UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI CLUJ-NAPOCA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGǍTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC
EXTENSIUNEA SIGHETU MARMAŢIEI
SERIA 2009-2010

METODE ŞI PROCEDEE DE
OPTIMIZARE A PREDǍRII-ÎNVǍŢǍRII
ŞTIINŢELOR NATURII
LA CLASELE „STEP BY STEP”

Coordonator ştiinţific: Susţinător:

Profesor doctor Miel Monica Învăţǎtor – institutor Bolchiş Anişoara
 MOTTO:

„Se spune că intelectul e dat omului ca să

cunoască adevărul. Intelectul e dat omului,
după părerea mea, nu ca să cunoască
adevărul, ci ca să primească adevărul”.

Petre Ţuţea
CAPITOLUL I. Introducere
1.1. Argument
1.2.Importanţa „Ştiinţelor naturii” la ciclul primar
1.3. Motivarea alegerii temei
CAPITOLUL II. Învǎţǎmântul alternativ, în slujba copilului
2.1. Generalitǎţi despre programul „Step by Step” pentru învǎţǎmântul primar
2.2. Învǎţǎmântul axat pe nevoile copilului
2.3. Managementul activitǎţilor în clasǎ orientate dupǎ nevoile copilului
2.4.Programul zilei la învǎţǎmântul alternativ „Step by Step”
CAPITOLUL III. Predarea Ştiinţelor naturii la clasele cu program alternativ „Step by Step”
3.1.Pledoarie pentru calitatea educaţiei
3.2.Aria curricularǎ “Matematică şi ştiinţe”, cu referire la metodica predǎrii Ştiinţelor naturii
3.3.Optimizarea procesului de predare – învǎţare la disciplina Ştiinţele naturii
3.4.Proiectarea activitǎţii didactico – educative
3.5.Tehnici şi strategii didactice de predare – învǎţare a Ştiinţelor naturii
CAPITOLUL IV. Prezentarea cercetǎrii pedagogice
4.1.Scopul, obiectivele şi ipoteza cercetǎrii
4.2.Coordonatele cercetǎrii
4.3.Metodologia cercetǎrii
4.4.Prezentarea intervenţiilor
4.5.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor
Concluzii
Anexe
Bibliografie
 Argument
“Cultura e omenească, e adevărul nostru, e ordinea după chipul şi asemănarea noastră.
Cultura nu e decât omul însuşi.”

Constantin Noica, „Mathesis sau bucuriile simple” - 1934

Şcoala are rolul de a forma omul nou, combativ, ferm, capabil, conştient şi participant
activ la făurirea propriului destin, care să posede nu numai cunoştinţe, dar mai ales
capacitatea de a gândi, de a se putea adapta şi readapta la cerinţe noi.
Spiritul timpului, al transformărilor din societatea umană impune o racordare a
procesului educaţional. Deoarece o mare parte a educaţiei individului uman, în prima parte a
dezvoltării individuale, se realizează şi se dobândeşte în şcoală, devine firească stabilirea
unui program. Programul explicit formulat, conceput şi realizat de specialişti se adresează în
aceeaşi măsură elevilor cât şi celor care trebuie să-l promoveze.
Nouă, cadrelor didactice, ne revine înalta misiune de a acţiona în aşa fel încât să
răspundem comenzii sociale. Conştientă fiind de sarcinile ce revin cadrelor didactice în ceea
ce priveşte pregătirea elevilor la nivelul cerinţelor actuale şi de perspectivele ştiinţei şi
tehnicii, prin utilizarea metodelor active de angajare a elevului la propria formare, mi-am
propus ca în prezenta lucrare să aduc un studiu asupra dezvoltării creativităţii gândirii
elevilor în cadrul disciplinei "Ştiinţelor naturii “.
 Învăţământul alternativ în slujba copilului

La baza programului „Step by Step” stă credinţa fermă în principiile democraţiei.

Acest program încurajează copiii să devină cetăţeni activi şi să aprecieze valorile unui mod
de viaţă democratic, pune în valoare respectul reciproc şi responsabilitatea faţă de cei din
jur, onestitatea, civismul şi seriozitatea.
Conceptele centrale în proiectarea metodologiilor şi modelului „Step by Step” sunt:
◦ comunicarea (limba română);
◦ preocuparea şi grija faţă de anumite lucruri (ştiinţele naturii);
◦ comunitatea (istorie, geografie);
◦ conexiunile (matematica).
Învăţământul alternativ “Step by Step” este destinat organizării programei
centrate pe elev.
Abilităţi şi capacităţi cultivate prin
programul “Step by Step”
Concepte Tehnici specifice
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ-
UN „BUN VENIT LA ŞCOALĂ!”

