R

IA

50 FOTOGRAFII

2 PlAN$E COLORATE T EXT

ENCICLOPEDIA FOTOGRAFICA.

••

M. S. REGELE CAROL II

Voevodul Culturii ~i Fauritorul Romaniei Moderne

MARIA SA MIHAl, MARE VOEVOD DE ALBA.IULIA

Fala tinerimii romane, este un mare iubitor de sport

CATEDRALA ORTODOXA DIN CLUJ

Impozant ~j maret altar al neamului, In Clujul alta data instdiinat.

IN TARA OA~IJLUI

Sub dogo.area 50aralui. Familia Iii adLlnd redul climj:lului. Va fi rnde$tularea ~i bel,ugul din allele po~omorjte ale iernlj

----~-----

RE~EDINTA MITROPOLITANA DIN CERNAUTI

Citadela a credintei ~i culturii pe pamantul pe care alfii 11 vroiau al lor.

A R A D

Pe le tul cultural adapostejte splendide cclecj ll de aria. In fund Mure\ul iji duce lin apele tulburii spre Tisa.

RAZBOI PRIMITIV DIN MUNT!I APUSENI

Cu sjutoru! lui, ferne lle noastre ~i.au imbracal su+s de ani casa.

PERECHE DIN FELMER

Comuna romaneasca pe malul drept a1 Oltului. Se remarca gateala capulul la femei, foarte originala pentru un sat romanesc,

FURC)\ INCRUSTAT)\ DIN T!LI~CA.SIB1U

, Nejarmurita dragoste de fr urnos a creiat din maini simple, biiuterii de arta popular ...

FEMEI DIN TlLISCA. SIBIU

Sibiencelor Ie revine meritul de a fi daf in alb ~i negru cel mal eleganf costum rom snesc.

GAS1nUL PEl.E~ DEl,/I. $INAfA

Eucegilor c u "wI~~rhJri -!,1c.peilf€ .,5T~:';iuevl'.~ re,~t.!~:t"li ~ ~r~;q4!-~~i ~ege e,Jv Romdni~r. ~~ c~~tel se ~'1:3 CgfiOQ~~'~~2 6r!!stICL:-1 a-:")I,!rt';j~e Qrn :C~li~ ca;'!/,J~·rl~ jiJ~I~~

OEFILEUL DAMBOVICIOAREI

~erpuind prlnfre stand inalte ~i colj l infioratori, doi prieteni buni, raul ~i drumul conduc pe cine vrea sa-i urrneze pana 'in creerul rnunjllor,

INVARTITA

La Parhiluti in Bu(;ovina, fliidiii joadi did cum au jucat stramo~ii.

------------------------------------

PE BARAGAN

Din lulie, tn toatll tara undes'a seceral graul, balozele duduie de povara Ireeralulul

FATA 01 N MUNT'J APUSENI

Furca ~i fU5Ul, sunt Iledespihtitii ei prieteni, fie acasa, fie d este pJecata In sat dupa +r sbur i-

MELIT};. $l MELITOIU

Dupe. ce au 5[05. ICsnEl'pa deliil balta ~i eu usc:at-c pe pl'ispa t~1!.I infipNi in garduri, f~meilB 0 baJ pH.rna data 103 melitl)iu. Ilupa a.ceill 0 tree la melitiiJ Care are a,eea~i forma iin5i erie mul} mai u~oi!r~.

MUNTELE GAINA

Tilrgul de fete. depe acest munte aduna In veselie mulj ime de Moti din Munfii Apuseni

MUNTELE ADAM ~r EVA DIN BUCOVrNA

In Bucovina, colinele ~i muntii rnlc] formea,. peisagiul cb lsnul+,

IN TARG LA RAURENI

Nici un l'arg ner e mai multa viafa ea fargul oltenesc. Oamenii vand ~i cump~r1:i. cu ochii stralucitori de voie bUl1ld s i ell gluma pe buze

COSTUM DIN RUC..\R

Femei Ir urno e se , muscelence'e, au ales pentru impodobirea lor eel mai serbatoresc costum r ornanesc. l ucr e+, de muHe ori, in fir de e ur ,

MANASTIREA CETATUIA DIN IA~I

Or~! de amintiri Ii tineret. molcomita, lalul pastreaza cu sffnteni. lelaurul de relicve al Moldove; de alld datiL

MANASTIREA MOLDOVITA

Una din cele palm man"diri buc cvlne ne, c ar e cter lsj lce prin co ns+r ucj la !i rne l ales prin pcdoabefe exlerioare. Sub lesp ez ile lor, odihnesc

marii conducatcr l ai Moldovei '

BRA?OV

La poalcle mun+ller, .. 8urgul" sumbru altiidata, este a:ti un ora~ modern, plin de viafa.

