Obligaţiunile emise de unităţile administrativ - teritoriale sunt cunoscute sub numele de

obligaţiuni comunale sau municipal, reprezentând titluri de credit pentru atragerea de resurse necesare
finanțării anumitor obiective. Această denumire nu are legătură cu nivelul organizării administrativ -
teritorial; emitentul poate fi o comună, un sat, un oraş, un judeţ.

Emisiunea de obligațiuni municipal se face pe baza unui prospect de emisiune. Prospectul

reprezintă documentul esențial ce cuprinde informații despre emitent, caracteristicile tehnice ale
emisunii, situația financiară a emitentului și scopul pentru care sunt emise obligațiunile municipale.
Elementele tehnice prevăzute în prospect sunt:
1. Emitentul - Se va preciza municipalitatea emitentă cu elementele de identificare: sediu, cod fiscal,
cod bancar, reprezentant legal.
2. Valoarea totală a emisiunii cuprinde volumul total al împrumutului ce se dorește a fi atras.
3. Numărul de obligațiuni emise în vederea subscrierii, reprezintă numărul total de obligațiuni ce vor
fi puse în vânzare.
4. Numărul minim de obligațiuni subscrise. Pentru a se evita fragmentarea excesivă a subscriitorilor,
de obicei se precizează numărul minim de obligațiuni ce poate fi achiziționat de un singur subscriitor.
5. Valoarea nominală a unei obligațiuni se obține prin împărțirea valorii totale a împrumutului la
numărul de obligațiuni ce se dorește a fi emis.
6. Prețul de vânzare al unei obligațiuni poate fi diferit de valoarea nominală a acesteia. Pentru a fi
atractivă emisiunea se poate stabili un preț de vânzare inferior valorii nominale a obligațiunii.
7. Modalitatea de subscriere - Se va preciza modalitatea exacta prin care se va face subscrierea( ce
formulare trebuiesc completate și cum).
8. Publicitatea - Vor fi prezentate modalități prin care se va face publicitate emisiunii, precum și
perioada pe care se va face publicitatea.
9. Perioada de derulare a ofertei. Se prezicează intervalul de timp pe parcursul căruia, în zilele
lucrătoare se vor achiziționa obligațiunile.
10. Tranzacționarea pe piața secundară. Se va preciza dacă după emisiunea primară, obligațiunile vor
putea fi tranzacționate pe o piață secundară, de cele mai multe ori bursa de valori.
11. Rata dobânzii poate fi fixă sau variabilă. În cazul în care se optează pentru o rată a dobânzii fixe se
va preciza nivelul ei. În cazul în care se va opta pentru o rată a dobânzii variabile, se va preciza modul
de calcul al acesteia. De asemenea, se precizează și ziua din care începe calculul dobânzilor. 12. 12 12.
12.Modalitatea de rambursare și de plată a dobânzilor. Se va preciza modul de rambursare care poate
fi: -- cu rate egale
-- cu anuități egale de rambursare
-- integral la scadență
De asemenea, trebuie prezentat și modul de plată al dobânzilor, respectiv intervalul de timp la care are
loc aceasta.
13. Modalitatea de plată a dobânzii și împrumutului către investitori. Trebuie specificată modalitatea
efectivă prin care se va face plata: în numerar sau prin virament. De asemenea, având în vedere că de
cele mai multe ori obligațiunile municipal se tranzacționează pe piața secundară vor fi specificate datele
de referința la care investitorii trebuie înregistrați în registrul de obligațiuni pentru a putea primi
dobânzile și ratele aferente împrumutului.
14. Destinația fondurilor. Trebuie prezentat sintetic și precis scopul pentru care se atrage împrumutul.
15. Garanțiile cu care emitentul va garanta rambursarea împrumutului.
16. Situația financiară curentă a emitentului și estimări privind situația financiară viitoare pe perioada
derularii împrumutului. Este necesară prezentarea atât a situației financiare curente cât și a proiecțiilor
acesteia pe perioada derulării împrumutului pentru a se putea analiza capacitatea emitentului de a-și
susține cheltuielile și bonitatea acestuia.
17. Alte elemente ce mai pot fi precizate sunt:
- Intermediarul emisiunii;
- Metoda de intermediere;
- Comisionul de intermediere;
- Grupul de distribuție a emisiunii;
- Consultantul financiar al emisiunii.