 Agenda zilei – orarul zilei cu activităţile pe centre, repere orare,

pauzele.
 Calendarul lunii – luna, data, ziua, graficul vremii
 Calendarul celor 100 de zile de şcoală - festivitate
 Mesajul zilei – introducerea în tema zilei la toate disciplinele pe
centre
 Noutăţile – “Scaunul autorului”
ÎNTÂLNIREA DE
DIMINEAŢĂ
 De ce place copiilor „Întâlnirea de
dimineaţă”?
Angel-„Îmi place pentru că ne salutăm!”
Ana-„Aflăm noutăţi şi este relaxantă!
Nicola-„Învăţăm prin jocuri”
Claudiu-„Doamna ne explică unele lucruri”
Mǎdǎlina-„Ne cerem părerile şi vorbim lucruri
interesante”
Denisa-„Ni se explică ce se va lucra pe centre”
Oana-„Rezolvăm cerinţele de pe Mesaj”
Mihǎitǎ- „Colegii spun lucruri noi, iar noi le reţinem”
Szinti-„Îmi place pentru că stăm împreună!”
 Predarea “Ştiintelor naturii “la clasele cu
program alternativ „Step by Step”
Clasa tradiţională
 Diferenţele dintre elevi sunt marcate,
se acţionează asupra lor când devin
problematice
 Evaluarea se face, de regulă, la
sfârşitul învăţării, să se vadă cine a
înţeles
 Interesele elevilor sunt apelate rar
 Domină instruirea cu toată clasa
 Sarcinile oferă o singură opţiune
 Timpul este relativ inflexibil
 Profesorul direcţionează
comportamentul elevilor
 Profesorul rezolvă probleme
Clasa Step by Step
 Diferenţele dintre elevi sunt studiate
ca o bază pentru proiectare
 Evaluarea este continuă şi diagnostică
pentru a înţelege cum să facem
predarea mai pe măsura nevoilor
elevilor
 Elevii sunt frecvent ghidaţi să facă
alegeri bazate pe interese
 Se folosesc aranjamente variate
 Se folosesc frecvent sarcini cu mai
multe opţiuni
 Timpul e folosit flexibil în funcţie de
nevoile elevilor
 Profesorul facilitează formarea
capacităţilor de învăţare independentă
 Elevii ajută pe colegi şi pe profesori
să rezolve problemele
Relaţii specifice între profesor – elev

Predă
P E A
învăţământul tradiţional
Reproduce

Predă şi îndrumă

P E B
învăţământul modernizat
Reproducere/reconstrucţie

Îndrumă şi predă

P E C învăţământul modern
Proiectare/Reproducere

„Strategii de predare şi învăţare”

Miron Ionescu şi Vasile Chiş
Editura Ştiinţifică, Bucureşti 1992
Tehnici şi strategii didactice
de predare-învăţare-evaluare a “Ştiinţelor naturii”
 PREZENTAREA CERCETǍRII PEDAGOGICE

Scopul
 Realizarea de activitǎţi instructiv – educative
şi practice pentru formarea şi dezvoltarea
capacitǎţii de observare, explorare şi înţelegere
a realitǎţilor din mediul înconjurǎtor, prin
optimizarea metodelor şi procedeelor de
predare – învǎţare a ştiinţelor naturii la
alternativa educaţionalǎ „Step by Step”.
Obiectivul general
 „Optimizarea metodelor şi procedeelor de
predare – învǎţare-evaluare a” Ştiinţelor
naturii”.
Ipoteza cercetǎrii
Alternativa educaţionalǎ „Step by Step”
oferǎ prin ea însǎşi modalitǎţi de optimizare a
metodelor şi procedeelor de predare a ştiinţelor
naturii.
Variabilele cercetǎrii
Variabila independentǎ: metode şi procedee
de optimizare a predǎrii ştiinţelor naturii la
clasele „Step by Step”;
Variabila dependentǎ: natura cu nivelul sǎu
actual de poluare şi comportamentul responsabil
al participanţilor.
 Coordonatele cercetǎrii

Perioada de desfǎşurare a cercetǎrii

Cercetarea s-a efectuat pe o perioadǎ de o
sǎptǎmânǎ.
Eşantionul de participanţi
Grupa de control (C) este constituitǎ din elevii
clasei a III-a D , la care procesul didactic s-a
efectuat în mod obişnuit.
Grupa experimentalǎ (E) este constituitǎ din elevii
clasei a III-a B din alternativa educaţionalǎ „Step
by Step”, din cadrul aceleiaşi instituţii, în care se
realizeazǎ intervenţia.
 Evaluare iniţială

Calificative Nr. copiilor % Nr. copiilor %

din grupa E din grupa C

Slab 3 15 2 10

Mediu 11 40 12 45

Bine 7 35 7 35

Foarte Bine 2 10 2 10

Rezultatele obţinute la evaluarea iniţialǎ evidenţiazǎ un nivel

relativ apropiat de cunoştinţe în cazul celor 2 grupe .
 
