Analiza cah flow la SC aaa SRL

Cuvânt înainte

Schimbările tot mai rapide din mediul de afaceri şi creşterea în complexitate a activităţilor din
cadrul unei companii necesită o adaptare permanentă, într-un ritm alert, care adeseori pune la grea
încercare capacitatea de efort şi analiză a compartimentului decizional al societăţii. Realizarea situaţiei
fluxurilor de numerar a societăţii, a unei analie atente a cash-flow-ului acesteia şi previzionarea corectă a
trezoreriei poate reprezenta cheia unei politici investiţionale de succes.
Lucrarea de fată îşi propune să se axeze pe aceste elemente de bază a analizei trezoreriei, scoţând
în evidenţă conţinutul şi utilitatea cash-flow-ului. Primul capitol, ne oferă noţiunile generale privind
trezoreria ca rezultantă a fluxurilor întreprinderii. Aici sunt prezentate prevederile IAS 7 „Situaţiile
fluxurilor de numerar” referitoare la cuprinsul, modul de prezentare a fluxurilor şi utilitatea aceastora în
procesul decizional.
Capitolul al doilea creionează în detaliu imaginea cash-flow-ului la nivelul unei societăţi
comerciale. Utilitatea acestuia este refelctată prin analiza amplă a trezoreriei întreprinderii ce se
desfăşoară pe parcursul acestui capitol.
Ultimul capitol este destinat studiului caz, prezentându-se situaţia cash-flow-ului în cadrul unei
întreprinderi, modul acestuia de calcul. Totodată sunt evidenţiate previziunile încasărilor şi plăţilor şi este
întocmit bugetul de trezorerie pe anul în curs în cazul societăţii analizate. Deasemenea este reliefat şi rolul
estimării cash-flow-ului în politica investiţionlaă a societăţii. În finalul lucrării sunt prezentate concluziile
referitoare la importanţa analizei trezoreriei unei societăţi comerciale cu referiri concrete la situaţia
societăţii studiate.
 CUPRINS SCHEMATIC

CAP. I
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND TREZORERIA ÎNTREPRINDERII
________subcapitole________

CAP. II
BUGETAREA FLUXURILOR DE TREZORERIE
__________subcapitole________

CAP. III
ANALIZA TREZORERIEI LA S.C Giapor S.RL
______________subcapitole_______________

Concluzii

Bibliografie

Anexe
 CAPITOLUL I

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND TREZORERIA ÎNTREPRINDERII

1.1 Trezoreria, rezultantă a fluxurilor întreprinderii

Trezoreria unei întreprinderi reprezintä fluxurile de încasäri şi pläţi care se deruleazä în cadrul
întreprinderii într-o anumitä perioadä de timp, respectiv fluxul de diferenţe dintre încasärile şi pläţile
efectuate de întreprindere.
Trezoreria evidenţiază rezultatul întregii activităţi a întreprinderii şi modul de respectare a
cerinţelor echilibrului financiar. Toate operaţiunile pe care întreprinderea le realizeazä se regäsesc imediat
sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie. Menţinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie (de
încasäri şi pläţi) este o condiţie necesarä a viabilitäţii întreprinderii. 0 întreprindere poate fi viabilä numai
dacä activitatea sa degajä, în mod permanent,trezorerie. Pe de altä parte, trezoreria constituie un instrument
de acţiune la dispoziţia conducätorilor întreprinderii pentru realizarea obiectivelor strategice ale
întreprinderii. Astfel, trezoreria poate fi utilizatä fie pentru achiziţionarea echipamentelor indispensabile
creşterii interne, fie pentru procurarea titlurilor de participare care vizeazä creşterea externă.. Trezorierul
întreprinderii trebuie sä fie preocupat, în permanenţä, de plasarea eficientä a excedentului global de
trezorerie pe termen scurt (în condiţii de rentabilitate şi lichiditate maxime şi risc redus), înainte ca acesta
sä fie angajat de întreprindere în deciziile strategice pe termen lung. Deciziile de finanţare antrenează
fluxuri de trezorerie care pot fie să majoreze capitalurile proprii, fie să mărească datoriile, sau să
provoace diminuarea lor în caz de rambursare. De asemenea, realizând operaţii de exploatare,
întreprinderea încasează bani din vânzări, plăteşte salarii şi are alte cheltuieli, prin care îşi reglează
furnizorii precum şi alte cheltuieli externe. Astfel, trezoreria rezultă din ansamblul fluxurilor antrenate
de operaţiunile de exploatare şi prin operaţiunile în afara exploatării (vezi Anexa nr. 1).

