∑(21−α ) ,
−α k
generalizată are aceeaşi natură cu seria = care este seria
k =1 k =1
geometrică cu raţia 21−α . Deci, pentru 21−α ≥1 ⇔α ≤1 seria este divergentă, iar
pentru 21−α <1 ⇔α >1 seria este convergentă.
∞
1.10.8 Să se arate că seria ∑u n cu termeni pozitivi şi monoton
n =1
∞
descrescători are aceeaşi natură cu seria ∑n ⋅ u n . 2
n =1
Indicaţie de rezolvare:
Se consideră vn = u n2 + u n2 +1 + ... + u ( n+1) 2 . Rezultă
( n + 1) 2 − n 2 + 1 ⋅ u
2 ≤ v n ≤ ( n + 1) − n + 1 ⋅ u 2
2 2
( n +1) n
de unde ( n + 1) ⋅ u ( n+1) 2 ≤ 2( n + 1) ⋅ u ( n+1) 2 ≤ vn ≤ 2 ⋅ n ⋅ u n2 şi din criteriul I de comparaţie
∞ ∞
seriile ∑u n şi ∑n ⋅ u n au aceeaşi natură.
n =1
2
n =1
Indicaţie de rezolvare:
( n + 1) n+1
a) şirul cu termenul general u n = este un şir descrescător,
n n+2
n+ 2 n +1
un +1 n 2 + 2n 1 1
deoarece = < 1 , lim un = lim 1 + = 0 , deci
un n 2 + 2n + 1 n →∞ n →∞ n n
conform criteriului lui Leibniz, seria este convergentă;
10 n − 1 a
b) lim u n = a ⋅ n
= ≠0, deci seria este divergentă;
n →∞ 9 ⋅ 10 9
c) convergentă;
46
2
d) u n = ( − 1) n +1 ⋅ , şir descrescător şi convergent la zero, deci seria este
n
convergentă.
n 2
, x∈¡ ;∑
n =1 n =1
∞
1
∑ ( −1)
n
d) ⋅ α
, α∈¡ , a∈¡ \ ¢− ;
n =1 ( n + a)
∞ ∞
an an
e) ∑ 1 − a n
, a ≠ ±1 ; f) ∑ 1 + a 2n
, a∈¡ ;
n =1 n =1
∞
a
g) ∑n(n +n 3 ) unde ( a n ) n este un şir mărginit;
n =1
∞ ∞
2n ⋅ sin 2n x 1
∑ ( −1) ∑ ( −1)
n +1 n +1
h) ⋅ , x ∈ ¡ ; i) ⋅ ;
n =1
n +1 n =1 n ( n + 1)
∞
a ( a − 1) ⋅ ... ⋅ ( a − n + 1)
j) ∑ n !
, a∈¡ \ ¥ .
n =1
Indicaţie de rezolvare:
1
a) u n ≤ şi utilizând criteriul I de comparaţie, seria este absolut
3n
convergentă;
b) divergentă;
c) absolut convergentă;
d) pentru α > 1 seria este absolut convergentă, pentru α ≤ 0 seria este
divergentă, deoarece nu se verifică condiţia necesară de convergenţă a unei serii,
iar pentru α∈( 0,1] , seria este semiconvergentă, utilizând criteriul lui Leibniz;
e) pentru a <1 seria este absolut convergentă, iar pentru a >1 seria
este divergentă, deoarece nlim un ≠ 0 ;
→∞
47
π 3π π
x ∈ k π + , k π + , k ∈ ¢ , este divergentă; pentru x = k π ± se obţine seria
4 4 4
∞
1
convergentă ∑ ( −1) n +1 ⋅
n + 1
;
n =1
i) semiconvergentă;
j) pentru seria modulelor se aplică Raabe-Duhamel şi obţinem că pentru
a ≥ 0 seria este absolut convergentă, iar pentru a < 0 seria modulelor este
divergentă.
Pentru a < 0 avem
a ( a − 1) ⋅ ... ⋅ ( a − n + 1) n ( − a ) ( 1 − a ) ⋅ ... ⋅ ( n − a − 1)
not
= ( −1) ⋅ = ( −1) ⋅ bn ,
n
n! n!
∞
unde bn > 0, ( ∀ ) n ∈ ¥ . Am obţinut seria alternată ∑ ( −1)
n
⋅ bn , pentru care
n =1
bn +1 n − a
= ≥ 1 , pentru a ≤ −1 ; deci, în acest caz şirul ( bn ) n este crescător şi
bn n +1
limita este nenulă, deci seria este divergentă.
Pentru a ∈ ( −1, 0 ) şirul ( bn ) n este descrescător şi se demonstrează că are
limita zero.
u + u + ... + un u + u + ... + un −1
Pentru aceasta, fie bn = 1 2 , bn −1 = 1 2 .
n n −1
Rezultă că un = n ⋅ bn − ( n − 1) ⋅ bn −1 şi înlocuind pe bn şi pe bn −1 vom
obţine un = ( −a ) ⋅ bn −1, ( ∀ ) n ∈ ¥ . Cum şirul ( bn ) n este descrescător şi mărginit
inferior, el este convergent, deci şirul ( un ) n este convergent.