 Apropierea valoricǎ a celor douǎ grupe implicate în cercetare,
permite considerarea lor ca grupe paralele echivalente, cu ajutorul
cǎrora se poate testa ipoteza de cercetare.
 Metodologia cercetǎrii

La baza cercetǎrii didactice s-a aflat un sistem metodologic

bazat pe metode şi procedee didactice activ – participative menite
sǎ optimizeze predarea – învǎţarea ştiinţelor naturii în alternativa
„Step by Step”.
Cercetarea s-a axat pe tema „Protecţia mediului; Deşeurile şi
reciclarea lor”. Ea s-a desfǎşurat în interval de o sǎptǎmânǎ, care
a cuprins 5 zile de studiu, respectiv 5 intervenţii.
Probele de evaluare (identice pentru ambele grupe) s-au
administrat în etapa constatativǎ, pentru evaluarea iniţialǎ şi
finalǎ şi au avut rolul de a înregistra cât mai obiectiv evoluţia
rezultatelor copiilor din grupa experimentalǎ, comparativ cu cea a
grupei de control pentru a stabili influenţa variabilei
independente introduse.
Metodologia cercetǎrii
Prima intervenţie a urmǎrit implicarea activǎ a copiilor în activitatea de
învǎţare prin metoda „branstorming”, metode „ciorchinelui” şi „activitate
practicǎ”. Prezentarea „Scrisorii Pǎmântului” precum şi confecţionarea „Steluţei
micului ecologist” au urmǎrit realizarea obiectivelor psiho-motrice şi afective ale
intervenţiei:
sensibilizarea copiilor faţǎ de tema abordatǎ;conştientizarea importanţa
temei în societatea contemporanǎ; manifestarea interesului în formarea unui
comportament responsabil în vederea menţinerii unui mediu curat şi
sǎnǎtos;cooperarea cu invǎţǎtoarea şi colegii pentru realizarea sarcinilor; utilizarea
corectă a materialelor auxiliare şi instrumentelor de lucru.
A doua intervenţie a urmărit documentarea elevilor prin urmărirea unor
materiale power-point, lecturarea unui bogat material ilustrativ ziare, reviste,
realizarea unui poster, completarea unor fişe de lucru individuale.
A treia intervenţie, pe lângǎ metodele menţionate anterior a presupus şi
aplicarea „algoritmizǎrii” prin identificarea soluţiilor pe care copiii le au la
îndemânǎ pentru protejarea mediului(copacul aşteptărilor).
A patra intervenţie şi-a propus ca metode „problematizarea” şi „activitatea
aplicativǎ – colectivǎ”: strangerea de deşeuri, curatarea parcului, vopsirea cu var a
copacilor, plantare de flori, utilizarea containerelor de gunoi din curtea şcolii.
A cincea intervenţie ,care a marcat finalul activitǎţii, a vizat gǎsirea unor
soluţii aplicative practice pentru valorificarea deşeurilor fǎcând apel la creativitatea
şi inventivitatea elevilor.
 lacuri mari

oceane bogăţii munţi

râuri câmpii
apă sol
dealuri
izvoare

MEDIUL
plante

cu viaţă
animale
aer corpuri
oxigen
om
surse de
lumină şi
dioxid de căldură fără viaţă
carbon
Decalogul ecologic
 
1. filtre speciale pentru reţinerea gazelor toxice;
2. construirea de vehicule cât mai puţin poluante;
3. mărirea zonelor verzi (parcuri).
4.  filtre speciale pentru purificarea apelor
5. îmbunătăţirea calitaţii apelor;
6. folosirea corectă a rezervelor de apă
7. amenajarea unor zone speciale pentru depozitarea
gunoaielor;
8. împăduriri şi reîmpăduriri;
9. folosirea chibzuită a îngrăşămintelor chimice.
10.pentru protecţia plantelor şi animalelor, oamenii au
înfiinţat rezervaţii şi parcuri naturale, zone în care
vieţuitoarele trăiesc în condiţii naturale în siguranţă.
 A
Ş
C T
O E
P P
A T
C Ă
U R
L I
L
O
R
 Rezultatele obţinute la evaluarea finală