Scopul emisiunilor de obligațiuni municipale

Pentru a justifica cererea de finanțare, un emitent trebuie, în primul rând să stabilească

scopul finanțării. Potențialii creditori nu vor finanța un împrumut dacă nu vor știi sigur destinatâția
banilor lor. Acest aspect face ca proiectele finanțate prin obligațiuni municipal să fie mult mai
competitive, fiind în permanență monitorizate de frunizorii de resurse financiare.
Principalele scopuri pentru care se emit obligațiuni municipal sunt:
1) Finanțarea unui proiect de investiții nou. Exemple de astefel de proiecte sunt: o școală nouă, o
primărie nouă etc. Toate acestea au de obicei o asemena anvergură încât necesită o finanțare de-a
lungul mai multor ani și nu achitarea lor integral într-un singur an.
2) Finanțarea reparării și întreținerii unor active deținute de emitent. De exemplu renovarea unei școli.
3) Refinanțarea unei emisiuni de obligațiuni aflate deja în circulație. Astfel de împrumuturi se
realizează de cele mai multe ori în scopul reducerii costurilor cu dobândă. De exemplu dacă anterior a
fost facută o emisiune la o anumită rată a dobânzii, iar în timp ratele dobânzii pe piață au scăzut se
poate face o nouă emisune, la o rată a dobânzii mai scăzute pe baza căreia să se ramburseze împrumutul
anterior, generând astfel scăderea cheltuielilor cu dobânzile. În acest caz însă trebuie ținut cont de
eventualele cheltuieli cu comisioanele de tranzactie.
4) Achitarea cheltuielilor curente. Din punct de vedere teoretic se pot realize emisiuni cu acest scop,
însă șansele ca un astfel de împrumut să fie finanțat sunt mult mai scăzute, fiind știut că aceste
cheltuieli curente sunt neproductive.

Plasarea obligațiunilor municipal

Plasarea obligațiunilor municipale reprezintă procedelul prin care se realizează vânzarea sau
distribuire titurilor către primii deținători. Emitentul, reprezentat de administrația publică locală
transmite dreptul conferit de obligațiunea municipal în schimbul lichidităților reprezentând
contravaloarea acesteia. Plasarea obligațiunilor municipal se face prin oferta publică de vânzare. Oferta
poate fi făcută direct de emitent sau printr-un intermediar, o societate de servicii de investiții financiare
în numele ofertantului. Societatea de servicii de investitii financiare trebuie să fie autorizată de Comisia
Națională a Valorilor Mobiliare(CNVM).

ETAPELE EMITERII DE OBLIGAŢIUNI MUNICIPALE

1. Consiliul local adoptă bugetul;

2. Consiliul local (cu o majoritate de minimum 2/3) hotărăşte emiterea de obligaţiuni municipale
într-o anumită sumă pentru finanţarea unui obiectiv de investiţii determinat;

3. Bugetul este rectificat pentru a include sumele împrumutate în capitolele de venituri ale
municipalităţii şi sumele utilizate pentru realizarea investiţiei propuse în capitolele de cheltuieli;
4. Consilierul financiar analizează bugetele şi execuţiile bugetare anterioare, bilanţurile şi
rapoartele de audit şi bugetul local, studiază proiectul de investiţii, calendarul necesarului de fonduri,
posibilităţile de venituri suplimentare pentru bugetul local, ca urmare a executării investiţiei. Se
întocmeşte fluxul de numerar al autorităţii locale atât pentru anii anteriori, cât şi cel puţin pentru
perioada existenţei obligaţiunilor şi, în funcţie de rezultat şi condiţiile de piaţă de capital, de investiţiile
alternative şi de disponibilul de fonduri, consilierul financiar propune structura optimă a obligaţiunilor
ce urmează să fie emise;

5. La sugestia consilierului financiar, executivul autorităţii locale hotărăşte structura finală a

obligaţiunilor municipale;

6. Se selectează intermediarul financiar care urmează să vândă pe piaţa de capital obligaţiunile;

7. Prospectul de emisiune este aprobat de CNVM;

8. Obligaţiunile sunt puse în vânzare;

9. Fondurile obţinute sunt folosite pentru investiţie;

10. Obligaţiunile sunt cotate pe piaţa de capital;

11. Se fac plăţi de dobânzi şi returnări către investitori.

Obligațiunile se încadrează din punct de vedere al randamentului oferit între plasamentele

efectuate pe piața monetară (titluri de stat, depozite bancare) și cele de pe piața de capital (investiții în
acțiuni la bursă); pe piața romanească randamentul obligațiunilor municipale este în general cel mai
mare randament ce poate fi obținut de pe urma instrumentelor cu venit fix accesibile publicului larg.