'rIJRt~Ut D~~r' sreru

Z!d ur i tr-a 1'1irc.e 0}f?, a~ l\tfr,i.;j_ lin' ~1;JfrY~ elf) filJnl~~ s~~,~:o [eobr~ ~I's..r gUj'tl n~~dr~~::de C:3:-r '~Ir) '~.Ur.:,:~d 1r.fr I:.~ -trada ce nu rr;j,Q.~ :~if!;~o:~an& d~L:~r"" ,-:!L ~~I!~ Ctlr(j to'! ;:\~r2":sF"c: a~,tE! trn2C]fnea: p~~ c~r; ") Y~i Pd~tr~ ,i!\~' di!p~ ce !.!I '":a~i' Siti.~~J'

SCHITUL IAlOMICIOARA

In cre~tetul munj ll or, in qur a uneie din cele me l mari pester] din tarii. micul schit este unic in felul sau

STANA PE VALEA IAlOMITEI

Impra~tiate pe lot cuprinsul rnunj ilcr, stanele cu mii de oi ;~j traesc viafa plina de farmec.

DUNAREA LA CAZANE

La intrarea In Caz ane , Dunart:!d Ili aduna apele ~i !e dreeo",a temaioare printre ziduriie de piat,"

DUNAREA LA ADA-KALEH

Colt oriental in mijlocul bafranului Da nub iu, R.:ima\it~ vie al enor vrern i uit~te.

BALC!C

Fe er ie de vis ?' pcez!e, ni:\scut din dragostea 1; f~ntez;a unei mad Regine.

PORTUL CAVARNA

Capatul de !lord al Co e s re i de Argir.t.

INTERIOR DIN RUC.ii.R

MUlcelul, [ud e] al florilor ~i veseliei este locul celor ma; fr ume ase podoabe lucr at e de femei

ULITA DIN DRAGOSLAYE

Case mar l, proasp:lt v.lruile, imprejrnuire de p;afr:l cu poarta ,nalla, Cd sa pCotii trece carul inca real cu fan, iata modelul gospodariei de sub munte.

PIC DRUMUL PIPIRIGULUI (f.1UrlTli NEAMTULUI)

IFl mun+l, femeJl~ calSresc:: deapoirivd (,~ b~rbali!. De rnulte or! jir.gure cie urea ~l c o b o er e d r urn cr i de 1~C;;! de IdlQrnefri.

BlSTRITA LA BROSTENI

Valea atM de cantata de toti cei cari au vdzuf-o

MANASTIREA CURTEA DE ARGE$

Locul de ve~nicii odihnii al pr lmllor R.e9i ai Remdnle l. Unul din cele mai stralucite monumenle arhiteclonice romane1tL

MANASTIREA NEAMTULUI

Una din cele mai vechi ~i mai mad manastiri metdevenej+l, Vestit centru de cultura,

FANTANA LA MANASTIREA HOREZU

Ciitorie a lui B,aneeveanu eel iubiler de arta. Manasiirea este vestil;;' prin begatia picturilor 1i s culp tur i lcr sale.

CASTELUL MOGO~OAIA

Fosta re!edin!a de var':; a lui Bran,oveanu, pastreaza in interior numeroase relieve de la piesul Veeved.

MANASTIREA CERNICA

Ase rare monahala, l a cS!iva p ej i de Becure1ti. loe de' reculegere ji pace 5ufleteasca.

SNAGOV

Pu!l~i ani ma; Inalnte cuno scut noma; de cStiva pen+ru s+raveche e m~na,tire. care l-a ddt nume!e, ali mlnunaf icc de recreatle in imedirlta aprop ier e a Bucur esf il c e

ENCICLOPEDIA FOTOGRAFICA

1

Cu cativa ani in urrna, pasiun ea pentru vanatoarea de fotografii, ma purtat pe drumuri, in lungul ~i in Iatul tarii. Pe aeeste drumuri, care in cea mai mare parte, le-arn strabatut pe jos, eu sacul in spinare, aparatul fotografic pe umar si ochii insetati de rninunatiile loeurilor ce colindam, am invatat nu numai sa-rni cunosc, ci mai ales sa-rni iubesc tara. Aceasta tara plina de fJumuseti unde n u exista sat, mai ales eele din apropierea muntilor, in care scotocin d prin tainite ascunse, sa nu descoperi comori artistice si virtuti rare.

Am strabatut rnai intai parrile de jos ale Banatului eu oarneni veseli, rnereu z.ambitori, rnereu "fruncea".

