Marșul lui Mussolini asupra Romei

Marșul asupra Romei a fost o lovitură de stat, prin care Partidul Național
Fascist condus de dictatorul italian Benito Mussolini a acaparat puterea în Regatul
Italiei. Marșul a avut loc din 22 octombrie până la 29 octombrie 1922.
Quadrumvirii care conduceau Partidul Fascist, generalul Emilio De Bono, Italo
Balbo (unul dintre cei mai cunoscuți ras), Michele Bianchi și Cesare Maria de Vecchi
au organizat marșul asupra Romei, în timp ce Mussolini a stat în spate pe
majoritatea durată a marșului, deși a permis să se facă poze cu el mărșălunid alături
de fasciști. Generalii Gustavo Fara și Sante Ceccherini au asistat la pregătirile
marșului din 18 octombrie. La marș a aderat marchizul Dino Perrone Compagni și
Ulisse Igliori.
La 24 octombrie 1922, Mussolini a declarat în fața a 60.000 de oameni la
congresul fascist din Napoli: „Programul nostru este simplu: vrem să conducem
Italia”. Între timp, Cămășile negre, care au ocupat câmpia Padului, au ocupat toate
punctele strategice ale țării. La 26 octombrie, fostul premier Antonio Salandra l-a
avertizat pe actualul prim-ministru Luigi Facta că Mussolini a cerut demisia lui și că
"il Duce" se pregătea să marșăluiască spre Roma. Facta nu l-a crezut pe Salandra și
s-a gândit că Mussolini ar fi co-guvernat alături de el. Pentru a face față amenințării
reprezentate de trupele fasciste adunate în afara Romei, Luigi Facta (care a
demisionat, dar a continuat să dețină puterea) a declarat stare de asediu pentru
Roma. Dar regele Victor Emanuel al III-lea al Italiei a refuzat să semneze ordinul
militar. La 28 octombrie, regele i-a predat puterea lui Mussolini, care și-a asigurat
astfel sprijinul militar, al oamenilor de afaceri și al dreptei politice. Marșul în sine a
fost compus din mai puțin de 30.000 de oameni, dar regele se temea de un război
civil, deoarece squadriștii controlau regiunea Padului și cea mai mare parte a țării,
iar fascismul nu mai era văzut ca amenințare la adresa unității statale. Lui Mussolini i
s-a cerut să își formeze cabinetul la 29 octombrie 1922, în timp ce aproximativ
25.000 de Cămăși negre defilau prin Roma. Mussolini a ajuns astfel la putere în mod
legal, în conformitate cu Statuto Albertino, constituția italiană.
Marșul asupra Romei nu a fost cucerirea propriu-zisă a puterii, ci mai
degrabă forța de precipitare în spatele unui transfer de putere în baza constituției.
Această tranziție a fost făcută posibilă de predarea autorităților publice în fața
intimidarii fasciste. Mulți lideri de afaceri și financiari au crezut că ar fi fost
posibil să îl manipuleze pe Mussolini, ale cărui discursuri și politici timpurii erau în
favoarea economiei de piață și a liberalismului pe plan economic.
Alți prticipanți:
* Giacomo Acerbo
* Roberto Farinacci
* Giovanni Giuriati
* Serafino Mazzolini
* Ettore Muti
* Alessandro Pavolini
* Carlo Scorza
* Achille Starace