Principesa Margareta a Rornaniei

CARTE REGALA DE BUCATE

Bucurest], 2010

Credite fotografke

Focograflile care tntap~eazi'i. retereie, de ia paginile 17, 19,22,27,28,31,32,36,41,42,45,46,51,53,54,59,60, 63, 64, 69,73,77,79,85, 8S, 93, 94, 97,98,101,102, l06, Ill, 112,116, lIS, 120, 125, 127,128,131,135,136,141,142, 145,149,151,155,159, ]62, 164, 169, ]71,173,175,179,180,185,189,191, 193, 194,197,198, au fost realizare de Cosmin Popescu ~i Sarin Stanciu

Forograflile de la paginile 8,33,48,122,123,147,177, ]83 au fost realizate de Daniel Angelescu Forografiile de la pagina 13 ~i de pe coperra IV au fosr realizare de Robert Lupu (Ctiminu~

Forografiile de la paginile IS, 21, 57, 67, 75, 80, 139, 157, 161, 167, 187 fae pane din Arhiva Farnlliel Regale a Romfiniei Focograflile de la paginile 25 ~i 160 all fost realizate de Marius Barigan

Forografia dela pagina 35 a fose realizatii de Adrian Sulyok

Porografia de la pagina 38 a fost realizata Antoinette Eugstcr

Fotografiile de la paginile 71,83,91, J 05 au fost realizare de Alain Morvan Forogra£li1e de la pagini1e 87 ~i 131 au fosr realizate de Gabriel tarnate

Forografia de la pagina 109 face pane din Arhiva Familiei Regale a Iugoslavici ~i Serbiei Fotografia de la pagina 115 face pane din arhiva personala alui Moritz, Landgrave de Hesse Forografia de la pagina ] 53 face pane din Arhiva Farniliei Regale a Suediei

Descrierea elP a Biblioteci] arionale a Romaniei Margareta, Principes.i a Rornaniei

Carte regala. de bucate I Principesa Margareta

a Rornaniei, - Bllcure§ti : Curtea Veche Publishing, 2010 ISBN 978-606-588-054-2

641.55 (4)

Coperta: GRIFFON AND SWA1\1S www.griFfon.ro

© Curtea Veehe Publishing, 20]0 pemru prezema ediue.

ISBN 978-606-588-054-2

CUVANT iNAINTE

T· itlul carpi nu contine nici 0 merafora §i nici 0 ironie. unt fericira ci va pot oferi 0 carte de bucate, regala la modul propriu. ~tim cu totii dt de irnportanta a fosr ~i rarnane, in ritualul §i actiunile publice ale Casei Regale, ospitalitatea.

De-a lungul sutelor de ani, Familiile Regale au adunat atata rraditie, frumos, cali rare ~i experienta In cornporramentul public, incat astazi impana§irea lor este 0 binefacere. Desigur, a Ie ofed musafirilor tot ceeste mal bun, mai prerios ~i mal Frumos este retlexul mandru al oricarei gazde, purtaroare de coroana regal a sau nu. Dar, arunci cand ospitalitatea imbraca vesrnintele sirnbolice ale unci intregi natiuni, isrorii, culruri sau rraditii, ea are un inteles ~i a insernnarare 111 plus.

Ideea de a pune impreund retete culinare, alaruri de povesti eu oameni dragi, este placura §i amuzanra. Am facut acesr lucru ell pasiune, arnintindu-mi 0 rnultirne de detalii despre oameni pe care ii iubesc, ii admir sal! carora le port prietenie ~i recunostinta.

Am fast crescura intr-o lume 111 care comunitarea i spirirul asociativ sum fundamentale pentru individ ~i societate. Am fosr mereu un om de echipa, iar prezenta celor care irni Imparta~eau parerile, preocuparile, profesia inseamna muir pentru mine.

Timpul petrecut in jurul mesei de pranz sau cina este un act de generozirare, de comuniune spirituala §i de iOfelegere orneneasca. Fiecare dintre noi se sirnte bine 111 acesre par~i din zi,

Am adunar, de-a lungul anilor, atat de multe feluri de rnancare preferate, lncat rni-a fost mereu frica sa nu le ult, In aceasta prima carte regala de bucate, le-arn pus impreuna pe unele dinrre ele, pemru a rarnane peste tirnp un instrument util mie ~i celor care doresc sa le cunoasca ~i tmparta~easca.

Ana culinara este unul dintre privilegiile impar rasite ell verii nostri, alaturi de cornunicarea intelectusla sau afectiva, de frllm.use~ea locurilor unde ei traiesc §i rnuncesc ~i de contextul cultural, politic sau istoric 10 care mornentele s-au petreeut.

Inthlnirile de familie, in Europa §i in lume, au ocupar 0 buna parte din viata noastra §i i-au dat un anume sens, o anume valoare, mal ales In anii perrecuti III afara Romaniei. Caleca mea doreste sa-i onoreze pe acesti oameni §i sa reflecte ceva din boga~ia illtilnirilor cuei,

Bunicile mele, Regina Elena a Rornaniei §i Principesa Margareta a Danernarcei, au avut parte, de-a lungul vierii lor, de rnulte experiente culinare, in tor ceea ce avea rnai bun cultura ospitaliratii daneze, gIeCe~ti., engleze, franceze, italiene §i ruse. Numai ca de IlU au tacut rravaliul de a§ternere pe hartie a arnintirilorsi au uirar multe dinrre reterele lor. Nu a~ vrea ca acesr lucru sa se inrarnplesi ell mine.

5

Capltolele cartii nu respecta ordinea In care sunt service felurile la rnasa, nici ordinea alfabetica sau cea a imporranrei personalitatllor, Capitolele poarta numele celor de la care am reteteje §i sunr a§ezate aproxirnariv in ordinea III care rni-am cunoscur rudele. Cresdnd in Angl.ia, Danemarca §i Iralia, arar de aproape de bunicile mele am inceput ell de, apoi am conrinuat CLl pa[in~ii rnei, Regele ~i Regina, surorile §i. verii pe care i-arn stint de mic copil, Principele de Wales, Regina Sofla a Spaniei ~i Ducele de Aosra,

Fiecare capitol cuprinde arnintirile mele, detalii despre prietenia ~i legatura noastra de rudenie, un crarnpei din lurnea care ne uneste, conrextul cultural ~i istoricin care familiile noastre au existat impreuna, re~eta sau reretele ~i fotografii. Pentru fiecare dinrre de, am cerut acordul verilor mei, carora le-arn scris scrisori detaliate, le-arn cerut reretele preferate §i forografli, incercand sa le insutlu entuziasrnul rneu pemru acest velum. Am folosit ~i mulre fotografii din arhiva mea.

Cartea esre un fel diferit de a cunoaste Farniliile Regale ale lumii. Sum mandd de acest lucru. Si sunr sigura d socierarea romaneasca va avea de d.§tigar din acest travaliu,

Sper ca volumul sale placa, sa-l amuze sa-i inrereseze, sa-i informeze pe oameni, sa fie 0 referinta pentru ei. Am gasir, impreuna CLl Radu, de-a lungul ultimilor ani, cateva di.r~i bune de bucare sau de decorare a mesei, de ericheta, de arta a prirnirii rnusafirilor, in librarii din Paris, Roma sau Londra. De aceea, martunsesc fapml d. am avut cateva modele In mime, arunci cand mi-am alcatuit propriul velum. Este vorba de cartea lui Lady Laird of Ballindalloch Castle, inrlrulata J Love Food", ~i de cartea de bucate editata de Palatul Buckingham, The RoyaL Table**. Dar bibliografia studiara de 110i, de-a Iungul anilor, cuprinde 0 multime de alte cii.r~i de decoratiuni interioare (rnai ales cele ale Henriettei pencer-Churchill), carri belgiene ~i franceze de decoratiuni ale rneselor, Cc"i.:rri de bucate italiene, francEze, britanice §i romanesti, precurnsi 0 multirne de volume de Iiterarura, din diverse seeole, In care se vorbesre despre ospiralitare, ana. culinarii sau viara de zi cu zi a Caselor Regale. Mulr ne-au folosit, noua ~i colaborarorilor de la Palaml Elisabeta ~i Casrelul Savar~in, episoadele de la BBC dedicate activiratilor ~] actiunilor Familiei Regale britanice 1a Palatul Buckingham ~i la Castelul Windsor. 0 multime de Iucruri noi all fast asimilate ell pasiune ~i interes de angajatil nostri, care si-au luat notice, s-au inspirat, au studiat §i au aplicar In munca lor 0 tarama din extraordinarul sauoir-jaire al englezilor,

Am multa adrniratie pentru maestrul bucarar Alben Roux, creatorul, alatmi de fraceie lui, Michel Roux, al conceprului de nouuelle cuisine .. Albert este 0 personalirate generoasa ~i ralinata, unanirn apreciata in lumea intreaga. Este unul dinrre patronii fundapei mele ~i a stat alaturi de actiunile Fundariei Principesa Margareta 3 Romaniel la Geneva,. Londra, Paris §i Amsterdam multi ani de zile. A venit in Romania ~i a apreciar savoarea bucateIor de la noi. Radu si cu mine, pirinrii ~i surorile rnele, ca §i multi dintre prietenii nosrri, am fost oaspetii "dinastiei" Roux la faimosul restaurant «Le Gavroche" din Londra sau la legendaru.l • The Watersi.de Inn", de pe rnalul Tamisei, In vecinaratea Londrei.

~ 1 Love Food (It,be5C rndncarea), volum scris ~i ilustrar de Clare Macpherson-Crant Russell, Lady Laird of Ballimblloch Castle, publicat de Heritage House Group In aotl12008.

The Royal Tabl: - Dining at the Palac» (M(lsa regtda - Cina fa Palai), velum scris ~i ilustrat de Kathryn Jones, public-at de Royal Collection Publications in anul 2008.