Formula de calcul a dobânzii obligațiunilor municipale oferită de majoritatea emisiunilor

derulate pâna în prezent include media aritmetică a dobânzilor interbancare pe termen de trei sau șase
luni la care se adaugă de obicei o primă de risc, între 1-2 puncte procentuale. Diferențele care apar între
aceste obligațiuni stau la nivelul primei de risc bonificată peste media dobânzilor pe piață intrebancară.

Un exemplu de calcul al ratei dobânzii la o emisiune de obligațiuni municipale arată astfel:

Rata anuală dobânda = ([(BUBID3M+BUBOR3M)/2]+2%

 Dobânda bonificată de obligațiuni este legată de ratele dobânzilor interbancare BUBID și
BUBOR; în funcție de emisiune se iau în calcul ratele la 3 sau la 6 luni, ceea ce duce la diferențe de
randament. Apare necesitatea studierii evolutiei istorice a ratelor BUBID și BUBOR la termenele cel
mai des utilizate în calculul cuponului obligațiunilor municipale, la 3 respectiv 6 luni.

Singura emisiune cu dobânda fixă aparține municipiului Arad (14%/an).

Un alt element ce diferențiază emisiunile de obligațiuni municipale îl reprezintă intervalele

de timp la care se plătesc cupoanele. Termenele utilizate sunt la 3 luni (trimestrial) sau la 6 luni
(semestrial). Cum influențeză însă acest fapt randamentele oferite investitorilor? Pe termen scurt sunt
avantajați investitorii care primesc cupoanele semi-anual deoarece se observă o întârziere în
manifestarea efectului scăderii dobânzilor de pe piața interbancară asupra cupoanelor semestriale față
de cele trimestriale.

Emisiunea de obligațiuni municipal în România

Obligaţiunile municipale au în Romậnia o istorie destul de îndelungatặ. În 1906, oraşul

Craiova emitea titluri de valoare de 514 RON aur destinate atât investitorilor autohtoni, cât şi celor de
peste hotare. Fondurile atrase aveau să fie folosite pentru a finanţa “lucrările de alimentare cu apă de
băut”. O altă emisiune de obligaţiuni municipale are loc în 1921, când Primaria Bucureşti se împrumuta
cu 10 000 RON. În prezent, emiterea de obligaţiuni municipale este reglementată în principal de Legea
Finanţelor Publice Locale nr. 189/1998, modificată prin OUG 61/1998, OUG 216/1999 şi OUG
219/2000. Cadrul legislativ referitor la obligaţiunile municipale este completat de legea 81/1999 şi de
OMF 1631/1999, modificat prin OMF 672/2000 privind datoria publică, Legea 52/1994 privind valorile
mobiliare şi bursele de valori, regulamentele CNVM 6/1999 privind calificarea unor titluri de credit ca
valori mobiliare, regulamentele 6/1995 şi 15/1996 privind oferta publică de vânzare şi respectiv
plasamentul privat de valori mobiliare, precum şi de alte decizii, instrucţiuni, proceduri şi regulamente
ale CNVM şi ale BVB.
Finanţarea prin emisiuni publice de obligaţiuni este un mecanism prea puţin utilizat în ţara
noastră. Instabilitatea cadrului legislativ, blocajul financiar, profitabilitatea redusă în economie şi ratele
ridicate ale dobânzilor şi inflaţiei au făcut ca până la acest moment numărul emisiunilor publice de
obligaţiuni derulate în ţara noastră să fie destul de redus. În 2004 de exemplu ,în România 35
municipalități au apelat la emisiuni de obligațiuni iar valoarea totală a acestor împrumuturi se apropia
de 1.000 mld lei. Acest lucru demonstrează că aceste instrumente sunt considerate de catre emitenți un
mod eficient de finanțare a proiectelor de investiții iar de catre investitori un instrument care oferă
dobânzi superioare celor existente pe piața bancara și cu un grad de risc scăzut în comparație cu
acțiunile de pe bursă.

Municipalitațile s-au împrumutat pe termene cuprinse între un an și jumatate și șase ani.