Fie l = nlim
→∞
bn , l 1 = lim un şi trecând la limită în cele două relaţii de
n →∞
recurenţă obţinute anterior, rezultă că l = 0 . Utilizând criteriul Leibniz, seria
∞
∑ ( −1)
n
⋅ bn este convergentă.
n =1
48
Indicaţie de rezolvare:
∞ ∞
a) fie ∑an o serie convergentă şi ∑bn o serie divergentă; dacă seria
n =1 n =1
∞ ∞
∑ ( −1) , ∑ ( −1)
n n +1
b) seriile sunt divergente, dar suma lor este seria cu
n =1 n =1
suma egală cu zero, deci este o serie convergentă.
∞
1
1.10.12 Să se efectueze produsul seriilor absolut convergente ∑n! şi
n =0
∞ ∞
1 1
∑( −1) n ⋅ n! şi să se deducă de aici suma seriei ∑( −1) n ⋅ n! .
n =0 n =0
Indicaţie de rezolvare:
∞
1
Seria valorilor absolute este ∑n! pentru ambele serii. Pentru aceasta,
n =0
1 1 1
şirul sumelor parţiale este 1 + + +... + convergent către e, de unde
1! 2! n!
rezultă că ambele serii sunt absolut convergente. Din Teorema lui Cauchy seria
∞
produs ∑cn este absolut convergentă şi suma ei verifică C = A ⋅ B .
n =0
1
Dar cn = ⋅ (1 − 1) n = 0 ⇒ C = 0 . Cum A = e ⇒B =0 .
n!
∞
Deci, ∑ ( −1) n ⋅ 1 =0.
n =0
n!
49
Indicaţie de rezolvare:
a) se demonstrează că şirul ( an ) n este monoton descrescător de termeni
pozitivi, iar ( bn ) n este monoton crescător, prin inducţie matematică; notând
1 = lim a n şi 2 = lim bn şi trecând la limită în relaţiile de recurenţă, rezultă că
n→∞ n →∞
1 = 2 = ;
∞
b) seria numerică ∑( −bn ) este cu termenii pozitivi şi aplicându-se
n =0
criteriul raportului, rezultă că este convergentă.
Indicaţie de rezolvare:
b) fie x = lim xn , λ = lim λ n ⇒ x = λ ⋅ a + ( 1 − λ ) ⋅ x ⇒ x = a ;
n →∞ n →∞
dacă termenul general al seriei este u n = a − xn , din criteriul raportului, rezultă că
u a − xn +1 a − λ n +1 ⋅ a + ( 1 − λ n +1 ) ⋅ xn
lim n +1 = lim = lim =1− λ <1 ,
n →∞ un n →∞ a − xn n →∞ a − xn
deci seria este convergentă.
Indicaţie de rezolvare:
∞ ∞
cos nθ sin nθ
a) seriile de numere reale ∑
2 şi 2 ∑ sunt absolut
n =1 n n =1 n
convergente, de unde rezultă şi convergenţa seriei complexe;
50
∞
cos nθp
b) pentru seria ∑ n
se aplică criteriul Dirichlet, considerându-se
n =1
∞
1
şirul
n n∈¥ *
descrescător la zero şi seria ∑
cos nθp având şirul sumelor
n =1
∞
cos nθp
parţiale mărginit. Rezultă seria ∑ n
convergentă. Similar se arată
n =1
∞
sin nθp
convergenţa seriei ∑ n
, deci seria de numere complexe va fi
n =1
convergentă.
51
TEST DE AUTOEVALUARE
n ln ( 2 + e )
∞ 3n
d) ∑( −1) ⋅
n =1
2n ;
(
ln 3 + e )
∞ n
n
e) ∑( −1) n ⋅ ln n ;
n =2
∞
1
∑ ln n ⋅ ln1 + n ⋅ ln1 + n 2 ;
1
f)
n =1
∞
( −1) n +1 , α ∈ ¡
g) ∑ α+
1 .
n =1 n
n
∞
xn
2 Să se demonstreze că seria ∑ n!
este absolut convergentă,
n =0
pentru orice x real. Dacă s ( x ) este suma seriei, să se stabilească relaţia
s ( x + y ) = s ( x ) ⋅ s ( y ) , ( ∀ ) x, y ∈ ¡ .
52
TEMĂ DE CONTROL
1 1
1 Să se arate că şirul cu termenul general an = 1 + + ... + − ln n
2 n
este convergent.
π π
4 Să se calculeze lim sin + ... + sin .
n →∞ n +1 2n
a) ( n
ln n , ( n +1 ( n + 1) ! − n n!) ) n∈¥
;
1 n kπ 1
n
kπ
b)
n
⋅ sin ∑
n
,
n
⋅ cos
n .∑
k =1 k =1 n∈¥
∞ ∞
1 π2 1
7 Ştiind că ∑n 2
n =1
=
6
, să se calculeze ∑ n 2 ⋅ ( n + 1) 2 .
n =1
1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ ( 2n − 1)
∞ p
1
8 Să se studieze convergenţa seriei ∑ 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ ( 2n ) ⋅ q , ştiind
n =1 n
1 1 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ ( 2n − 1) 1
că ≤ ≤ .
2 n 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ ( 2n ) 2n + 1
53
a1 = α
9 Fie şirul definit prin .
an = α + an −1 , α > 0, n ≥ 2
a) Să se demonstreze că şirul ( a n ) n este convergent şi să se calculeze
= lim a n .
n→∞
∞
b) Să se studieze natura seriei ∑( − a n ) .
n =1
1 − n 1
∞
11 Să se studieze natura seriei ∑
1 + , din ¡ 2 .
n
n =1
n
54
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ PENTRU MODULUL 1
55