6

Sunt, de asernenea, un fan al stilului culinar alranarului maestru bucitar Jamie Oliver. Lam citir prima carte ~i toate cele care au urrnat, i-am vazur episoadele televizate §i sunt de acord ell multe dimre principiile ~i crireriile lui de a se hrani,

Dupa rnurarea, 111 anu1200 1, la Palarul Elisabetasi la Casrelul de Ia Siivaqin, viaja noasrra a alrernat momentele private, de familie, ell cele formale, publiee sau oficiale. Din mare am tnvapr care ceva §i ware au adus un plus de placere, de confort, de apropiere atat familiei noastre, ciE §i musafirilor,

Multe dinrre retecele din carte lmi sum familiare.Alrele au venit de la veril mei ~i reprezinta propria lor alegere. De ajutor rni-a fast Eugenia Ilie, maestrul bucarar de la Palarul Elisabeta .. Ea a lncercar (In unele cazuri de mai rnulre ori) fiecare refeta, ceea <;_e 1111-a dar posibilitatea de a Ie ajusta, rnodirica sau 1rnbunita~1. Felurile de rnancare au avut pane de expresivele forografli ale autorilor vizuali ai volurnului, Cosrnin Popescu §i Sorin Stanciu. 0 parte a fotografillor de deraliu folosite In carte au fast realizate de Daniel Angeleseu. Suzanna Dumitrescu rn-a ajutat, preI de mai multe luni, ell corespcndenra, punerea reterelor impreuaa, rraducerea ~i adaptarea lor, at unci cand a fast cazul, Liana Greavu a selectionat arhiva de focografii, a contribuit la scrierea coresporidentei ;;i la ordonarea reretelor, Sandra Gatejeanu a incheiat munca de corectare ~i asamblare a textelor §i a fotografiilor, lucru migalos §i complex. Anca Mitu, creatoarea §i directoarea companiei de catering "Privileg", mereu alaturi de noi la viata Palarului Elisabeta, a ajutat la prepararea retetelor ~i consilierea de specialitare, pe parcursul alcituirii volumului, Radu ~i cu mine am incercar, la urrna, sa dam carrii 0 forma literara cit mai apropiara de savoarea ~i adevarul mornenrelor reflectate tn volum. Multe dinrre aminririle despre oarneni, locuri ~i tntfunpla:ri din acesr valum au fost traire de noi irnpreuna.

Editura Curtea Veche a avut curajul sa parieze pe aceasta cane .. La fel ~i eu .. Sper ca ea sa devina preferata multor mil de romani ..

7

GLOSAR

La un numar de retete acoperind ararea meridiane ale globu.lui ~i atatea culruri, este normal ca unele dintre .ingrediente sillefie mai putin sau deloc Famil.iare cititorilor rornani. 0 parte dintre rnirodeniile, instrumenrele de bucararie sau ingredientele care sum incluse in rerere au aparut pe piata rornaneasca in ultlmii ani, mai ales in marile magazine precum Carrefour, Metro, Real, lKEA etc.

Pe de alta pane, multe dintre mirodeniile Folo ire In Romania inrerbelica au fost uitate sau ignorate. Unele dintre de menta sa. aiba 0 mid explicarie suplimenrara,

La. Incepur de cane, voi vorbi pe scurt desprc cateva vinuri, branzeturi, mirodenii ?i instrumente au procedee de budtiirie, ca sa va fie mal usor dod cititi sau aJegeri 0 anurnira rerera.

AI denee - Proeedeu specific italian de flerbere a pasrelor, Oricare ar f tipul de paste (spaghetti penne linguini, tortellini etc.), de trebuie sa ramani putin rari, sa nufie srnramicioase, precum macaroanele, De asemenea, trebuie sa fie scurse de apa ~i foane fierbinri la servire,

Boabe de ienupir - Nurnire 111 engle:zajuniper berries, boabele de ienupar all calitati terapeurice, dar sum folosite rnult in bucataria britanica, Se gasesc §i pe piata romaneasci.

Bouquet garni - Esre 0 Jegarura (ca un buchet) din fire de rarhon, dafin ~i salvie. Se leaga cele rrei Feluri de plante cu a~a §i se inrroduc asrfel in cratira sau oala cu mancare. Dupa fierbere, se scot §i se arunca.

Cheddar - Branza englezeasca, asemjinatoare cascavalului, relativ tare ~i ell procentaj destul de mare de gr:lsime.

Are 0 culoare alb-galbuie 1'1 a luar numele sarului din Anglia unde a fost creata .. Este cea rnai populara branza din Regatul Unit.

Consomme - Am utilizat 1n carte terrnenul general de consomme pentru zearna de legume sau de carne folosita mal ales 1a prepararea orezului pilaf sau risotto. Procedeul de preparare este, In mare, acelasi: se pune apa intr-o cratita sau intr-o oala, se adauga sare dupa gUSt §i se pun [a fiert ori 0 anumita leguma., ori un ansamblu de legume sau 0 carne (de vita, de pui, de vanat etc.). Zeama fierbe rirnp de aproape 0 ora, in functie de tipul de consomme. In fiecare re}eta cuprinzand consomme, am precizar din ce anurne este preparaL

Cuptul special de grapefruit - Se gase§re de cumparar la supermarket-mile marl, este un cu~i[ cu zimti pe ambele par~i §i CLI varful Ll~or indoit, Frucrul de grapefruit se taie transversal in doua jllmata~i egale, apoi se detaseaza cu cutitul special fiecare triunghi de Fruct de pielita din jurul lui. &&1, fructul se poate servi usor ell liogurip.

Emmenral- Esre un tip de cascaval din Elvetia, Se rnai numesre §i Swiss Cheese §i esre un produs usor de giisit in supermarket-mile noastre,

9'

Fidea pentru cataif ~ In ~irile Orientului Mijlociu, anurnite prajituri se fae dintr-o fidea foarte fina. Printrc ele, eea mai cunoscuta este cataiful, Fideaua aceasta nu se gase§te usorin supermarket-uri, dar poate f inlocuira eu fideaua cea mai fina de pe rafturile de paste fainoase, de la noi.

Golden Syrup - 0 specialitare englezeasca, siropul auriu este un concentrat de zahir, asernanator sosului de apa 9i zahir pentru dulceata, Este campus din zahar, apa ~i coaja de limaie, Sf poate pregati In casa, iar in Anglia se gise~te de cumparat in conserve. Golden Syrup este foarte bine Iegat si se fine cateva luni in dulap, inainte de folosire, Dupa ce s-a deschis, se pastreaza Ia frigider. Se face, de regula; 0 cantitate mai mare, apoi se foloseste Cll mai multe ocazii.

Gruyere - Branza din lapte de vaca, de euloare galbena, densa, eu un procentaj de grasime destul de mare. Este a brinzi elvetiana, care a luat numele localitarii unde a fast creara.

Gouda ~i Edam - Branza produsa In Olanda, are 0 forma rotunda $i plata §i este, de obieei, imbracata intr-o coaja rosie sal! galbena. A inceput sa se giseasci ?i in magazlnele de la noi,

Ha}ma ~ Hasrna esteo ceapa mica, nurnita uneori ~i ~aloti (de la frantuzescul echalotie), care creste eu mai multe eapete pe un manunchi.

Jameed ~ Iaurr uscat, produs traditional arabesc. Se poate inlocui in re~ete cu iaurrul sirnplu,

Umaie verde ~i galbena ~ Desi la noi lamdie este un terrnen folosit doar pentm lamala galbena, am preferar sa folosese, in cartea mea terrnenul de "kimaie galbena" §i pe eel de "tamaie verde", pemru a deosebi clar cele doua tip uri de lamaie din rerete. Lamaia verde, numita lime, este des folosita til retetele europene ?i se gase~te la orice supermarket.

Madeira ~ Yin tare, creat in Portugalia, originar din insulele Madeira. In rornaneste, poarta numele de Yin de Madera. Poate fi sec, derni-sec sau dulce. Este posibil de inlocuit cu Lacrirna lui Ovidiu sau cu orice alt yin tare.

Markook ~ Este 0 paine din Orientul Mijlociu, din familia pitei. Este mai mare, rotunda ~j are srrarul de aluat foarte fin.

Marsala ~ Yin prod us in loealitatea eu acelasi nurne din Sicilia. Este un vin tare, preeum eel de Porto. Se gaSe$tE sub forma dulce, demi-sec §i sec. La noi, un inlocuiror bun esre Lacrima lui Ovidiu. Atat Porto, cat 9i Marsala sum acurn accesibile In magazine.

Mascarpone ~ Crema alba de branza, usor de in tins pe blaturi de prajituri. Are origine iraliana §i este folosita rnult in felurile specifice de mancare din Lombardia. Esre ingredientul principalla riramisu. Se gase~te In magazinele rornanesti.

Muguri de pin ~ Sunt un Eel de miezuri de alune mici, care cresc in conurile unor speeii de pin. Sum foarte des utilizatiin bucataria italiana, francezi, engleza ~i spaniola. Acum se gisese §i III magazinele rornanesti.

Otet de Xeres ~ Oret produs in Spania, dintr-un vin alb din viile Andaluziei. Este celebru in bucataria lumii occidentale.

Philadelphia ~ Branza alba, cremoasfi, nurnira cream-cheese, foarte populari in Statele Unite. Asemanaroare la gust eu Mascarpone, este preparata pentru a fi servita proaspata, Se gase§te §i in supermarket-mile noastre.

Platoul ~i farfuriile de paste ~ Plaroul in care serviri pastele trebuie sa aiba doua caracreristici: sa fie mare (oval sau rotund), pemru ea pastele sa se vadfi in toata Irurnuserea lor de culori; 9i sa fie incalzit dinainte, in cuptoI'.

10

Dad plaroul de servire esre rece, pasrele se VOl' raci ~i de lnainte de a ajunge in farfuria rnusafirului. hrfuriile in care se servesc pastele rrebuie sa fiesi ele fierbinri, lucru, de alrfd, valabil pentru orice fel principal de mancare, Porto - Yin tare portughez, asemanator vinului italian de Marsala. Se poate gasi in magazinde noastre desrul de user, Produs In regiunea Duoro din Portugalia esre un vin bogat, dulce, greu, eu oconcentratie rnai mare de aleool, in jur de 20%.