Faptul că atât emisiunile de obligațiuni pe termen scurt (1,5—2 ani) cât și cele pe termen lung (5 –6
ani) s-au bucurat de același succes arată încrederea tot mai mare a publicului în astfel de plasamente.
Unele administrații locale sunt mai conservatoare și acceptă mai greu instrumente “moderne” de
finanțare, însă din fericire tendința nu este generală. Unele administrații, precum Predeal, Sebeș,
Oradea, Bacău, Alba Iulia, Deva sau Cluj Napoca au derulat până în prezent două sau chiar trei
emisiuni de obligațiuni.
Prima emisiune de obligaţiuni municipale a fost lansată din partea oraşului Predeal, urmată la
scurt timp de Mangalia. După încheierea cu succes a emisiunii de obligaţiuni Zalău (în numai patru
zile de la lansarea ofertei), în cel mai scurt timp a început şi subscrierea obligaţiunilor emise de Alba
Iulia, în valoare de 16 miliarde lei. În toamna anului 2003 a avut loc lansarea unor noi emisiuni de
obligaţiuni municipale, în valoare de 70 miliarde lei.
Pentru finanţarea proiectelor de anvergură ale oraşului, Primăria Municipiului Bucureşti a
realizat o emisiune de obligaţiuni pe piaţa internaţională de capital în valoare de 500 milioane euro.
Este de remarcat că a fost prima emisiune de obligaţiuni municipale româneşti pe piaţa
internaţională de capital şi că emisiunea a avut un succes imens, interesul investitorilor străini fiind
foarte ridicat, mai ales că rating-ul Bucureştiului a fost actualizat recent de Standard&Poor's, acesta
crescând de la "BB stabil" la "BB plus".
Intermediariul emisiunii, consorţiul JPMorgan şi ABN Amro, desemnat în urma unei licitaţii
internaţionale, a organizat în perioada 2-9 iunie 2005 un turneu în care delegaţia Primăriei, condusă de
primarul general Adriean Videanu, a prezentat obligaţiunile potenţialilor investitori în mai multe centre
financiare europene: Atena, Viena, Paris, Frankfurt, München, Amsterdam şi Londra. Lansarea
obligaţiunilor Municipalităţii Bucureşti pe piaţa internaţională de capital a avut loc pe 10 iunie 2005, la
Londra. Primăria a primit oferte care au depăşit cu mult valoarea de 500 milioane euro - valoare
maximă permisă de Ministerul Finanţelor Publice. Cei mai mulţi investitori în obligaţiunile bucureştene
sunt din Germania, Austria şi Franţa.
 Avantajul fondurilor provenite din emisiunea de obligaţiuni este că pot fi folosite mai
eficient, cu mai puţină birocraţie, pentru susţinerea dezvoltării şi modernizării capitalei. Începând din
15 septembrie 2005, din banii obţinuţi în urma emisiunii s-au finanţat în primul rând proiectele de
infrastructura esentiale pentru municipiul Bucuresti.
 construcţia pasajului suprateran Basarab;
 construcţia parcajului subteran de la Gara de Nord;
 achiziţia de tramvaie noi pentru liniile modernizate (metrou uşor 41);
 amenajarea de parcări supraterane în cartiere;
 reabilitarea infrastructurii urbane în Bucureşti.

Rolul pieţei secundare de tranzacţionare a obligaţiunilor este de asemenea unul important,

între piaţa secundară lichidă şi piaţa primară eficientă existând o relaţie directă. În acest context ambele
pieţe de tranzacţionare a acţiunilor din ţara noastră şi-au exprimat disponibilitatea şi interesul pentru
tranzacţionarea obligaţiunilor. în Statele Unite, valoarea obligaţiunilor municipale emise este de 1.700
mld USD, acestea fiind deţinute în proporţie de 34% de persoane fizice, 31% de bănci şi societăţi de
asigurări, iar restul de fonduri de investiţii.

EMISIUNEA DE OBLIGAŢIUNI A MUNICIPIULUI MANGALIA

Pe 28 august 2001 a fost semnat între municipiul Mangalia şi Banca Comercială Română
contractul privind emisiunea de obligaţiuni municipale pentru obţinerea sumei de 1 milion RON în
vederea amenajării aleii pietonale aferentă falezei în zona sudică a zonei urbane a oraşului Mangalia şi
demararea construirii sălii de sport a Liceului Callatis. Astfel au fost puse bazele primei emisiuni
postbelice de operaţiuni municipale.