Calificative Nr. copiilor % Nr. copiilor %

din din
grupa E grupa C
Slab 1 5 3 15
Mediu 5 25 8 40
Bine 8 40 6 30
Foarte bine 6 30 3 15
 Prezentarea şi interpretarea rezultatelor

Rezultatele obţinute de copiii din grupa experimentală şi de

copiii din grupa de control la evaluările finale, evidentiaza o
diferenţă semnificativă între rezultatele celor două grupe.
Din analiza
calificativelor de la
evaluarea finală cu cele
de la evaluarea iniţială
reiese scăderea
numărului de elevi
evaluaţi cu slab şi mediu
în grupa experimentală şi
creşterea numărului de
elevi evaluaţi cu bine şi
foarte bine, în timp ce în
grupa de control numărul
elevilor evaluaţi este
aproape constant.
 
Interpretarea datelor indică o tendinţă
pozitivă semnificativă de însuşire a unui
comportament ecologic al copiilor din
grupa experimentală, fapt ce îmi permite
să afirm că ipoteza de cercetare s-a
confirmat . 
 
 Concluziile cercetǎrii
 predare
În urma rezultatelor cercetǎrii reiese cǎ prin aplicarea metodelor şi procedeelor de
– învǎţare a ştiinţelor naturii în alternativa „Step by Step” se obţine optimizarea
procesului instructiv – educativ, deoarece astfel se creeazǎ posibilitatea:
 studierii şi aprofundǎrii unei teme într-un interval de timp mai
îndelungat;
 abordarea temei prin mai multe tipuri de activitǎţi;
 activizarea mai accentuatǎ a elevilor, având în vedere faptul cǎ
se lucreazǎ pe grupuri mici;
 eficientizarea învǎţǎrii prin munca în grup ceea ce duce la
cooperare, dezvoltarea unui comportament social al elevilor
atenuând individualizarea exageratǎ;
 aplicǎrii cunoştinţelor teoretice printr-un numǎr mai mare şi mai
variat de activitǎţi practice;
 abordǎrii interdisciplinare a temelor propuse;
 evaluǎrii şi autoevaluǎrii mult mai eficiente, imediate şi în
paşi mici.

 
 
 
 
Bibliogafie
 Asociaţia Română pentru Ambalaje şi Mediu, Gestionarea Deşeurilor şi Ambalajelor, Editat şi tipărit cu sprijinul Eco
Rom Ambalaje SA
 Cămăşoiu, Camelia (coordonator) (1994), Economia şi sfidarea naturii, Ed. Economică, Bucureşti.
 Debra Taevs, Voluntar Peace Corp (2003), Eco Ed, Ed. Clubul Ecologic „Transivania", Cluj Napoca.
 Duţu, M.( 1995), Dreptul internaţional şi comunitar al mediului, Ed. Economică, Bucureşti.
 Emil E. Vespremean(1981), Mediul înconjurător - Ocrotirea şi conservarea lui,Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică,
Bucureşti.
 Gh. Zamfir (1979), Efectele unor poluanţi şi prevenirea lor, Ed. Academia
Republicii Socialiste România.
 Ionescu Al. (1991), Ecologie şi societate, Editura Ceres, Bucureşti.
 Jeanna Wersebe^Pământul e comoara noastră: Manual de educaţie ecologică," Voluntar Corpul Păcii, România 2003 -
2005.
 Marton, A., (1994), Ecologie aplicată, protecţia mediului înconjurător, Ed. Societăţii pentru Protecţia Omului şi a
Mediului înconjurător, Editura Timişoara.
 Mohan Gh., Ardelean A. (1993), Ecologia şi protecţia mediului, Editura Scaiul, Bucureşti.
 ll)Muşata Bocoş, Horaţiu Catalano (2008), Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
 Popovici Ioan (1978), Terra prezent şi viitor, Editura Albatros, Bucureşti.
 Strugren, B.,(1994), Ecologie teoretică, Ed. Sarmis, Cluj.
 ***, 1989- SOS! Natura în pericol!, Ed. Politică Bucureşti.
 ***www. Environmental Education in the Schools: Creating a Program that Works!
 ***www.educatieecologică.ro
 ***www.ecoromambalaje.ro.-Broşura Mediului.
 *** Strategia protecţiei mediului, MAPPM, Ed. R.A.M.O., Bucureşti, 1996
 ***Educaţia Ecologică şi Voluntariatul în protecţia mediului, elaborat de către
 Fundaţia Pentru Cultură şi Educaţie Ecologistă ECOTOP şi Centrul Naţional de
 Voluntariat PRO VOBiS, Iunie, 2003.