Ramekin - Este numele unui bol rnic de faian~a pemru servirea suAeului individual, care poate Fi pus la cuprer.

Diamerrul unui ramekin poate fi intre 7 ~i 11 centimetri,

Rom Negrita - Este un rom produs in Caraibe, hazar pe romul negru earaibian, la care se adauga uncle mirodenii exotice,

Salted meat - Estc a carne cruda de vita, rnacra, preparara ca penrru conservare, Se gasesc, mai ales pe Internet, diverse felmi de a prepara salted meat. Acest Fel de carne poate aparea In cornpozitia unor rerete. (3 kilograme de carne se freadi mal lnrai eli 300 g de sare groasi, apoi se fin intr-un vas de ceram iei sau de plastic la Frigider tirnp de 12 ore. Se scoate apoi camea, se spala cu apa rece ~i se ~terge CLl un §ervet de hartje. 5e Freaca pe urrna ell LLn ames tee de 4linguri de zahar brun, 2lingu.d de piper rnacinat in rnojar, 1 lingura de serninte de coriandru macinat In mojar, 10 boabe de icnupar, 1 lingurita de sal petru, 1 foaie de dafin rupea in bucarele, ~ lingurii de nucsoara macinara, Y2 Hngura de ghimbir macinat §i Y2lillgura de cuisoare macinare ill mojar, Carnea astfel asezonata se pune inn-w1 vas acoperir cu folie de plastic, Ia frigider, timp de 10 zile. In acest limp, carnea rrebuie intoarsa In fiecare zi. 111 cazul in care carnea se prepara direct penrru mancat, nu ca pane a unei retere mai cornplexe, se ReIbe cu apa la foc mic, timp de 3-3Yz ore.)

Shortbread - Biscuiti scotieni CLl un delicios gust de unt, preparati ell mult zahar ~i CLl Eiina de ovaz, 5e gasesc §i la noi, in anumire magazine.

Star anise - Esre un fruet chinezesc, de forma unei srelute, care seamana la gustcu anasonul. fute folosit muir in bucataria indiana ~i chinezeasci.ln ~arile occidentale, de exernplu in Anglia, se gase~te de cumparar in rnici borcane, ell fructul uscat, Star anise se poate folosi miicinat san Inueg, la diverse prajituri salt felUfi de rnancare, In anumite carti recente de bucate, ingredientLll se gase~te sub denurnirea de "anason srelat",

Sumac - Condiment pudra obrinut din uscarea fructelor de Rhus coriaria, planta denumita "orerar mirositor" pe rorndnesre. 5e gase~te.ra Canefour, la sectia de prod use inrernarionale.

Vin Santo - Fel de yin dulc.e, italian. Esre un vln rraditional din Toscana §i se foloseste drept acornpaniator al deserturilor, Poare fi inlocuit cu vinul franruzesc Sauterne sau cu orice alt yin duke, alb sau rose.

Wok - Vas ehinezesc de forma unei tigai, adanc §i cu volum mare. Esre foarte bun penrru a rurneni legume sau carne. Se gase$te de curnparat la rnagazinele IKEA.

lahar de mdasa - Denurnirea de melasa vine de la cuvantul portughez melaco, care provine din cuvanrul mel, "miere". Melasa este 0 varianra bruta de zahar, foarte putin prelucrat, cu. un gust ~i 0 aroma extraordinare, excelent pemru deserturi. Poare fi produs din rresrie sau sfecla de zahar, Este popular ill buddria occidentals, mai ales In Anglia $i In farile nordice, Nu este acelasi lucru cu zaharul brun, care e putin rnai deschis la culoare §i reprezinta un produs mule mai prelucrat.

II

f {

AMAMA

B unica mea patern~, .Regina~le:1a a.ROm:11~iei,. a fost modelul rneu spiritual. Nimic din grapa, inteligenp §i bunaratea ei nu se va §terge vreodara din mintea ~i din sufletul meu,

Ii spuneam .Arnama". De fapt, dnd eram midi, nu puteam TOSti .Arnama" ~i 0 strigam "Ama". Regina Elena a fost steaua mea di.liuziroare. Ea rn-a invatat rnulte despre viata, mi-a deschis ochii catre tot ce este trumos ~i bun pe lume: mi-a ararat §i ce este urat sau primejdios, dar rn-a lasat sa inva~ din propriile mele gre~eli.

Mergeam adesea incaminul ei minunat, Vila Sparta, aproape de Florenta, 0 cladire din secolul al XVI-lea. Arn peuecut vacanp ori de care ori a fost posibil ~i am locuitacolo cand parinfii mei s-au rnutat din Anglia in Elveria §i se aflau in cautarea unei case de inchiriar. La Vila Sparta am invatar ce insearnna elegan~a, stilul, rafinarnentul 9i generozitatea de a prirni oaspeti. De la ceaiurile de la ora 16 pana la pranzuri]e sau cinele ell personalitati, ana. ospitalitatii Reginei Elena a acoperit decenii §i a trezir admiratia generala a contemporanilor care i-au trecut pragul. Au fost multi: rnernbri ai Familiilor Regale ale lurnii, artisti dramatici, scriitori, sculptori, poeti ~i rnuzicieni, ca ~i oameni cu talente speciale, bijutieri, arhitecti de gradini ori specialist] In flori ~;i plante,

Adesea, Amama ne lua, pe surorile mele §i pe mine, CLl ea la lntilnirile eli oameni fascinanji, Inva~andu-ne profunda frumuse~e spiriruala pe care viara 0 ascunde ]1

14

care uneori nu este lesne de vazut, dar care exisra pentru a fl simtira ~i traita.

A avut un gust desavar~it in decorarea casei.Ii placea sa mute lucrurile dintr-un locintr-alrul, dand lnfa~i~ari diferite unei camere. Exact acelasi lucru jl facern, Radu ~i Cll mine, la Palatul Elisabeta ~i la Siyar:;;in.

Amama iubea plantele ~i ii placea sa aiba buchete de flori intoate camerele, iar gridina ei de la Vila Sparta era legendara. Vila Sparta nu a fost doar 0 casa, a fost o intreaga lume.

Cu toad grija si rafinarnentul ei in a primi musafiri, Arnama nu a fast niciodara, personal, 0 pricepura in ale bucarariei. Cand eramstudenta, venearn la Vila Sparta pentru a 0 vedea in vaeanre si asrfel am invatat multe despre felul in care Amama pregarea rneniurile ~i cum planifica torul eu Bruna, bucatareasa ei, In fiecare zi. Felurile ei de mancare erau simple ~i sanatcase, cu legume proaspete, fructe, ulei de rnasline, paste ~i delicioase ierburi. Traind in Italia, era inconjurara de cele mai gustoase ~i mai aromate bun3.ta~i ale pamantului ~i se inspira din Tradi~ia culinara italiana, taimoasa In intreaga lume.

Am avut intotdeauna 0 slabiciune pentIl! salate.

Acasa 1a noi, la Versoix, mergeam in bucatarie §i preparam diverse feluri de salate. Imi aduc aminte cum Amama se a§eza pe scaun, urrnarea fiecare miscare pe care 0 faceam ~i spunea: "Este atat. de amuzant sa vezi cum te descurci tu aici!"

Eram, ell rotu, In familie, amarori de ciocolata, In special Amama ~i surorile mele, Odara, Irina ~i eu mine erarn la Florenra, 111 vacanta, Seara, dupa ei na

impla cornpusa din supa, salara )ii careva feluri de branza, Regina Elena a deschis 0 curie mare ell bornboane de ciocolara, primira cu 0 zi au doua inainte. A gu tat 0 bornboana, apoi ne-a oferir §1 noua, Irina a lncercat una eu aha, apoi Amama a mai luat 0 bornboana. e-arn uitat la relevizor, gu rand, rand p rand toare felurile de ciocolara din curie, Desi nu eram decar noi rrei.iar curia era desm] de mare, dupa 0 vrerne am golir-o in racere, tara comentarii. La final, cand ultima bornboana a di parut, Amama a inchi eapacul cunei goale s-a uitat 1a noi §i a conchisr ; -au fo [cine tie ee bomboanele acestea"! Toare trei am inceput sa di.dem, rnolip indu-ne una de la alta. Cred d a fost una dintre cele mai marl porrii de ras pe care le-arn avur vreodata.

In volumul acesra, am indus doua imple feluri de mancare pe care le-arn gus tar la Vila Sparta, cand erarn copii, A trebuit sa le reconstitui, cele doua rerere, din memorie, fiindca nu le-arn gasit scrise nicaieri in arhiva bunicii. Bruna nu rnai traieste nici Amama, asa incar a rrebuir a-mi cornpletez franturile de amintiri cu diverse rep~t sirnilare gasite III carfi ~i pe Internet. Am tncercat de mai rnulte ori rerera finala la care a:m ajuns, jar rezultatul a fost [oane bun. Sper ca retetele pe care vi Ie ofer sa fie eele mai apropiare variante posibile de originale. Este verba despre oua coapte In cartcf §i 0 Inghetara de cafea, Gustu.l acesror doua feluri de mancare Irni aduce irnediat in rnemorie copilaria mea la Vila parta, in To cana, ell reate rninunatele mornente de viata perrecute acolo.

Regina-Mama Elena a ROl7laniei

OuA COAPTE iN CARTOFI (reteta-surpriza, pentru copii)

Ingredien re

Pentru 4 persoane

4 carrofl marl penHll copr 50 g de unt

50 g de: bralJza Emmenral sau parrrrezan ras 4 oua rnici

2 lingudre de arpagic talar marunr sare §1 piper

Mod de preparare

Incalziti cuptoru] dinainte, la 2000 C.