1.3. Fluxurile de numerar în abordarea IAS 7

1.3.1 Definiţii şi arii de aplicabilitate

Conform prevederilor IAS 7, prin intermediul situaţiei fluxurilor de numerar sunt furnizate
informaţii cu privire la istoricul mişcărilor de numerar şi de echivalent de numerar ale unei entităţi. Fiind
parte integrantă a situaţiilor financiare, situaţia fluxurilor de numerar furnizează informaţii care permit
utilizatorilor evaluarea modificărilor în activele nete ale entităţii, structura sa financiară, inclusiv informaţii
referitoare la lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi capacitatea entităţii de a influenţa valoarea şi
momentul apariţiei fluxurilor de numerar. Prevederile standardului definesc fluxurile de numerar ca fiind
intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente ale acestuia, în timp ce numerarul cuprinde disponibilităţile
băneşti şi depozitele la vedere, adică banii la care entitatea poate acea un acces imediat. Echivalentele de
numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în sume
cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

CAPITOLUL II

BUGETAREA FLUXURILOR DE TREZORERIE

2.1 Conţinutul şi utilitatea cash-flow-ului

Cash-flow-ul constitue alături de fluxurile de fond de rulment şi beneficii , un alt flux generat de
activităţile desfăşurate la nivelul societăţii comerciale. Analiştii financiari sunt unanim de accord că
termenul de cash-flow, adesea numit “beneficiu înainte de amortizări”, desemnează beneficial net , la care
se adaugă amortizări şi alte obligaţii.
Gestiunea cash-flow-ului are sarcina de a stabili şi asigura nivelul fluxurilor băneşti şi al creditelor
curente necesare realizării activităţii de exploatare, în condiţiile asigurării unui echiibru financiar durabil şi
dinamic, cu costuri cât mai reduse de finanţare. Pentru aceasta se anticipează valoarea şi periodicitatea
fluxurilor de încasări şi plăţi, concordanţa acestora cu nivelul resurselor proprii, atrase şi împrumutate,
comparative cu necesităţile de exploatare estimate. În scopul asigurării continuităţii plăţii oblilgaţiilor
scadente, gestiunea cash-flow-ului asigură corelarea fluxurilolr de disponibilităţi curente rezultate în urma
realizării încasărilor cu fluxurile de plăţi, în scopul asigurării continuităţii plăţii obligaţiilor scadente.
Nivelul şi variabilitatea în timp a cash-flow-ului reflectă fluctuaţiile fluxurilor de încasări,
lichidităţi şi disponibilităţi curente din casă şi din depozitele bancare.

CFn = TNfn-TNîn

Valoarea pozitivă a cash-flow-ului reflectă nivelul disponibilităţilor băneşti care poate fi utilizat
pentru realizarea de investiţii financiare pe pieţele de capital, în scopul creşterii randamentului global al
societăţii comerciale. Nivelul şi permanenţa unui flux pozitiv al cash-flow-ului contribue la creşterea
potenţialului real de finanţare a investiţiilor productive, destinate fie înlocuirii, fie sporirii activelor
imobilizate de natură corporală ale societăţii comerciale. Un flux negativ al acestuia diminuează
potenţialul current de finanţare a investiţiilor productive.

2.2 Analiza trezoreriei întreprinderii

2.2.1 Principalii indicatori ai gestiunii financiare

Aceşti indicatori sunt: fondul de rulment; necesarul de fond de rulment; trezoreria activă şi trezoreria
pasivă. Scopul calculării lor este de a caracteriza echilibrul financiar al firmei:
– post factum aceşti indicatori arată structura surselor de finanţare folosite pentru desfăşurarea activităţii;
– ante factum (predictiv) aceşti indicatori arată în ce măsură firma are nevoie să apeleze la creditele bancare
(credite de trezorerie).

