Contabilitate si Gestiune Fiscala, 19-Noi.-2010 pag.

1 din 6

Informatia contabila ofera posibilitatea cunoasterii cheltuielilor si veniturilor pentru fiecare exercitiu
financiar pentru a determina rezultatul obtinut. Sunt situatii in care sunt reflectate cheltuieli in contabilitate
dar acestea nu intra in costul de productie ele fiind considerate ca fiind costuri ale perioadei (am inregistrat
pentru un exercitiu financiar 100.000 lei, gradul de utilizare a capacitatii de productie = 60%, → suma de
60.000 lei reprezinta amortizarea inclusa in costul de productie iar 40.000 reprezinta subactivitate, adica cost
al perioadei).
De regula subactivitatea se suporta din rezultatul exercitiului (profit sau pierdere).
In situatia in care contabilitatea nu este conectata la fiscalitate lucrarile pentru determinarea
obligatiilor fiscale sunt efectuate in afara contabilitatii. Potrivit structurilor existente in ce priveste obligatiile
fiscale, o obligatie fiscala care nu se incadreaza in ce priveste raporturile dintre contabilitate si fiscalitate o
reprezinta impozitul pe profit.
Federatia expertilor contabili europeni (FEE) a efectuat un studiu cu privire la raporturile dintre
contabilitate si fiscalitate si a concluzionat ca exista trei tipuri de relatie contabilitate – fiscalitate:
1. dependenta contabilitate – fiscalitate are in vedere:
– independenta sau usoara dependenta in Olanda, Danemarca;
– dependenta fiscalitatii de contabilitate (dependenta inversa) in majoritatea tarilor U.E. (nucleul
vechi);
– dependenta contabilitatii de fiscalitate in Grecia (si in Romania dar ea nu a intrat in studiu).
2. independenta fiscalitatii de contabilitate are in vedere:
– contabilitatea financiara separata de contabilitatea fiscala;
– determinarea bazei de impozitare fara a fi legata de rezultatul financiar;
– necesitatea unui set de reguli pentru determinarea bazei de impozitare.
– nevoia de reconciliere a celor doua rezlultate (rezultatul financiar si rezultatul fiscal).
3. Dependenta fiscalitatii de contabilitate are in vedere:
– rezultatul financiar ca punct de plecare pentru determinarea bazei de impozitare;
– ajustari pozitive si negative al rezultatului financiar;
– necesitatea unui set de reguli pentru ajustari;
– riscul „poluarii fiscale” a situatiilor financiare.
Raporturile dintre contabilitate si fiscalitate sunt clasificate in doua categorii:
– raporturi angajate;
– raporturi neutrale.
Raporturile angajate: aceste raporturi se afla la intersectia dintre interesul contabil si cel fiscal si
necesita existenta unor concilieri si amortizari ale acestor interese. Un exemplu in ce priveste raporturile
angajate il reprezinta impozitarea profitului si amortizarea.
Amortizarea este o componenta a costurilor care are in vedere recuperarea prin costurile activitatilor
desfasurate a valorilor de intrare ale activelor. Amortizarea este legata direct de profit si de impozitarea
profitului. Astfel orice crestere a amortizarii are ca finalitate diminuarea profitului. Profitul impreuna cu
amortizarea formeaza surse de finantare a intreprinderii determinand astfel capacitatea de autofinantare a
intreprinderii.
Contabilitate si Gestiune Fiscala, 19-Noi.-2010 pag. 2 din 6

cheltuieli Alte cheltuieli 121

6811 = 2812 amortizarea constructiilor ... ...
4111 = 704 prestatii catre terti ... ... Valoarea de intrare a
imobilizarii (o parte din
ea)

Solutiile pentru concilierea raporturilor dintre fiscalitate si contabilitate sunt oferite de IAS 12 –
„Impozitul pe profit”. Standardul ofera aceste solutii prin „pasajul de trecere” de la rezultatul contabil la
rezultatul fiscal. Standardul utilizeaza urmatorii termeni:
– Profitul contabil (pierderea contabila), este profitul sau pierderea dintr-o perioada inainte de scaderea
cheltuielilor cu impozitul.
+ Total venituri
– Total cheltuieli
± rezultatul contabil
– Profitul impozabil (pierderea fiscala), este profitul sau pierderea pentru o perioada determinata in
conformitate cu reguli stabilite de catre autoritatea fiscala pe baza caruia (careia) e platibil
(recuperabil) impozitul pe profit.
– Cheltuiala cu impozitul (venitul din impozit), reprezinta valoarea agregata privind impozitul curent
si cel amanat inclusa in determinarea profitului sau pierderii pentru o perioada.
691 = 441 – impozitul pe profit platibil
in perioada urmatoare cand am inregistrat un impozit pe profit cumulat de la inceputul anului mai
mic decat cel inregistrat facem inregistrarea:
441 = 691 – impozitul pe profit recuperabil