Administraţia Municipiului Mangalia

Autorităţile administraţiei publice locale a municipiului Mangalia sunt Primarul şi Consiliul

Local, ale căror hotărâri se adoptă cu majoritatea simplă a consilierilor prezenţi la dezbateri. Hotărârile
Consiliului Local cu privire la contractarea de împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni, se
aprobă cu 2/3 din numărul total al membrilor săi. Printre responsabilităţile autorităţilor adminisrtaţiei
publice locale se regăsesc următoarele:
* elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
* stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale în condiţiile legii;
Urmărirea execuţiei bugetelor locale şi rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar, în condiţii de
echilibru financiar;
* administrarea eficientă a bunurilor proprietate publică sau privată a municipiului;
* angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu sau lung şi urmărirea achitării la scadenţă
a obligaţiilor de plată rezultate din acestea;
* administrarea resurselor financiare pe parcursul execuţiei bugetare în condiţii de eficienţă;
* elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare în
perspectivă ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;
* stabilirea opţiunilor şi priorităţilor în aprobarea şi efectuarea cheltuielilor publice locale;
* reprezentarea oraşului în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoane fizice sau juridice
române şi străine, şi în justiţie.
Se confirmă astfel că prin atribuţiile specifice, mai ales din mecanismele pentru identificarea
şi fundamentarea proiectelor de dezvoltare locale, atragerea surselor private de finanţare a acestor
proiecte prin emiterea de obligaţiuni, precum şi rambursarea acestor împrumuturi exclusiv prin
urmărirea gestionării impozitelor şi taxelor locale.
Un rol deosebit revine în acest sens şi primarului municipiului Mangalia care constituie un
exemplu pentru ceilalţi primari pentru modul în care a înţeles aspectele financiare specifice finanţării
proiectelor şi instrumentele pieţei de capital, precum şi pentru concepţia modernă şi integrate în care a
fundamentat dezvoltarea oraşului său.

Elementele emisiunii de obligațiuni

Din punctul de vedere al elementelor tehnice ale emisiunii, valoarea acesteia este de 1 milion
RON, reprezentând echivalentul a 100 000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 10 RON fiecare.
Jumătate din valoarea fiecărei obligaţiuni, respectiv 5 RON, este scadentă la data de 30 octombrie 2002
(respectiv după un an de la emitere), iar cealaltă jumătate este scadentă la expirarea termenului de 24
luni de la data închiderii ofertei.
Amenajarea porţiunii de faleză prin utilizarea fondurilor atrase prin emisiunea de obligaţiuni
nu va aduce municipalităţii încasări suplimentare.
Municipiul Mangalia a garantat plata la termen a dobânzii şi rambursarea împrumutului prin
veniturile curente şi cotele din impozitul pe venit aferente bugetului local pentru anul 2002, respectiv
2003. Astfel, s-a obligat să ramburseze datoria şi să plătească dobânzile şi comisioanele aferente acestei
datorii numai din veniturile autorităţii administraţiei publice locale, fără ca guvernul să aibă vreo
obligaţie de plată şi fără ca credibilitatea sau capacitatea de rambursare a guvernului să fie folosită
pentru garantarea rambursării datoriei unităţii administrativ-teritoriale, plăţii dobânzilor şi
comisioanelor aferente.
După închiderea emisiunii de obligaţiuni, acestea urmează a fi înregistrate în vederea
tranzacţionării prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti, ceea ce va creşte gradul de lichiditate a
emisiunii şi implicit gradul de interes al investitorilor.
Dobânda estimatǎ este de cca 36-37% dar, în condiţiile plăţilor trimestriale ale dobânzii,
rezultă un randament anual de peste 42%, ceea ce face ca, în condiţii de risc minim, investiţia în aceste
obligaţiuni să fie chiar mai profitabilă decât certificatele de trezorerie emise de Ministerul Finanţelor.
Prin vânzarea obligaţiunilor prin intermediul Băncii Comerciale Române, respectiv prin toate
unităţile băncii din municipiul Bucureşti şi din judeţul Constanţa, a fost asigurată în mod implicit
promovarea municipiului Mangalia şi a obiectivelor sale turistice aferente. În sfârşit, a fost dobândită
experienţa necesară pentru conceperea şi fundamentarea unor proiecte viitoare de anvergură, care pot
asigura finanţarea municipiului Mangalia şi a întregii zone pe perioade mult mai îndelungate, de până la
10 ani, realizându-se dezvoltarea spectaculoasă din punct de vedere economic şi social a întregii zone
sudice a litoralului românesc.