Spalari91 uscati cartofii, puneti-i pe 0 tava de copt {it ungeti-! cu putin ulei sau unto Puneti-I apoi la copt in cuptor pentru 1 crall ora §i un sfert. Apoi scoareti-i din cuptor ~i lisari-i sa se raceasca purin, Verificati canoful daca este rnoale, folosind 0 furculita.

Umplutura: Tarati 0 bucata dill carrof orizonral, undeva la treimea de sus a cartofului, pe lungime, ca un dpaceL Scoateri eu 0 lingurita rniezul, pana dind pererele cartofului ramane mal putin de un centirnetru, astfel incat sa nu se rupa, Arnestecati rniezul cartofului intr-un castron cu unrul rarnas ~i branza rasa, apoi adauga~i sare ~i piper dupa gust.

r6

Introduceri amestecul in cartof lisand in mijloc un gol destul de mare pentru un au. Spargep oul ~i puneri-l in rnijlocul cartofului. Condirnenrati putin $i adaugati, dad. doriti, 0 lingurita de smantani.

Parte din umplutura CLl miez de cartof, unt §i branza rasa va ramine nefolosita. Pureti s-o utilizati la un alt fel de mancare sau 5-0 puneri pe farfurie, alaturi de cartoful din retera.

Puneri cartofii lnapoi in euptor, adiiugand capacelol taiar la lnceput. Astfel, copiii VOl" avea 0 surpriza, dind vor deschide carroful. Coaceti timp de 8-10 minute, pana dod ouale devin coapte, dar moi.

Servire

Presarati arpagicul taiat marunt deasupra ~i serviti,

......

INGHETATA DE CAFEA

,

Ingredien te

Pentru 6 persoane 4 galbenu$uride ou 200 g de zahar tos

200 g de smanta.nii dulce (30-35%)

200 g desmantanii dulce degresara (15%) 180 ml de cafea heagra foarte concentrata

Mod de preparare

Pregatiti 0 cafca foarte tare: Puneti intr-un ibric 4-5 linguripline de cafea proaspat rnacin ata. Turnati api fiarta peste cafeaua proaspar macinata §i lasa~j sa stea maximum 15 minute. Apoi strecurati, pen tru a lndeparta zatul, ~i L1sa\"L concentrarul de eafea sa se race as ca.

Bareti galbenll~urile si zaharul intr-un castron pani cand cornpozitia devine aproape alba,

Incilziti la bain-rnarie srnantana ?i srnantana degresara, la foe rnic, pani dnd aproape incep sa flarbi. Indepirtati de pe foe §i lisa~i sa se raceasca putin, apoi rurnati incet peste cornpoziria de galbenu?uri ~i zahar, amestecand intruna,

IS.

Cand arnestecul a devenit perfect omogen, puneti-l din nou la bain-marie. Amesrecati incontinuu tirnp de 3-4 minute (nu la5al"i amestecul sa fiarba), pana obrineti o crerna ornogena, destul de groasa incat sa ramana pe spatele unci Iinguri. Turriati incet cafeaua in crerna, amestecand 'intruna. Lasa~i toad cornpozitia sa se raceasca.

Transterati apoi intr-o rnasina de £lcur inghepta §i urrnari instructiunile de urilizare, Daca nu averi rnasina de Hcm ingherata, 'puneti cornpozitia in eongelator, intr-un vas de plastic ell capac. Amestecati ell 0 lingura, din 2 In 2 ore, pe perioada a 12 ore, penttu a evira formarea micilor sloiuri de gheatii in cornpozirie.

Servire

Puneti inghetata in cupe, folosind 0 Iingura pentru Ingheptii. Pureti 01'11a cu ciocolara topira,

Esre un desert care lrni aduce arninte de copilarie §i de nenumararele morrrerite petrecute la San Domenico di Fiezole sau Florenta. A rost un timp al deseoperirii lumii culturale a Italiei,al contaetului cu 0 mulrime de personalitati pline de rafinament ?i talent din elita culturala europeanii, un timp al afecfiunii §i grariei, al bunararii §i elegantei primite de la Regina Elena.

GRANNY

'G' ranny este nurnele pe care snrorile rnele §i eLi mine

l-am dar bunicii rnaterne, Prineipesa Margareta a Danernarcei .. Este mnp care a marcar copilaria ~i tineretea marnei mele, Regina Ana. Dar ea a stat rnult alaturi de noi, de surorile mele ~i de mineflindci Dumnezeu i-a dar sa rraiasca nouazeci §i ~ap{e de ani.

Granny a avut un pronun~at sirnt al umorului ~i a fost 0 persoana original a ~i neconventionalii. Desi dotata ell un ascutit spirit de observatie, ea a rarnas roara viata un am generos, care nu a vorbit niciodata, nirnic rau despre nirneni. Bunica mea materna a fost a ferneie rebela, dar eu varsta a devenit purin mai conservaroare. A. fosr curajoasa, iar rimpurile pe care le-a trait, razboiu], pierderile suferire de familia ei, dificulrarile rnareriale i-au solicirar rnult aceste calitati,

Granny a fast afire puternica ~i robusra, nu foarte sentimentala. Nu-i placea sa-~l arate emotiile. Asernenea tatalui ei, Principele Valdemar, era un om strict, dar cu o inima de aur. Mama bunicii mele, Principesa Marie d'Orleans, i-a transmis talentul ei artisticsi dragosrea: pemm natura. Mama lui Granny a: rrrurit devrerne, dnd bunica era copil, iar aceasta pierdere ireparahila explica muir din FeluL de a fi al bunidi rnele materne.

Granny iubea societatea, oarnenii, Ii plicea rnulr sa iasa. In eras, dar 111 toadi simplitatea, lnconjurata doar de farnilie sau de priereni, A dus, ill general, 0 exisrenta modesta,

Casa ei din Danemarca §i resedinta din sudul Frantei au ram as inriparite in rnmtea 9i inima noastra, a celor

20

care i-arn trecut praguL Cas-a din Danernarca, in care am star de multe ori, eopil Hind, se numea Bredrejej ("Deaiul frattlor", In limba daneza) ~i se gasea In oraselul Gentofre, ianga Copenhaga. Granny i~i perrecea iernile in Franra, 1a Villefranche-sur-Mer, in Vila Iris, o proprietate mai mare decal Bredreje]. Bunica numea casa de la Bredrejej "cutia mea de chibriruri".

Granny avea 0 relatie exrraordinara ell cealalta bunica a mea, Regina Elena .. Erau verisoare ~i aveau in. cornun sirntul umorului. Uneori, Granny ii declansa hohore de r.as de nepotolir verisoarei ei iar felul in care 0 facea sa. I"fidii pe Regina Elena era irezistibil,

A.m prirnir numele de Margareta dupa numele lui Granny, asa cum sora mea Elena a prirnit numele bunieli noasrre paceme. In special Elena $i ell mine, fiind mal rnari, ne amintirn ell duiosie ~i placere de clipele pe.trecute la rnasa CLl Granny 9i musafirii ei. Intr-un stil complet diterit de eel al Reginei Elena, atat artistic, car ~i temperamental, ospitalirarea ei era sirnpia $i ferrnecatoare, Felurile de mancare ale lui Granny ~i stilul ospiralitatii ei aveau caracter danez, plin de traditlile locului.

Imi arnintesc ~i astazi de bunatatile gustate acolo: creveti, fipari afurnati sau rnurati, heringi ~i alee feluri de pqte. Aperitivul era mereu Smorgasbord, un fel de a servi tipic scandinav, sri! bufet, ell mulre feluri de mancare pe rnasa, Painea neagra $i biscuitii crocanti erau nelipsiri, ca ~i umul sarar ji galben .. Un alt fel specific

j

orei de ceai de dupa-amiaza eraTyk maelk (lapre gros), un iaurr de casa, servit Cll melasa,

Amama aducea cu ea toata frumuserea .;;i deliciul ospitalirarii medireraneene, grecesrl §i italiene .. C0l11- binaria celor doua stiluri atat de complementare a fast o experienja unica penrru noi, cop iii.

In anul 2002, dupa 0 vizira oficiala in Danemarca, in caretatal meu a sustinut, ca.si in anu11997, intrarea Rornaniei In NATO, mama ~i tata, impreuna cu Radu ~i eLL mine, am adus de la Copenhaga la Bucuresti 0 serie de mici obiecre pe care Granny i le lasase mamei, prin tesramenr ~i care ramasesera acolo, la familia noasrra daneza. Sum acurn toate la Palatul Elisabera §1 cateva dinrre de impodobesc rnasa din Sufrageria Mare, ca §i pe cea din SLLfrageria Mica. Asrfel, ceva din ospitalirarea §i gusrul de a primi rnusafirj ale Principesei Margareta a Danemareei d.mine, peste timp, cu no I.

Ca ~i in cazul felurilor de rnancare de la Arnarna, nu am giisir aproape nici 0 reteta consemnara de Granny. A rrebuir sa Ie eel' ajutorul verilor mel danezi §i sii caut pe Internet san In caqHe internaticnale de specialitate.

A fast greu de ales 0 re~etii anurne §i arunci am decis sa pun in carte cea mal tipica dintre reate pemfu personaliratea bunicii mele. Se nurneste R0d gr0d med flede (imposibil de pronunFt pentru cei care IlU cunosc daneza). Gustul acestui desert imi aduce in mime toata frumusetea ~i farmecul copilariei mele.

Am citit de curarid, in eartea The Royal Table,

d. R0d gr0d a fost una dintre cele rnai dragi rqete ale Reginei Alexandra a Marii Britanii (nascuta principesa a Danernarcei, miitll~ii a lui Granny) ;;i ca se servea adesea la Pal awl Buckingham, fa dinee]e de dupa peeracolele de reatru.