2.3.2 Previziunea încasărilor şi plăţilor. Acoperirea soldurilor de trezorerie

În ceea ce priveşte previziunea încasărilor, aceasta este fundamentată pe sumele rezultate din vânzări
şi trebuie să ţină cont, în permanenţă, de repartizarea acestora pe luni, cât şi de modificările ce vor avea loc
în structura vânzărilor şi în gradul de solvabilitate al clienţilor întreprinderii, care vor influenţa decalajul
între termenele livrărilor şi cele ale încasărilor. În funcţie de ramura economică, între momentul vânzărilor
şi cel al încasărilor corespunzätoare existä un decalaj de 30 pânä la 90 de zile. Aceste decalaje determină o
eşalonare în timp a încasării veniturilor lunare ce se vor înscrie în bugetul de trezorerie.
În ceea ce priveşte previziunea plăţilor, aceasta se face pornind de la previziunea cheltuielilor anuale
şi de la eşalonarea previzibilă a plăţilor aferente acestor cheltuieli. În principiu, previziunea plăţlor se face
asemănător cu cea a încasărilor, ţinându-se cont de natura diferită a cheltuielilor, care vor determina o serie
de particularităţi atât în privinţa previziunii mărimii lor anuale, cât şi a eşalonärii scadenţelor de plată.
Nivele de elaborare a previziunilor de trezorerie Tabel nr. 2.5

Document Orizont Timp Obiectiv

Anual - Echilibru între utilizare şi
Plan financiar 3 -5 ani Sau resurse pe termen lung
Semestrial
- Prevederea încasărilor şi
plăţilor
Buget lunar de 1 an sau lună Lună , - Prevederea nevoilor în
Trezorerie sau semestru Decadă credit si plasamentelor
- Arbitrajul între tipurile de
credit şi între plasamente şi
descoperire
Previziuni de - Incasări zero
trezorerie de zi lună sau mai Zi - Echilibru de conturi
cu zi puţin Bancare
în date de în valoare
valoare - Arbitraje
 CAPITOLUL III

ANALIZA TREZORERIEI LA S.C GIAPOR S.R.L

3.1 Prezentarea generală a S.C Giapor S.R.L

S.C. Giapor S.R.L a luat fiinţă la sfârşitul anului 1997 având drept obiect principal de activitate
vânzarea şi producţia de tâmplărie din Al şi PVC cu geam termopan. Societatea are sediul în localitatea
Reşita iar forma juridică de constituire este cea de S.R.L. Capitalul social este în valoare de 11.000 lei şi
este în întregime particular. Evoluţia societăţii de la înfiinţare şi până în prezent a fost constant ascendentă.
Această ascensiune s-a datorat în primul rând preocupărilor societăţii de a se extinde cât mai mult pe piaţa
de profil a judeţului.

Extras din Bilanţul S.C Giapor S.R.L încheiat la 31.12.2006

lei
Nr. Elemente de bilanţ Sold la
crt.
Inceputul Sfarsitul
anului anului
I ACTIVE IMOBILIZATE
A Imobilizări necorporale - -
B Imobilizari corporale 77.172 74.899
6 Terenuri şi construcţii 59.741 56.978
7 Instalaţii tehnice şi maşini 14.484 14.702
8 Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 2.442 2.003
9 Avansuri şi imobilizări corporale în curs 505 1.216
C Imobilizări financiare - -
ACTIVE 1MOBILIZATE -TOTAL 77.172 74.899
II ACTIVE CIRCULANTE
A Stocuri 83.968 113.345
17 Materii prime şi materiale consumabile 35704 48.826
18 Producţie în curs de execuţie 27.242 31.336
19 Produse finite şi mărfuri 21.022 33.182
20 Avansuri pentru cumpărări de stocuri - -
B Creanţe 69.818 85.171
21 Creanţe comerciale 68.887 85.551
22 Sume de încasat de la societăţi din cadrul grupului - -
23 Sume de încasat de la societăţi la care se deţin interese de
participare
24 Alte creanţe 930 620
Casa şi conturi la bancă 4.228 5.611
 ACTIVE CIRCULANTE -TOTAL 158.015 204.128
III CHELTUIELI IN AVANS 37 103
IV DATORII MAI MICI DE UN AN 267.611 324.524
31 Avansuri încasate în contul comenzilor 5.176 1.812
32 Datorii comerciale 32.562 54.472
36 Alte datorii (fiscale, sociale, diverse) 229.871 268.240
V Active circulante, respectiv datorii curente nete - 109.556 - 120.292
VI Total active minus datorii curente - 32.383 -45.391
IX VENITURI IN AVANS 755 -
X CAPITAL SI REZERVE - 39.766 -45.391
47 Capital (subscris vărsat, subscris nevărsat, patrimoniul regiei) 107.220 107.220
51 Rezultatul reportat -104.448 -140.359
52 Rezultatul exerciţiului -35.911 - 12.252

Extras din Contul de profit sau pierdere al S.C Giapor S.R.L încheiat la 31.12.2006