Impozitul curent si impozitul amanat

Termenul impozitul curent este valabil pentru exercitiul curent. Termenul impozit amanat este
valabil pentru exercitiile viitoare.
– Impozitul curent e valoarea impozitului pe profit platibil (recuperabil) in raport cu profitul impozabil
(pierderea fiscala) pe o perioada.
– Datoriile privind impozitul amanat sunt reprezentate de valoarea impozitului pe profit platibile in
perioadele contabile viitoare cu privire la diferentele temporare impozabile.
– Creantele privind impozitul amanat sunt reprezentate de valoarea impozitului pe profit recuperat in
perioadele contabile viitoare cu privire la:
– a). diferente temporare deductibile;
– b.) reportarea pierderilor fiscale neutilizate (neacoperite);
– c.) reportarea creditelor fiscale neutilizate (scutiri de plata a impozitelor).
– Diferentele temporare sunt acele diferente aparute intre valoarea contabila a unui activ sau datoria
inscrisa in bilant sau baza lor fiscala. Ele pot fi diferente temporare impozabile care care vor avea
drept rezultat valori impozabile la determinarea profitului impozabil sau a pierderii fiscale al (a)
Contabilitate si Gestiune Fiscala, 19-Noi.-2010 pag. 3 din 6

perioadelor viitoare atunci cand valoarea contabila a datoriei sau a activului este decontata sau
recuperata.
Diferentele temporare deductibile ce vor avea ca rezultat valorile deductibile la determinarea
profitului impozabil sau a pierderii fiscale a perioadelor viitoare atunci cand valoarea contabila a
activelor si a datoriilor e recuperata sau decontata.
– Baza fiscala a unui activ reprezinta valoarea ce va fi deductibila in scopuri fiscale din orice beneficiu
economic impozabil ce va fi generat pentru o entitate atunci cand aceasta recupereaza valoarea
contabila a activului.
– Baza fiscala a unei datorii e valoarea sa contabila (costul istoric) din care scadem orice suma care va
fi deductibila in scopuri fiscale in ceea ce priveste acea datorie in perioada contabila viitoare.

Exemplu: o societate comerciala achizitioneaza un utilaj la inceputul lui 2010, cost de achizitie de
100 mil. lei, durata de viata determinata de lege este de 4 ani, durata de viata estimata de 5 ani. Amortizarea
contabila = 100 mil. lei / 5 ani = 20 mil. lei. Amortizarea fiscala = 100 mil. lei / 4 ani = 25 mil. lei.
La 31 dec. 2010 situatia activului este:
baza contabila = 100 mil. lei cost istoric – 20 mil. lei amortizarea contabila = 80 mil. lei
baza fiscala = 100 mil. lei cost istoric – 25 mil. lei amortizarea fiscala = 75 mil. lei
Cand baza contabila > baza fiscala ==> diferenta temporara impozabila, 80 – 75 = 5 mil. lei.
Diferenta cu impozitul amanat (cota de impunere: 16%) = 5 mil. lei ∙ 16% = 800.000 lei.
Datoria intiala cu impozitul amanat = 0 lei.
Cheltuiala cu impozitul amanat: 6912 = 4412 800.000 lei
La 31 dec. 2011:
baza contabila = 100 mil. lei cost istoric 40 mil. lei, amortizarea contabila 60 mil. lei,
baza fiscala = 100 mil. lei, amortizarea fiscala 50 mil. lei ==>
diferenta temporara impozabila 60 mil – 50 mil = 10 mil lei.,
diferenta cu impozitul amanat (impozit =16%) = 10 mil. Lei ∙ 16% = 1.600.000 lei,
datoria initiala cu impozitul amanat = 800.000 lei,
cheltuiala cu impozitul amanat = 1.600.000 – 800.000 = 800.000 lei.
6912 = 4412 800.000 lei
La 31 dec. 2012:
baza contabila = 100 mil. lei, (cost istoric) – 60 mil. (amortizare contabila) = 40 mil.,
baza fiscala = 100 mil. lei (cost istoric) – 75 mil. (amortizare fiscala) = 25 mil lei. →
diferenta temporara impozabila 40 mil. – 25 mil. = 15 mil.
datoria totala cu impozitul amanat = 15 mil. ∙ 16% = 2.400.000 lei. (diferenta cu impozit amanat),
datoria initiala cu impozitul amanat = 1.600.000,
cheltuiala cu impozitul amanat = 2.400.000 – 1.600.000 = 800.000 lei.
6912 = 4412 800.000 lei
In exercitiul urmator (2013) vom avea:
baza contabila = 20 mil. lei;
baza fiscala = 0 lei;
Contabilitate si Gestiune Fiscala, 19-Noi.-2010 pag. 4 din 6

diferenta temporara impozabila = 20 mil ∙ 16% = 3.200.000 lei;