J

Principesa Margm'eta a Danemarcei

R0D GR0D MED FL0DE

(desert cu rubarba, coacazc rosii §i srnantana dulce)

Ingrediente

Pentru 6 persaane

5GO g de rubarba (numai ijekj lndepartari fmmele, car~ nu sum bune d'e mancar) SOD g de coaciize ro§ii

600 ml de apia" destjll Ca't sa aCQpere fruetde din Gati

160-180 g de ~ahaf l.'QS

24 g (4 tin&urij de fecula de c:arto£ (pute~i folo~i amidon de porumb, dacl_ nu gasiri rn lhagazine fecula de, cartoft}

Pureti folasi alaturi de rubarba brice frucre de padure (coacize negre, coacaze rosii, zmeura, cirese, capsuni), dar eu prefer cornbinaria de rubarba ~i coacaze rosii, flindoi este gustul copilariei rnele,

Mod de preparare

Curatati coacazele ~i indepartati crengurele §i coditele. Spalap tiiele de rubarba, dia~i caperele si orice resturi de frunze (sunt nocive pentru organism). Taiati rubarba In buciti de 1 ern marirne.

Purieti rubarba intr-o cratij:a mare ~i presarati deasupra zaharul, apoi adaugati apa,care rrebuie sa

acopere cornplet rubarba. Fierbeti la foc rnic, Adallga~j, in continuare, coacazele rosii, Fierbeti Ia foe mie timp de 10 minute, pana eand coacazele sunt inmuiate bine, iar semintele ies din fruct. Rubarba trebuie sa fie moale. Indepartati-o de pe foe.

Strecurati coacazelesi ruharba. Masurati cantitatea

) . J J

de zeama rezulrata §i puneti-o inapoi in cratita, pe urrna adaugati zahar dupa gust, dad doriti.

Intr-un bol mic, purieti fecula de cartofi sau a111idOI1uI de porurnb ell api reee, amestecati repede pana cand obtineti 0 compozitie omogena, apoi adaugati-o peste zearna de rubarba si coaeize.

Purieti la foc potrivit §i amestecat; inconrinuu, Fierbeti 2-3 minute, pana cand cornpozitia devine un sirop gros 9i translucid. Reduceti foculla mic ~i coritinuati fierberea, amested.nd tot timpul, inca 5 minute, panii dud siropul devine rnai gros, ca un jeleu neintarir. Indepartati-l de pe foe.

Turnati siropul intr-un bol de sticla, presarati putin zahar deasupra, pentru a evita sa se intareasca, Lasati sa se raceasca, inainte de a-I introduce la frigider, pentru cateva ore sau chiar pani a doua zi.

Servire

Serviti rece, in boluri miei. Se adaugi deasupra, dupa preferinta fiecaruia, fri§ci, smantana grasa sau sirnpla.

TATA

Regele Miha.i nu este eeea ee s-ar putea nurni un gurmand. Apreciaza discrer felurile bune de mancare, dar pranzurile eu pario'fii mei sunt lnrordeauna scurte ~i simple. Iar cina, cand esre luara in [amilie, incepe la ora 18.30 si nu dureaza niciodara pre-d mule.

Cele mal tirnpurii aminriri despre tatal melt sum din Anglia, acolo unde mi-arn petrecut primii ani din viara. Prezenta tatei rna face sa mol simt ocrotita, a fest rnereu ernul care s-a afIat inrotdeauna lioga mine .. In fieeare seara, inainte de a adormi, el venea sa spunii, ell surorile mele §i eu mine, "Tatal Nostru".

Regele nu are preferinre culinare prea rnulte, iar atunci cand ia masa, rareori 11 vei auzi facfl.l1d aprecieri legate de bucate, Este 111Sa un fin cunoscator al artei culinare ~i, arunci cand ceva it acrage arenria, 0 spune tn mod discret,

Parinfi'i mei nu au pasrrar, de-a Iungul vietii, traditia ospitalitatii in felulin care au ficm-o bunieile, Regina Elena sau Principesa Margareta. Viata petrecuta In exi], din loe In loe §i din casji In casa, Ollie-a permis asa ceva,

Dupa 2001, alaturi de noi, Regde ~i Regina au inceput sa prirneasca rnusafiri la Palatul Elisabeta §i, uneori, la Savar$in. De atunci, ei gustii, dupa multi ani deasteptare, bucuria de a fl gazde, In casa §i III ~ara lor.

Amandai parintif mei slim lndiferemi la salare §i prefera legumele, carnea simplu preparata sau supele, Regina se lipseste bucuroasa de desert, in tirnp ce tatal meu prefera l.nghepta, mai ales cea ell caramel. RegeJe obisnuia sii bea un pahar de Sangria la pranz, In anii perrecuti la Versoix .. Atunci cind merge in vizirii undeva, rata prefera un pahar de yin rose dulce, In tirnp ce mama alege putin Yin rosu demisec,

Taral mel! a avut, de-a lungul anilor, cateva feluri de mincare pe care le-a pastrat printre favoritele lui. Una dinrre reretele lui preferate este New York Cheesecake. Retera are 0 poveste a ei.

In prirnul an 101 Universitatea din Edinburgh, cariva studenti am fost invitati la pranz de profesorul nOSCH! principal, numlt tutor. Profesorul era un american ~i a considerar firesc sa ne famiiiarizeze eLI rererele ~arji lui .. La desert, am gustat pentru prima oara New York Cheesecake. La prima vedere, nu mi s-a parut mare lucru, Am privit prajitura cu suspiciune, dar, gusrind-o, mi-arn dat seama ea era unul dintre cele mal bunt feluri rnancare vreodara, Clnd rn-arn intors la Versoix, 111 prima vacanta de studenta, am incercat sa. prepar prajitura acasa, falosind sfaturile celor de la restaurantul din Edinburgh. l-am oferir ratei 0 felie, rugandu-l sa-ml spuna dacae buna Salt nu, Regele a Aiem 0 mare deseoperire culinara: i-a placut atar de mult prajirura, incat a trebuit sa i-o gatesc mereu ~i rnereu, In acea vacanta,

New York Cheesecake seamana en pasca romaneasei cu branza, dar diferenp este ca, la prajitura americana, branza nu e coapra odata cu aluatul, ci asezata deasupra, proaspata, Aeest lueru Ii da 0 nota de prospetirne ~i de lejeritare .. Exisra ?i 0 varianra de Cheesecake cu branza coapta, dar aceasta irn] place mal purin.

o aldi. prajimr:i pe care tara a preferar-o mereu esre spuma de ciocolata. Mal oncruoasa ori mai spumoasa, mal dulce ad mal coricentrata in cacao, spuma de ciocolata. esre un desert pe care il gas~ti pe toate rneridianele lurnil, Varianra noastra de spumi de ciocolara este eea propusa de Eugenia, maesrrul bucatar de la Palatul Elisabeta.

Ca fe! principal, tata a acceptatsa-mi oEere ptlrta con peIto. Este 0 mancare specific italieneasca, vegetariana ~i cu 0 aroma ametiroare, In care pasrele, de regula spaghetti, se cornbina cu parmezan, ell ulei de mas-line ~i cu 0 pasta obtlnuta din busuioc proaspat ~i muguri

de pin, ware trecure prin mixer. 1mi aduc aminre ci am gilti! odara, la Versoix, penrru parin!ii rnei ~j rnusafirii lo[,pasta conpesto. Tara, care nu vorbeste niciodara prea rnult, rni-a spus a doua zi, la pranz, di ar dori sa guste din nou "chestia aceea verde".

2.5

, I

I

PASTA CON PESTO

Ingrediente

Pentru 4-5 persoane

1 pachet de 500 g de spaghetti ( 1 00 g de persoafla)

5 rnaini pline de fmme de busuioc

proaspat (fad ecdire)

4-5 ca~ei de usturoi (optional)

80 g de muguri de pin pr:iji~i ;;i riki~i 200 ml de ulei de masline

2-3 linguri de parmezan ras

pu~jna safe de mare

Mod de preparare

Pastele se fierb conform instructiurrilor de pe pacher, Nu le fierberi decat atunci dod pesto esre gara. Pasrele trebuie servite imediat dupa fierbere, in oricare dintre refete. In Itaiia, exista obiceiul ca bucararul sa srrige din bucararie: "la pasta e burara", Asta inseamna ca pastele au fost puse In apa nerbinte §.i esre semnul ca tori rnesenii sa se aseze repede pe scaunele Lor de la masa ~i sa a~tepte servirea felu1ui.

26

Peste, lntr-unmixer, puneti uleiul de masline, mugurii de pin, usturoiul (dad. doriti sii folositi) ~i mixati-le. Ada.uga~i trunzele de busuioc In mixer in manunchiuri mici, apoi mixati-Ie eu rnugurii de pin, usturoiul ~i uleiul, Va trebui sa opriti mixerul din clnd In cand, penrm a Impinge frunzele mai bine in amestec, Cand obtineti 0 pasta groasa §i ornogena, scoateri din mixer, puneti inrr-un vas §j adaugari parrnezanul ras, arnestecand eu 0 lingura de lemn.

Scurgeri pasrele, care rrebuie sa [amana destul de corisistente, nu sf'idmicioase, ~i adiiugati sosul pesto. Amestecati bine, fara sa sfa.ramari pasrele,

Servire

Pastele se servesc din plato uri mari, rotunde, pencm a etala cat mai bine frumusetea culorilor ingrediem:elor. Este bine ea arat platoul, cat §i farfuriile sa fie bine incalzite dinainte, Servqi eu parmezan alaruri, fii.ndcii unii VOl' prefera sa presare parmezan pe paste. Pentru ornare, se pot folosi dteva frunze proaspete de busuioc,

Fiecare musafir trebuie sa se serveasca din platoul eu paste. Esre un fd de mancare ce nu poate veni de fa bucatarie, direct ervit in farfurii.

~ Dad doriri sa pregariri sosul pcstlJ dinainrc §i sii-I pas!rari Ia congelaror, n.u adauga\i parruezanul, flindci\ aces", nu sc inghearii bine. Adaugarl parmezanul dupa ce afi decongelar sosul,

SpUMA DE CIOCOLATA

Ingrediente

adauga~i galbenll~llrile,. Noua cornpozitie se flerbe timp de I minut (asrfel Incac sa nu fie cruda).