Lei
Nr. crt. Elemente de venituri şi cheltuieli Exerciţiul financiar
precedent încheiat

I VENITURI DIN EXPLOATARE 235.994 341.090

II CHELTUIELI DE EXPLOATARE 273.774 354.752
III REZULTATUL DIN EXPLOATARE (I-II) -37.778 -13.661
IV VENITURI FINANCIARE 2.530 2.948
V CHELTUIELI FINANCIARE 662 1.540
VI REZULTATUL FINANCIAR (IV- IV) 1.867 1.409
VII REZULTATUL CURENT (III + VI) -35.911 -12.252
VIII VENITURI EXTRAORDINARE - -
IX CHELTUIELI EXTRAORDINARE - -
X REZULTATUL EXTRAORDINAR (VIII-IX) - -

XI REZULTATUL BRUT (I+IV+VIII-II-V-IX) -35.911 -12.252

XII REZULTATUL NET (XI-17-18) -35.911 -12.252

3.3 Întocmirea situaţiilor fluxurilor de numerar la S.C Giapor S.R.L

3.3.1 Prezentarea situaţiilor fluxurilor de trezorerie

Alte informaţii culese din notele la situaţiile financiare, din balanţa de verificare şi din datele contabilităţii
curente:

nu există creanţe, cheltuieli în avans, datorii nefinanciare pe termen scurt, respectiv venituri
înregistrate în avans legate de activităţile de investiţii şi de finanţare;

nu există datorii privind impozitele şi taxele

în cadrul variaţiei altor datorii (fiscale, sociale, diverse) 26367 lei reprezintă variaţia datoriilor
privind personalul, iar restul variaţia unor datorii diverse;

cheltuielile cu vânzarea imobilizărilor reprezintă 444 lei, veniturile cu vânzarea imobilizărilor sunt
de 2010 lei în contul de profit sau pierdere”;

3.3.2 Previziunea plăţilor şi vănzărilor, întocmirea bugetului de trezoreie la S.C. Giapor S.R.L,

La S.C Giapor S.R.L s-a observat statistic următoarea frecvenţă medie a încasărilor din vânzările totale:
30% din vânzări sunt încasate în aceeaşi lună, 40% în luna a doua, 20% în luna a treia şi 10% în luna a
patra. Potrivit acestei eşalonări medii, previziunea încasărilor pe semestrul I al anului în plan, pornind de la
cifrele lunare ale vânzărilor (previzionate), se prezintă conform cu datele din tabelul de mai jos:
Previziunea vânzărilor
Tabel nr. 3.3
Luna Vânzări Ian Feb Martie Aprilie Mai Iunie Sold
Final
Oct 48000 (10%) 48
Nov 57400 (20%) 115 5700
(40%) 217 10900 5400
54300
Ian 44000 (30)132 17600 8800 4400
Feb 50000 15000 20000 10000 5000 4400
Mart 44000 13200 17600 8800
Apr 37000 11100 14800 7400 3700
Mai 40000 12000 16000 12000
Iunie 47000 14100 32900
Total 421700 51200 49200 47400 43100 40600 41900 48600

Soldul iniţial = 48000x10%+5700x(20%+10%)+54300x(40%+20%+10%) = 60000 lei

Total vânzărilor pe semestrul I (ianuarie-iuni) este de: 262000 lei

3.4 Cash-flow-ul în politica investiţională a societăţii

Analiza trezoreriei aduce importante informaţii în vederea alegerii celei mai eficiente politici de
investiţie de către societate. Astfel, la nivelul societăţii noastre, pentru maximizarea profitului şi creşterea
ratei de succes a politicilor decizionale adoptate, s-a efectuat un calcul privind alegerea între două proiecte
de investiţii. Pe baza calculului cash-flow-ului aşteptat se poate evidenţia care anume dintre cele două
investiţii este cea mai benefică pentru societate.
Ambele proiecte de investiţii sunt de valori egale: 50000 de lei:
- Prima investiţie (A) corespunde unei înlocuiri de utilaj;
- A două investiţie ( B) corespunde achiziţiei unei maşini care va realiza produse noi, pentru ca firma
sa poată să îşi extindă domeniul de activitate.
Matricea cash-flow-urilor investiţiilor A şi B este redată mai jos:

Tabel nr. 3.5

Cash flow-urilor anuale
Stări posibile Proiect A Proiect B
Ipoteza pesimistă 500 0
Ipoteza satisfăcătoare 600 600
Ipoteza optimistă 700 1200

Concluzii