Sagna:ISTORIA COMUNEI SAGNA

A scrie istoria unei comunitati înseamnã a prezenta evenimente si

fapte ce s-au petrecut de-a lungul timpului pe un anumit teritoriu. De
cele mai multe ori, ne intereseazã acele acte cu rezonantã mare, cu
impact asupra unui numãr însemnat de persoane. Uitãm cã existã si o
altã istorie, la fel de adevãratã, aceea a unor colectivitãti mici care
trãiesc, la nivelul lor, cu intensitãti diferite, viata de zi cu zi. Aproape
nimeni nu s-a interesat de ele. Si totusi, aici pulseazã viata, aici sunt
mii de fapte mãrunte care ne ajutã sã recompunem segmente de istorie
socialã.
„Ca fãpturã socialã si culturalã, dacã omul nu se întreabã de unde vine
si încotro merge, el nu va trãi, ci doar va vietui într-un prezent
continuu. În mod firesc, ar trebui sã ne cunoastem mai întâi propriii
nostri strãmosi, trecutul familiei si neamului nostru, si apoi pe acela al
colectivitãtii mai mici sau mai mari din care facem parte. Paradoxal,
însã, imensa majoritate a românilor stiu mai multe fapte despre
Decebal decât despre bunici si strãbunici trãitori cu doar o jumãtate sau
trei sferturi de veac în urmã. Zãbovind excesiv în universul culturii
orale si nedeprinsi cu gândul cã doar scrisul fixeazã pentru viitorime
ceva din substanta momentului prezent, oamenii lasã sã zboare clipa,
ziua si anul si, câteodatã cu ele, timpul, istoria, memoria“
1
.
Este o realitate care poate fi aplicatã, fãrã teama de a gresi, oricãrei
localitãti din Moldova. Pentru a scrie adevãrata istorie, trebuie sã
„cãutãm, tot mai în urmã, apa proaspãtã a documentelor si a textelor.
Ajungem, în sfârsit, chiar la izvoare (...), la vechile arhive”
2
Numai cã .
aici ne întâmpinã multe dificultãti. Una dintre acestea, sesizatã cu
peste trei secole în urmã de stolnicul Constantin Cantacuzino, care cu
tristete arãta cã documentele noastre „risipit lucru grãiesc si foarte pe
scurt si fãrã cap povestesc, si numai de un lucru vorbesc, adecãte au de
acela ce le dã, au de acela ce dã ... unde darã putin lucru ajutor si stiintã
avem si de la acestia”
3
Alta, pentru cã la noi grija fatã de documentele .
de proprietate nu a fost o constantã, s-a ajuns în situatia de a nu avea
informatii decât pentru anumite comunitãti, si acelea trunchiate sau
apartinând doar unei pãrþi nesemnificative din populatie. Referindu-se