3.200.000 – 2.400.000 = 800.000 lei;
6912 = 4912 800.000 lei
In exercitiul al cincilea (2014):
baza fiscala = 0;
baza contabila = 0;
amortizare inregistrata = 20 mil. lei;
In aceasta situatie vom avea diferenta temporara deductibila.
4412 = 7912 3.200.000 (20.000.000 lei ∙ 16%)
4412 inregistrat in contabilitate ca fiind creanta privind impozitul amanat anuleaza 4412 constituit pe
cei 4 ani ca fiind datorii privind impozitul amanat, rezultatul este zero. Aceasta suma din 7912 va anula
impozitul pe profit pe care eu il inregistrez ca impozit curent (691 cu 441), 691 va fi anulat de 791, rezultatul
este zero. Toata aceasta suma privind impozitul pe profit am constituit-o in exercitiile precedente cand am
avut dreptul la o amortizare de 25 mil. lei dar am avut amortizare contabila de 20 mil. lei.
Exemplu. O societate comerciala achizitioneaza un utilaj la inceputul lui 2010, cost achizitie = 100
mil. lei, durata de viata legala = 10 ani, durata de viata utila estimata de intreprindere = 8 ani, amortizare
contabila = 100 mil. / 8 = 12.500.000 lei. Amortizarea fiscala 100 mil. / 10 = 10 mil.
La 31.12.2010 situatia activului este:
baza contabila = 100 mil. (cost istoric) – 12.500.000 (amortizarea contabila) = 87.500.000,
baza fiscala = 100 mil. (cost istoric) – 10 mil. (amortizare fiscala) = 90.000.000 lei.
baza fiscala > baza contabila ==>
difrenta temporara deductibila = 90.000.000 – 87.500.000 = 2.500.000
creanta cu impozitul amanat (impozit = 16%) = 2.500.000∙16% = 400.000 lei,
creanta initala cu impozitul amanat = 0 lei.
veniturile din impozitul amanat = 400.000 lei
4412 = 7912 400.000 lei
La 31.12.2011:
Baza contabila: 100 mil – 25 mil. (amortizarea contabila) = 75.000.000,
baza fiscala: 100 mil. (cost istoric) – 20 mil. (amortizarea fiscala) = 80.000.000 →
→ diferenta temporara deductibila: 80 mil. – 75 mil. = 5 mil.,
creanta cu impozitul amanat: 5 mil. ∙ 16% = 800.000
creanta initiala cu impozitul amanat: 400.000,
venituri din impozitul amanat: 800.000 – 400.000 = 400.000,
si inregistram: 4412 = 7912 400.000 lei
La 31.12.2012 avem:
baza contabila: 100 mil – 37,5 mil (amortizarea contabila) = 62,5 mil.
baza fiscala: 100 mil. (cost istoric) – 30 mil. (amortizarea fiscala) = 70 mil.
==> diferenta temporar deductibila: 70 mil – 62,5 mil = 7,5 mil lei.
creanta cu impozitul amanat: 7,5 mil. ∙ 16% = 1.200.000 lei
creanta initiala cu impozitul amanat: 800.000,
Contabilitate si Gestiune Fiscala, 19-Noi.-2010 pag. 5 din 6