De pe Cerna am venit in Oltenia ~i 0 vara intreaga i-arn colindat satele I}i am afIat clipe de odihna la umbra manastirilor ei.

In alt an am vanat imagini prin partil e de sub munte ale Munteniei. In toamna aceluias an, Balcieul, Valea Batovei, Caliacra 9i alte locuri interesante de pe pamantul din dreapta Dunarii, au fost prinse pe clisee si ra nduite la rafturi.

Vine iar prima vara si pornesc din nou la drum.

Manastirile Moldovei eu partile muntoase sunt cereetate incet, "malcom"; tree apoi in Bucovina ~i gasesc sate, un de 200,300 de clisee nu ajung pentru a putea oglindi toata bogatia frumusetilor din partea locului. Ineet, ineet, pe creasta de nord a tarii dau in Mararnures. Aci rna intalrieste iarna si rna goneste.

L ucrand cliseele, astept sa tread. tirnpul mat.

Tara Oltului, Sibiul, partile Bistritei vin ~i ele la rand. Apoi altele 9i altele,

Astfel, an de an, nestiute decat de d.~iva, s'au adunat intr'o modesta disu~a aproape 7000 de clisee, lucrate cu multa grija,reproduceri fidele ale locurilor prin care am trecut, eu toate manifestarile vietii, eu to ate bucuriile si necazurrle lor.

Asa s'a nascut Enciclopedia Fotografica,

Din dorinta de a arata tuturor, alor nostri ea ~i strainilor, minunile pamantului nostru, s'a adunat aceasta midi colectie de clisee. Midi, deoarece in ziua cand se va termina, Enciclopedia Fotografica va trebui sa aiba aproape 2 milioane de clisee. Numai atunci se va cunoaste de toata lumea cum arata ~i ce este mosia noastra.

In programul de lucru al Enciclopcdiei Fotografice intra:

In afara de tiparirea in colectie la indemana tuturor, asa cum am pornit cu acest album, a loeurilor interesante, monumentelor, manifestarilor, etc., intr 'un viitor mai apropiat sau mai indepartat, sa se arnenajeze 1n capitala 0 expozitie perrnanenta , cu sali mari, Iuminoase, in care fotografiile sa Infati~eze tuturor, intreaga tara cu toate caracteristicile ~i aspectele ei.

~i pentruca in cornparatie cu alte materiale, eel fotografic nu este prea seump, in af ara de Expozitia permanents din capitala tarii, va trebui sa sc amenaj eze care 0 Expozitie ~i in Iiecare capitala de regiune, bineinteles eu material restrans.

N umai ai?a vom contribui la cunoasterea ~arii de catre tori f iii ei, cari 0 vor iubi eu atat mai mult, eu cat 0 vor cunoast e mai mult.

,j

s t Mai 1938, Bucuresti

N_ IONESCU

ROMANIA

In cadrul restrans, impus de formatul Enciclopediei Fotog raf icc, imaginile din acest album incearca sa dea 0 ideie surnara asupra totalitatii tarii noastre, atilt cat poate reda 0 colectie de 50 fotografii dintr?o tara de aproape 300.000 km2.

Colturile prezentate ni sau parut a fi mai r eprezentative prin aeeea d. viata rornaneasca, s'ar fi manifestat in ele eu mai multa vigoare. S'a cautat, ca fiecare regiune sa fie infati~ata prin ceeace are particular, fa.ra a se insista asupra uneia, in dauna alteia. Dealtfel diferitele regiuni ale ~arii, desi deosebite ca infati~are, au un singur suflet, un singur crez de viata, deosebirile nefacand d ecat sa le uneasca , ccmplectand u-se prin aceasta una pe alta.

~i pe ntruca obiceiul cere ea la inceput ul unui album sa se dea ~i 0 descriere, care sa usureze intele gerea ilustr atiilor, 0 vorn da ~i noi pentru Romania din pozele noastre.

Nu vorn da date istorice ~i niei geografice, pentruca pe acestea Ic puteti avea mai complete si mai exaete, din l ucrjir il e savantilor nostr i, Va vom prezcnta insa unul din miile de tipuri intalnite in timpul pereg rinarilor pe intinsul tarii.

Este mat usa Dina din Breaza ragara9ului.

o veri intalrn or icarid ~i oriunde in tinuturile rornanesti. Va fi poatemaiinalta.maibatrana sau mai canara; va avea 9i alte nume, dar pana la urrna va trebui sa recunoasteti, d. tot ea este.

Iat-o pe a rioastra.