Folositi rnixerul sau relul pemru a bare albusurile lmpreuna ell zaharul, ca pemru bezea, Adauga~i-]e peste cornpozitia de ciocolata ~i galbenu~ doar cand s-a raci, user ~i amestecati rasturnand permanem conrinurul ell lingura de lernn. Lasati ia frigider tirnp de cateva ore.

Pentru 4 persoane

250 g de smantana dulce lichida 150 g de ci colata amiiruie

2 aua

2 linguri de zahar

Servire

Mod de preparare

Tiirnati in cupe §i serviti de la frigider. Preferabil este, lnsa, ca servirea la masa a fiecarui oaspere sa se fad din bolul mare de spuma de ciocolaci. Se poate servi ~i cu piscoturi alaturi,

Separati albusurile de ga.lbenu§ud ~i puneri-Ie deoparte.

Arnestecati la bain-marie srnantana dulce ell ciocolata. Cand ingredientele se ropesc 9i devin omogene,

NEW YORK CHEESECAKE

Ingredien te

Peatru 8-10 petsoane Blatul:

300 g de bisculti digestivi, s,£ira.rna~l rnarunt 50 g de <zahar roo

80-95 g de unt ropir

1 I1ngurira de scortisoara (optional)

Urnplnrura:

1 plie de gelatin a ra6i aroma 60 mL de ap:i rece

450 g de branza cremoasa, marca Philadelphia

100-150 g de zahar

Mod de preparare

Blarul: Fadmipti biscuitii intr-un robot de bucatarie (alternativ, '1i puteti pune inrr-o punga eu inchidere etansa si-i puteti sfarama cu 0 conserva de supa sau eu un suci (Or).

Puneri intr-un castron rnijlociu biscuitii sfaramati~i zaharul, adaugand unrul topit, §i arnestecati pan a cand

30

1 praf de sate

zoo g de smantaRa grasa

200 g de smant~ma dulce, pentru fri~d.

Sosul care se toarna deasupra (afine

~nsiropate)! nufnit 1n engl€zii topping: 200 g de afine (dad. nu averi afine, pureti pune zmeura, piersici, cap~uni sau alte fmete)

2 11 nguri de apa 100 g de zahar ros

Puteri dubla cantiratea de ingrediente pentm topping.

ingrediencele se omogenizeaza §i formeaza 0. pasta, Dad. doriti, se poate adauga purina scortisoara, dupa gust.

Ungeti eLL unt 0 tava rotunda de rartii de 20-23 em in diarnetru 9) puneti 0 folie de alurniniu, pentru ca aluatul sa. nu se Iipeasca (se poate pune 0 hattie de copt, pentru a usura taierea §i scoaterea blatului din cava).

Pre sari binepasra de biscuiti pe fundul §i pe laturile ravii (aproximativ 2,5 ern) folosind spatele unei linguri sau fundul unui pahar. Cat tirnp preg-ati~i urnplutura, acoperiti aluatul eu 0 folie de plastic si puneti-I in frigider, ea sa. se raceasca,

Umplutura: Diluari gelatina in apa rece, arnestecati La foe mic pana se dizolva, Bateti branza Philadelphia eu mixerul sau eu telul pina devine 0 crerna moale. Adaugari incet gelatina, arnestecand p3:t'li ee cornpozitia devine omogeni. Adaugati zaharul §i sarea §i continuati sa arnestecati pani compozitia devine usoara §i pufoasi.

Intrcun casrron curarbareti smantana dulce pentru fri§ca pana. se inrareste. Turnaji srnantana grasa peste fri§ca obtinuta, apoi adaugati incct amestecul de 5111antina in compozitia crernoasa de Philadephia.

Turnari tetul peste blarul de biscuiti fi uniformizari suprafata eremei. Puneti la frigider pina se intareste (minimum 4 ore S,lU, rnai bine, peste noapte),

Aflnele cu sirop: Puneri 1ntr-o tigaie 1a foe mediu o treirne din afine, cu doua linguride apa §i 100 g de zahar, plna dnd zaharul se topqte 91 afinele se srorama. Cand amesteeul fierbe, invartiri tlgaia, pentru a disrribui uniform lichidul, Conrinuati sa fierbeti la foe mediu, pana cand cornpoz.itia se ingroa§a §i se transforma inrr-un sirop mal inehegat. Strecurati siropul intr-un castron, aruncari aflnele fierce §i lasati siropul sa se raceasca la temperatura camerei, Adaugati, in simp, afinele crude ramase. .Arn estecati §i purieti la frigider.

Servire

Treceti eu paleta de. jur-imprejurul prajiturii inainte sa indepartari marginea tavii,

Mutati usor prajirura pe placoul de servire (acesta trebuiesa Be plat,fara bordura), Daca ati folosit hartie de copt, taierea §i ridicarea se vor face mai usor, Turnati afinele reci §i siropul peste Cheesecakesi serviti rece, lnainte sa tiia~i prajirura, introducer cutitul 'in apafierbinte.

Pe pagina aldturata: Principesa Margareta it Regele Mihai

I

MAMA

Mama mea s-a naSCU! in Franta, £lid. a unui principe . francez ~i a une] principese daneze, Prinrre striimo~ii ei se numara multi care au purtat desrinele Europei pe umerii lor, unii dintre ei eroi, iar cativa considerati s6nfi.

Mama ne-a spus rnereu ei iubeste orasul ei natal, Parisul, un loc in care "trotuarele canta", Tot ea ne-a spus noua, coplilor, ca viata a tras-o de maned! ~i i-a ararat ca tara ei nu este eea 1n care s-a niiscut, ci alta, aflata undeva la estul Europei, un pamanr nurnit Romania, §J ca. inrreaga ei \fia~a a gravitat 10 jurul acestei ~iirj.

Mama a avut 0 via~a ca 0 pagini'i de roman: refugiata la varsta de 16 ani, ia pane Ia razboi la 19 ani, lllVara sa fie infirrniera rnilirara, mecanicsisofer de ambulanta, conduce jeep-uri peste campuri mlnate, continua viata militara pana la sfaqitul razboiului in Maroc, Algeria, Italia, Luxemburg, Germania, penrru ca in 1945 sii prirrieasca decoraria franceza «La Croix de Guerre.) §i sa fie avansata la gradul de locorenent, Apci a~[eapta dmp de patruzeci ~i patru de ani pentru a pune piciorul in ~ara al carei nume 11 poarta.

Mama ne ducea sau ne aducea de la §coaHi, zi de zi, pe fiecare dintre 1101. Iml Inchipui astszi, dupa rrecerea anilor, de cat de rnulta rabdare trebuie sa fi avut nevoie Regina.

Imi aminresc anii copilariei mele din Anglia., cand parin~ii au incepur sa lucreze la gra.dina lor de legume, precurn §i la mica lor gospodari.e eu pasari :;i animale dornesrice, ?i-all d~dgat astfel exisrenta, pentm 0 vreme .. Am spus rnereu cii SOEa mea Elena §i ell mine

34

am crescut Intr-o ferma de pasarl. Irina a venit mal taniu, iar Sofia ~i Maria si-au peuecut copilaria mal degrabi In Elveria.

Cand eram rnici, pentru Elena ~i pemm mine, viata de zi eu zi, rnesele In famille erau simple §i autentice, Avearn 0 parte din legume ~i fruete, ea ~i ouale, in mica noastra ferma. Elena §i cu mine ne duceam sa culegem Quale din cuibar, iar senzatia aceea a oului proaspat, caldur, cand illuam tn mana, pentru a-l pune In cos, nu 0 voi uita niciodata. La fel, primavara, mama ne lua eli ea in padure, uncle taiam eli un cutit mic §i ascurir ghioceii. Fiorile albe eli tulpinele mici, pline de sevii, retezate de n01 eu cutirul, imi raman ~i asrazi in minte, nesterse.

Mama nu a fost nlciodata 0 pasionata a bucatariei.

Cand eram copii ea 1§.L peuecea, l!1sa, 0 buna parte din zi 10 jurul aragazului, gatind. 1mi aduc arninre cu placere despre iesirile In natura, Ia picnic. Regina a fosr 0 arnaroare a rneselor 111 aer liber, Cosurile ei penrru picnic erau alciruite cu arra. Copii Rind, erarn lndragostiri de acesre escapade In Dariemarca, Italia sau Elvetia ~i desigur, In Anglia.

Dupa ce ne-arn rnurar In Elveria, viata noasrrii s-a schirnbar 'intrucfrva. In vacante sau In clipele lib ere, mama ne invap sa. pescuim in lacul Leman. Ne-a ararat ware secretele pregaririi unditei, a carligelor ~i mornelii, dar ~i "arta" curararii pestelui §i pregatirii lui pe gratar.

Regina a fast rnereu a personalitate aurenrica, in ciutare de spoman, de nou, de simplu, un om care a fugit rnereu de conveniente. Mesele noastre, fie pranzuri

sal! cine simple, fie mese formale, cu multi invitati, se bucurau rnereu de prezenp ei scinteietoare, plina de urnor §i spirit de observatie.

Regina a avut rar felmi de mancare preferate .. A devenit, eu anii, dimpotriva, foarte retinuta eu alirnentele, iar astazi putine sum felurile de rnancare pe care sa le placa, intr-adevar, Ca ~i taral men, mama a ocolit rnereu salatele, care nu i-au spus rnare lucru. A preferat mancarmi eu savoare, iar in vizitele lor in lume, din Africa pani in America, au descoperir gusturi ~i retete pe care Ie-au mancat apoi cu placere. UnLLl dintre felurile pe care parintii mei le-au pastrat ani de zile In meniullor 3. fast couscous, asa cum l-au descoperir in Corsica. Marnei i-au placut frLlctde de mare, mal ales atunci dind era tn Danemarca. Nu i-an placur prea muir mancarurile ell pe§te.