venituri din impozitul amanat: 1.200.000 – 800.000 = 400.000,

si inregistram: 4412 = 7912 400.000 lei
procedam la fel pana in al optulea an.
In al noualea an, o doime din suma pe care noi am inregistrat-o ca venit se transforma in cheltuiala.
In al zecelea an, o jumatate din suma care am inregistrat-o ca venit se transforma in cheltuiala, pentru
ca nu vom avea in exercitiul respectiv amortizare fiscala, va fi numai amortizare contabila.
Exemplu: O societate comerciala achizitioneaza un utilaj la inceputul lui 2010, la un cost de achizitie
de 100 mil. Durata de viata utila este egala cu durata de viata legala si este de 4 ani. Conform codului fiscal
societatea opteaza pentru o deducere suplimentara de 20% din valoarea de intrare a activului imobilizat din
momentul achizitiei acestuia.
Deducerea suplimentara: 20 mil. lei.
Amortizarea contabila: 100 mil. / 4 ani = 25 mil. lei.
Amortizarea fiscala: (100 – 20) / 4 = 20 mil. lei.
Aplicarea tratamentului fiscal pentru activul imobilizat poate fi reprezentata potrivit tabelului:
specificatie 2010 2011 2012 2013
Baza contabila la 31.12 75 mil. 50 mil. 25 mil. 0
Baza fiscala la 31.12 60 mil. 40 mil. 20 mil. 0
Diferenta temporar impozabila 15 mil. 10 mil. 5 mil. 0
Datoria totala cu impozitul amanat (cota: 16%) 2,4 mil. 1,6 mil. 0,8 mil. 0
Datoria initiala cu impozitul amanat 0 2,4 mil. 1,6 mil. 0,8 mil.
Cheltuielile (veniturile) cu impozitul amanat 2,4 mil. (0,8 mil.) (0,8 mil.) (0,8 mil.)
Relatia contabila 6912 = 4412 4412 = 7912 4412 = 7912 4412 = 7912

Pentru examen: problematica predata → 1 subiect la examen din ea:

– obiectul gestiunii fiscale, analiza raporturilor contabilitate si fiscalitate, clasificarea obligatiilor fiscale
– subiecte impozitare: TVA, IVG (impozit venituri din salarii), impozit pe profit.
TVA deductibila legata de toate achizitiile efectuate de firma.
TVA colectata opereaza cu toate livrarile catre terti.
TVA de dedus arata care este TVA deductibila care e luata in considerare din punct de vedere fiscal
din totalul sumei din contul 4426 (TVA deductibila).
TVA de dedus = TVA deductibila ∙ prorata; prorata = raport intre total operatiuni impozitate cu
TVA supra total operatiuni desfasurate de intreprindere in cursul perioadei.
La numarator este TVA rezultata din operatiuni = volumul activitatii desfasurate pentru care s-au
utilizat cotele de TVA de 0%, 24%, 9%, 5%, etc.
La numitor sunt toate operatiunile desfasurate de intreprindere pentru care s-au practicat cote de
TVA inclusiv cele scutite (conform Codului fiscal)
La regularizarea TVA, suma din 4426 (TVA deductibila) se va inchide cu 4427 (TVA colectata) cu
4424 (TVA de recuperat) si cu 635 (cheltuieli cu alte taxe asimilate pentru TVA) ce nu se deduce.
TVA de recuperat reprezinta suma pe care intreprinderea trebuie sa o recupereze de la bugetul de stat
in perioada urmatoare.
TVA intracomunitara este TVA aferenta tranzactiilor care privesc livrarile si achizitiile
Contabilitate si Gestiune Fiscala, 19-Noi.-2010 pag. 6 din 6

intracomunitare.
Taxarea inversa se realizeaza pentru o anumita categorie de tranzactii (material lemnos, deseuri) si
presupune inregistrarea creantelor si obligatiilor la partenerii de facaeri la valoarea lor neta.
La client: 301 = 401 - sume la valoarea neta
4426 = 4427
La livrator: 4111 = 701 - sume la valoarea neta
4426 = 4427
TVA neexigibila e legata de tranzactiile pentru care nu au fost facute inca documentele (furnizori
facturi nesosite, clienti facturi de intocmit), achizitii/vanzari marfuri in comertul cu amanuntul.

371 401
4426 378
4428
Suma din 371 se ia din NIR si e formata din costul de achizitie + adaosul comercial + TVA aferenta
valorii marfii.
Suma din 4426 e luata din factura
Suma din 401 e luata din factura
Suma din 378 se ia din NIR
Suma din 4428 se ia din NIR
La vanzare: 5311 707
sau: 5121 4427 TVA colectat
Inregistrarea se face pe baza raportului de casa
% = 371 (e identic cu 5311 + 5121)
descarcare 607 (costul de achizitie)
gestiune: 378
4428 (e identic cu suma din 4427)
SI 378Rulajcreditor 378
k 378=
SI 371−4428Rulajdebitor 378 −4428
k 378⋅Rulaj creditor 371−4428 = adaosul aferent marfii vandute

atentie la IVG (pe componente, salariu, contributii, etc.)

impozitul pe profit, atentie la veniturile neimpozabile, la cheltuieli nedeductibile (protocol, sponsorizari, rezerva legala)
1 subiect de teorie din ce s-a predat si 3 subiecte cu probleme: 1 problema TVA + 1 problema cu impozitul pe profit + 1 problema
IVG (impozitarea veniturilor din salarii, contributii, etc.) [inclusiv inregistrarile contabile]
la examen se va da din ceea ce s-a predat la curs, la seminar si din cartea recomandata.