Dad vii din Fag.1ra~, ca sa ajungi la Breaza, nu est e alt mijloc decat car uta sau ... picioarele, Pentruca aducearn mult material foro-

grafie, am inchiriat 0 diru~a ~ pomind dup i arniaza din Fagara'l pe inoptat am aj uns Ia Breaz a, Cu mine mai crau inca doua persoa ne. Gazduirca a aranjasem dinainte, la 0 notabilitate a satului, asa ca nu aveam nici 0 grije. In aj un insji, accasta notabilitatc gazduise un om care sar fi putut sa fie hot. Cazul era suspect ~i se cerceta de jandarmi. Fapt este ca intrase frica de hoti in bietul om ~i carid ne-a viizut venind, a refuzat sa nc mai gazduiascii. Insisterite, legitirnatii, implorari, zadarnic. Intre timp, noapte. Cc sa faeem?

Pe carid starn si chibzuiam vedeam trccand pe langa noi, 0 umbra. o oprim si cerem g2zduire. Ne raspunde 0 voce sonora, energid .. -- Pai numai de vo place!

Mai era de ales? Trecern cateva case mai departe /?i ne oprrrn in fata uneia stralucind in lumina focului din cuhnie. Intrarn inauntru, ne aprinde Iampa s i ramanern cu gurile caseate. Doua carriere mari acoperite eu covo are, paturi bune eu saltele moi nc imbia u la odih na. Nu ne-ar mai fi trebuit nimic. Nu mai spun, c5. prctul cerut era pe sfert cat sar fi cuven ic.

~ Domnisorrlor , oare n 'ati fi flamanzi? Pana va desfaceti lucrurile eli va pregiitesc ceva de mancare ,

Intreba 9i raspuridea sing ur a.

Nici n'am terminat binc, di ne porne nirn ell matusa Dina -.- caci ca este:

Ei, gata sunteti Dornnrsorilor ?

~ Gata ! raspundern noi ~i Iuand u-ne proviz iile trecern in cuhnie, unde pe amasa acoperita de un serv et curat trona a m5.m5Jigu~i'i, j umari.Tapte, ba ~i niste costita f ripta.

o chemarn langa noi, dar vim; numai ca sa stea de verba si nc povesteste intrun fel care ne face sa uitarn de cboseala ~i de sornn. Mat usa Dina are toti copiii invatati. Unul este inginer, a Fata profesoara, altul la liceu, Nu s'a prea intcles cu barbatul, care i-ar fi vrut mai de ajutor la casa. A facut ea sing ura cum a putut; a inchiriat cas a dr umetilor cari veneau sa urce rnuntii, a negustorit, a facut de toatc, dar a rausit. La matusa Dina toate au

tnfa~i~are vesela: ea nu vede decat partea cornica a lucrurilor deaceea noi radem, rad.ern de ne tavalim. N e povesteste viata satului, conflictele ei eu oamenii din cauza deosebirilor de vederi :;.i rate alrele. Cand ne adueem aminte de sornn este ora 21/2 noaptea.

A doua z.i abea s'a luminat de z,iua 9i vocea matusii Dina ne trezeste 9i ne indeamna la treaba,

Calauza ncastra Ghita, un adevarat om al muntilor, a ~l fost chernat de rnatusa Dina !ili ne asteapta,

In ajunul inapoierii la Fa.gara9, pe valea Brescioarei, ne-a prins

o furtuna grozava. Drumul ducea pe marginea paraului. Ploaia insa a umflat paraul ~i a ridicat apele, acoperind drumul. Ne-arn scos ciorapii din bocanci 9i am porrrit asa la trap spre sat, drum de 10 km. Marti de oboseala, uzi complect de ploaia care nu vroia sa inceteze 9i nemai sirntind frigul care ne inconjura, ajungern insfaqit in sat.

Cum ne vede, rnatusa Dina striga infocata pe "Gligorita", eel mai mie baiat al ei :;.i 11 trimite sa ia 0 sticla de spirt. Pana cand vine Gligorita ne scoatem toate boarfele ude de pe noi 91 imbracam strae tariioe?ti. Vine spirtul, il fierbe, nu stiu ce dresuri rnai adauga 10 el 9i ni-l da sa bern:

N e·a culcat apoi ca pc niste copii ~i ne-a sculat la masa,

A doua zi, sanatosi :;.i teferi, ne-am despartit de matusa Dina cum ne-arn despartit de atatia altii,

Alte peisaje, alte matusi Dina. Tuturor dragostea 91 recunostinta noastra.

N. I.

ACEST ALBU M, PRIMUL DIN CICLUL ENCICLOPEDIEI FOTOGRAFICE, S'A TIPARIT IN INTREGIME DE IMPRIMERIILE I1ADEVERUL" IN LUNILE MAIU-IUNIE

9 3 a