Regina nu a citir in viata ei nici a retera de bucatarie. A fast rnereu un bucarar din insrincr, iar rezulrarele au fost, apdar, "diferite": uneori excelente, alteori nu prea! De aceea, rni-a fosr greu sa pun in cartea mea de bucate vreo feted. a rnamei. A trebuit sa lncercarn torul, apoi sa notam pe hattie ingrediemele ~i rnodul de pregatire a lor. Am decls, In final, sa includ 0 si ngura reteta, una de a cireiexactirate sum sigura! Este vorba despre zabaglione.

Regina a fast intordeauna un maestru in prepararea acestui delicios desert. Chiar ~i astazl, tn §ederile de la Siivar§in, mai ales de Craciun, mama este eea care pregare§te zabaglione, ca gamirura la traditionala prajirura de Craciun, phon pudding. PLum p~,dding esre un fel de cozonae cu multe fructe confiate facue eu zahiir nerafinat (melasa) §i care se fierbe la bain-marie .. Esre prajmua pe care noi am avur-o lototdeauoa la Craciun. r oroeu1 nostru esre ca nu se maninca dedit 0 data pe an, fiindca este 0 bambi cu calorii, Traditional, In familia noastra, plum p~tdding se serveste cu doua sosuri dulci .. UnuI mal cremes, numit brand)! butter, pe care tl

i

Regina Ana a Romaniei

prepar eu de obieei; ~i alrul mai lichid, zabagtione, pe care tl prepara rnereu Regina .. Mai de curand, Via rica, rnaestrul nosrru bucatar de la Savaqin, alnvatat a fad un ztlbaglione foarte bun.

35

ZABAGLIONE

Ingrediente

Penrru 4 ersoane

6 ga]benu~uri de ou

8 Ii nguri de zahar puru-a

100 ml de \rill. Marsala ~daca nu gasi¥, pured fQ,losi Lacrirna lui Ovidiu]

Mod de preparare

Frecati cu mixerul galbenLl~urile de ou irnpr una u zaharul pudra, pana cand cornpozitia devine 0 crerna alba ~i ornogena.

Puneti crema la bain-marie, amestecari user circa 15 minute (apa IlU trebuie sa fiarba). Cornpozitia devine groasa i crernoasa. Adaugati treptat vinul, am t cind intruna, pana dnd compozitia devine ornogena §i consisrenra,

Servire

Crema zabaglione se serveste ciJdu~a. Dad vasul in care s-a pregaric esre unul de cupru (de prcferat), arunci se poate servi la rnasa in upe, direct din vasul d cllpru.

Zabaglione se poate rurna pe re pi coturi de sampanie asezate Intr-o cupa de lnghetata au irnpreuna cu tort de frucre, biscuiri, 0 prajirura impla etc.

llghlfy o.f;.Slrwli!a Salmon, (jrwl 'lksn "/IINamato Safd. 'lrnJlE. Oif'DrwinB

'i(oa.;,,'{ 5a,{,{(t oj'fVt4fi Jj'm6, J(,(6 em." 'XpscmuTJ qratiJI PottJtl.'rS

?>{,lCqt '14'9,106(",

*sp6my ere"" 'D,,&~ willi its OWl, So,6ct

'&ny'S 511,,1<'"<5 iAurr.ntPcrrirr'JipSt 1Jrut

[oif" ~Htr6ufS

'If" OnfUlrl'l9Om J(iJJfwrollr. utli of 9{,.-.r.u 1998

37

Prindpesa ELena tl RomAniei Copyright © Antoinette Eugster

ELENA

E~ena ~i eu mine suntern p:imele~ascute In faJ~ilje, tar diferenta de 181ul1l dintre nor ne-a faClit sa fim mereu apropiare. Am crescut impreunasi am rjimas legate. una de aim, la toare varstele.

Elena are 0 elegan~a ?i un stil lnnascute. Esre generoasa, amuzanei Ji sensibila, Amandoua avern amintiri dragi din copilarie, despre eel dintdi ani petrecuri 111 Anglia, Danemarca, Iralia §.i Elvefia, cand parinrii nostri lncercau sa gaseasca un oimin adevarat In exilul lridclungat pe care destinul [[ rezervase pentru ei.

Sora mea a avut rnereu simr matern, cu instinctui de a-i proteja pe ceilalri, Ea stie sii le of ere veselie celor din jurul ei, are 0 inlrna mare cat Iurnea, uneori prea mare rentru ea insa~i.

Elena a ciilatorir mult, rnai ales dind era adolescenta §i til tinerere. A perrecur hmi de zile in India, a rners muir in Mrica. Atatea calarorii !acute in adolescenta §i la maturirate, ca §i copilaria petrecuta In tari cu 0 viata culturala puternica, preeum Anglia, Elveria, Franta, Danernarca, Crecia, i-au format un sirnt pentTu frurnos, dublat de talentui sau natural pentru esretic.

La inceputul vietii de farnilie, Elena, sotul ei Robin ~i [icolae, singuruI copil nascut la vrernea aceea, au petrecur d.~iva ani in Sudan. Elena a eUIJOSClH bine tradiriile, culrura §i, mal ales, ana culinara a locului. Experj·enra a fost unica: sora mea a rrebuit sa invete sa fie

, ,

inventiva ~j sa combine in mod judicios ceea ce alimentele locale ii of ere au. Plata de acolo era plina de culoare §i de diversitate exotica: fructe, legume, mirodenii ~i pqte.

Parinrii nostri, Sofia, Maria §i ell mine am rners In Sudan ~j am perrecltt cu rotii Craciunul anului 1985.

Elena a fost a gazda prlceputa. Mic-dejunul era plin de tructe de sezon, precum currnale, banane mici, mango $1 papaya. Pentru pranz, Elena evita carnea de capra ~i prefera pestele, alaruri de leglllile .. Seara, invenrivitatea Elenei depasea cadrul budtariei africane?! com billa felurile italiene §i spaniole eLI ingredientele sudaneze. A fost un (imp fericit penecut lrnpreuna, ell Craciunul la peste 30 de grade Celsius ..

Astazi, copiii Eleriei, Nieolae §i Ellsabera-Karina, <ill ajuns la maturitate, Ei au profesiile lor ~i l§i poarta singuri de griji. Alaturi de al dcilea ei sot, Alexander, Elena calatoresre 1n tirnpul liber ~i t§1 imbogate§te orizontu] cultural, din care diversitatea traditiilor ~i ana ospitalirarii fae parte.

Elena §i Alexander l§i petree desrul de mult cimp ill Romania, La Bucuresti, Savar~in ~i Sinaia, dar ~j in restul Iiirii Elena apare in public sau tn fara camerelor de luat vederi cu gratie, eu degall~a ~i fannec. Alexander a. participat la realizarea diferitelor proiecte din cadrul .Viziunii pe 30 de ani pentru Romania" a. Casei Regale,

Alexander ,d Elena au un interes aparte fa~ii de ospitalirare §i ana cullnara. Ei sunr amandoi cunoscatori ai diverselor arome, gusturi §i mircdenil specifice tururor colturilor Iurnii. Bucataria italiana ii at rage ill mod special prin simplitatea ~i prospepmea gusturilor ei,

Inrre aratea feluri de mancare preferate a fast desrul de greu de ales. M-am consultat eu Alexander §i Elena, iar ei rni-au trimis rrei retere pe care le-au considerat potrivite penrm carte: 0 delicioasa 1'qed de paste cu sos de usturoi §i anchois, 0 rereta originala de miella cuptor §i un desert car, jeleu de rubarba ell sarnpanie,

39

PASTE CU SOS DE USTUROI ~I ANCHOIS

Ingredien tc

Mod de preparare

Pentru 4-5 pel;~oane

1 pac I et tie 500 ti de paste, lJil1g1iinj sau ~12,acgi1e[(i lOG g de paste de persoanaJ

12 caret de. usturoi '(alar! toarte fin

, ,

lilmraj ga!ben€

"Coaja rasa de 1a 1 limaie ~lbe~ bUfCll? de file de"pe~te riJ'Ichois

1 ' ure~f [(fIoSt' 0 oooserva, de 4JU!:boiJ, dlupa prefedllfe)

ardei lute, dURa gun 4ling,ari de ulei, -e m:h:lin.e 1-2 Iinguri d'e pa rnezan

Pasrele se fierb at dente (adicii sa ramana purin tari, sa nu fie starfunicioase, precum macaroanele) conform instructiunilor de pe pachet.

lmr-o tigaie, Incalziti uleiul de masline, Taiari ustu-

, ,

roiul in felii foarte fine §i prajiti-l ill ulei pana cind devine user rnaroniu ~i crocant. Scoateti usturoiul §i puneti-l pe un prasop de harrie, penew a scmge excesul de ulei.Tastrari uleiul din tigaie.

Dupa ce ad ras coaja de la una dintre lamai, stoarccri-]e pe arnandoua.

Incalzlfi bine uleiul pasrrar de la usturoi §i adauga~i bucatile de file de anchois. Lasa~i sa se prajeasca aproxirnativ un minut, Apoi adaugari ardeiul iute, Cit cornpozitia este inca. fierbinte, adauga~i. zearna de Himaie, dupa gust, ~i coa]a de lamale. Pestele se va topi In ulei ?i va rezulta un 50S bagat ~i consistent.

Pe un plarou mare special pemm paste, rotund sau oval, adauga~j sosul peste paste ~ii amestecari,

Servire

Servi~i fiecare musalir din plataul de pasre. Farfuriile invitatilor trebuie sa fie incalzite dinainre la cupror. La fiecare portie, aclallga~i putin usturoi §i purin parmezan ras, dupa guSt.

40

I

j

TOCANA DE MIEL

Ingrediente

Pentru 6~8 persoane

900 g de carne de mid tiiiata in bUcUti mici 12 cepe mid de ha§ffia

6 morcovi rnici

:2 tije de ~dina

2 fire de praz

5 carei de usturoi

,

1 ceapa mare

100 g de: mina alba ulei de floarea-·soardui

2 litri de consomme pFepatat 1n msa

(este de preferar sa folosi~i C(JIt1somme meut din oasele $i resturile ae carne d€ mid, :avand griji sa lndepartati, la fiert! ,spuma de deasupra)

2 pahare pline de vin Madeira (Sf poateinlocui cu Sherry, Porto sec sau vin Marsala)

1 lingura de rozmarin

2 frunze de dafin

sare ~i piper (dupa gust)

Mod de preparare

Arnestecati taina cu sarea §i piperuL Treceti carnea prin Dina condirnentata ~i rumeniri-o cateva minute in ulei III tigaie, pini cand devine maroriie pe to ate partile. Rurneniti bucitile de carne In mai multe serii, La sfar$it, puneti bucarile de carne lun'-un ceaun eu pereti gro$i.

Taiari rnorcovii, tijele de telina, prazul ,ii hasma in bucati de 3 cm, prajifi-Ie in ulei in tigaie pana devin moi §i aurii, apoi adaugari-le peste carnea din ceaun,

Taiati ceapa, pdjifi-o 111 ulei pani se rumerieste, apoi adauga1;i usturoiul ~i rozmarinul. Praji~i Inca purin, apoi turnati vinul Madeira §i "curap!i" tigaia, folosind o linguri de Iemn pentru a strange toate resturile cararnelizate. Turnati continutul tigaii in eeaunul eu carne.

Adaugati consomme-ul de rniel §i frunzele de dafin in ceaun, Fierberi pearagaz, la foc foarte mic, timp de 3 ore. Cu cat focul este mal rnic §i timpul de flerbere mai mare, cu atat tocana va fl mal gLlstoasa.

Se poate punesi la cuptor, 1a 1800 C, acoperit bine cu capacul, timp de 1 %-2 are.

Servire

Pureti servi tocana cu m'amaliga sau galu§te arornate cu salvie.

MieIul poate flinlocuit cu caprioara, care este $i ea delicioasa gatita astfel, dar cu yin de Po no si salvie, in loc de Madeira §i rozrnarin,

43

LEMON DRIZZLE CAKE (0 delicioasa prajitura ell larnaic)

Ingrediente

Pentru 6-8 persoane .BlatuI:

225 g de unt la temFeratttta camerei 225 g de zahar

125 g de faina

40ua

coaja rasa de la 1 l.amaie galbenii I plic de praf de copt

2-3 linguri de semin~e e mac Siropul.

100 ml de ilpa 200 g de zahiir

zcsrna de la 2 hlmai galbene

44

Mod de preparare

Incilzi~i dinainte cuptorulla 1800 C.

InH-un bol, rnixari sau bateti eu telul untu] §i zaharul palla devin 0 cornpozitie crernoasa §i aproape alba . rncotpora~i ouale unul dice unu] siarnestecari pana cand cornpozitia devine omogena, Adaugati ccaja rasa de la 0 lamaie galbenii ~i amestecati 111 continuare ..

Arnestecari raina cu praful de copt si semintele de mac. Adaugari-le apoi peste cornpozitia de mal sus. Arnestecari totul ca pe un aluat.

Tapetati cu hartie de copt 0 tava de cozonac dreptunghiulara, de 12 ern lungime, $i coaceri compozitia la 180° C, timp de 40 de minute. Incereati in mijlocul aluatului eu 0 scobitoaresi, dad. scobitoarea lese curari, insearnna d prajitura este gata. Scoateti-o din cuptor,

In timp ce prajitura se co ace, pregatiti siropul. Inn'-o cratita mica, la foe mic, amestecati apa, zaharul ~i zearna de la llamai ~i fierbeti timp de 5-10 minute.

Irnediat ee scoateti prajitura din Clip tor, inrepati-o eu 0 furculita pe toara .supratara §i turnati deasupra siropul. Acesta va. fi absorbit de pfiijituri. Este important ca prijitura ~i siropul sa fie fierbinti, Lasati la racir, Cand s-a racit, scoateti prajitura din tava.

Servire

Acesr desert esre ideal pentru a fl servit la ceai, Puteti servi aiaturi purina smantana dulce (batuta usor) sal! orice fel de fructe de padure rosii.

RUBARBA CU JELEU DE ~AMPANIE

Ingrediente

Pentru. 6 p€fSOaae

750 g de rubarba prnaspata, taiata in bucari mici

.

100 g de zmeura (pentw culoare, dad.

rubarba nn este destul de roz)

coaja de la 1 lamaie galbena, taiati in fa~ii

foarte fine

8-9 linguri de zahar pline varf

1 sticlade ~ampanie sau alt vin spumant 750 ml de <lpa

1 plic de gelatina (lOg) zahar puclra., dupa gUSt

Mod de preparare

Rubarba: Curapri tijele de rubarba §i lndepartari atele, dad. este rnai putin frageda. Aruncati frunzele de I; rubarba (nu sunt bune de mttncac).) Imr-a oala, puneti la fiert apa ~i 8-9 linguri de zahar, Cand da in clocor, adauga~i rubarba, feliile de larnaie ~i lasa~i 2 minute, car sa. nu se 5rarame rubarba. trecurari rubarba ~i puneti-o deoparte.

Dad siropuI rezultar nu este de culoare fOZ, adaugafi 100 g de zrneura, f"ierbeti-15 minute ~i streeurati-I din nou,

jeleuh Dizolvati gelacina in pLl!ina api rece (urrnariri instrucriunile de pe pacher). Indilziri 1/3 din ~ampanie eu 3- 5 linguri de zahar (in funcrie de ripul de sarnpanie - sec sau duke) pana devine fierbime apoi adaLlga~.i. gelatin.a dizolvara in apa ~i arnestecati pana se dizolva complet. Indepartari de pe foe. Adauga~i restul sarnpaniei ~j lasa~i arnestecul 511 se raceasca, dar TIll sii se

A, • ~ ....

1.11 tareasca,

Servire

Puneti 0 jurnatate din canritatea de rubarba In 6 pahare de yin. Acoperiti ell 0 [umatate din gelatina., pana cand paharul este plin pe jumatate.

Puneri paharele in frigider pana se inraresre gelatina. Pastrati cealalra jumatate din jeleu intr-un lac cald ~i nu-l lasafi sa se lntarcasca.

Gindjeleul din frigider s-a intarit, adaugati resrul de rubarba cu. dteva fa§ll fine de coaja de lamaje ~i acoperiti GU compozitia de jeleu rarnasa. Lasati sa se intareasca bine.

Serviti ell fri§c3. §! ell biscuiti shortbread.

Aeeasta a fast una dinrre retetele favorite ale bunicii lui Alexander. Cel mai bine se prepara primavara, dod rubarba are culoarea roz,

47

IRINA

Irina a fost, de mit copil, a fiin~a atrasa de natura. Este a mare iubiroare de anirnale ~i a trait, eu bucurie, fiecare clrpadin viata ei acolo unde erau planre, vietati lumina, cildura ~i via~a narurala.

Introvertita ~i visaroare, fragHa, dar puternica in acelasl timp, Irina esre Wl om ell sirnrul dreprarii, Desi rezervara ~i tlmida, ea pLltea sa radii irezistibil, punand capax asrfel oricarei "drame" salt neinjelegeri care ar H putur sa ne dea rareoale.

Cand erarn rnici, mergeam adesea la Arena sau 1a Taroi, mai ales CLL ocazia sarbatorilor de Paste. Sora mea era in mod special fericita sa fie in gradina de la Tatoi. Pe Irina a fascinat-o, in copilarle, Regele Pavlos, frareie bunicii noastre, Regina Elena. Irina, mica, delicata §i blonda, se plilTlba III spatele unchiului "Palo" (asa cum (j spuneam eu to tii] , eu mainile la spate, incercand sa-i imite rnersul. Era incredibil contrastui din tre barbatu] foarte inalr ~i purernie si fetita plapanda. din spatele lui, imbracara eu 0 roehie alba, ca 0 'lana, potrivindu-si pasii dupa ai lui.

Modestia si discretia complereaza aura de bunatare a Irinei. De mid a ingrijit pasarile ranite pe care le gasea In gradinii, pisicile abandonate la marginea drurnului,

§i avea grija de dinii parin~ilor, arunci dnd ei plecau de acasa pentru cateva zile, De-a lungul anilor, copil, apoi adolescenra, Irina. a adunar in jurul ei cobai, hamsreri, pasari exotice, restoase sau pesti, A ales sa traiasci, aproape wadi. viata ei, la 0 ferma, SOfa mea le-a trans- 111is copiilor ei, Mihai ~i Angelica, pasiunca ei pentru animale, pasiune pe care 0 jmparra~e~re ell sorul ei, John Wesley Walker. Dar, dinrre mate animalele parnantului, pasiunea ei cea rnai mare esre pentru cai.

Impreuna ell John, Irina are asrazi 0' ferma J]] care creste anirnale .. Are cai, de ca:re este foarte rnandra, dar are ~i toate celelalre anirnale pe care Ie gase§ti, ill mod obisnuit, intr-o ferma .. Irina a iubir inrotdeauna dinii, la Eel ca fiecare dintre noi.

Irina este diferita de Elena §i de mine, prin aceea ca nu este un om prea gW'maud,

Irina §i John au raspuns imediat ccrerii mele privind retetele din carte. Mi-a trimis trei retece inca din prima zi. Pireste, dupa ataria ani petrecuji In America, preferin ~ele Irinei ~i ale lui John sunr puternic influentare de cultura de dincolo de Atlantic. Ei mi-au trirnis o salata original:\. eu paine de porurnb, 0 varianta de mancare rnexicana chilli con carne ~i un fel dellcios eu pui, orez ~l ciuperci,

PI' pagina al<ituratli: Principesele Margareta, Irina Ii Elena

49