UTILIZAREA SUPRAFEŢELOR

Pe parcursul parcurgerii lecţiei,

vor fi construite, apoi editate suprafeţe
necesare trecerii ulterioare în etapa de
solid, pentru editarea finală. Figura 1
prezintă vasul care face obiectul
generării modelului solid, aşa cum are
acesta aspectul final.
Proceduri folosite:
- operaţii de deschidere-închidere
a SolidWorks;
- schiţare plană;
- generarea suprafeţelor de tip
Revolve, Sweep şi Loft;
- îndepărtarea zonelor nedorite ale
suprafeţelor;
- unirea mai multor suprafeţe
pentru definirea formei
modelului;
- trecerea la modelul solid, prin
atribuirea grosimii suprafeşei
finale.
Algoritmul utilizat
a) Schiţa gurii vasului: selactaţi Fig. 1. Aspectul final al vasului

Fig. 2. Schiţa gurii vasului Fig. 3. Schiţa gâtului vasului

planul Top şi deshideţi schiţa, activând comanda Sketch, ; trasaţi schiţa, aşa cum este
prezentată de figura 2; reprezentaţi iniţial cercuri şi linii; folosiţi constrîngeri de tangeţă
între linii şi cercuri, precum şi constrângerile dimensionale şi de poziţie evidente (plasarea
 pe verticală a centrelor cercurilor şi coincidenţa cu originea a centrului cercului Ø90, apoi

trimaţi porţiunile nedorite din cercuri şi linii; închideţi schiţa, cu Exit Sketch, .
b) Crearea planului necesar construirii gîtului vasului: selectaţi planul Top, apoi Insert,
Reference Geometry, Plane; în caseta Plane 1, apare selectat ca Reference Entitiy, planul
Top; impuneţi Offset Distance de 30 mm; jonglaţi cu Reverse direction, pentru a crea noul
plan (vizibil în Preview) jos, sub planul Top; OK, în casetă.
c) Trasarea schiţei gâtului vasului: selectaţi planul abia creat şi deschideţi în el o schiţă nouă
(figura 3); trasaţi cercul Ø65, pe care îl cotaţi şi îi impuneţi coincidenţa dintre centru şi
origine; pe cerc, plasaţi un punct, la 5 mm de origine, pe orizontală, obligatoriu spre centrul
cercului Ødin schiţa din fig. 2; construiţi şi simetricul punctului faţă de axa verticală
(atenţie, ceasta trebuie trasată cu Centerline!); Exit scketch.

Fig. 4. Planul curbei directoare a gâtului Fig. 5. Curba de ghidare a gâtului vasului
d) Planul curbei directoare a gâtului vasului: activaţi comanda Plane, din bara Referece
Geometry (Insert, Reference Geometry, Plane); în caseta de dialog Plane, activaţi opţiunea
Through Lines / Points, pentru a defini planul prin 3 puncte (figura 4), apoi selectaţi
punctele: Point 1 - centrul cercului din schiţa din fig. 3; Poin 2 - unul dintre punctele
construite pe cercul din aceeaşi figură; Point 3 – punctul de start al arcului Ø15, din fig. 2,
omolog lui Point 2; OK, în casetă după Preview, pentru edificare; planul apare ca selectat
(verde).
e) Curba directoare (de ghidare) a gâtului vasului: în planul abia creat, deschideţi o schiţă
(figura 5); trasaţi, folosind comanda 3 point arc, un arc de cerc: selectaţi, ca punct de start,
Point 2 (fig. 4) şi ca punct de capăt al arcului, Point 3 (tot fig. 4); trageţi de arc, până
obţineţi aproximativ aspectul din fig. 5, apoi cotaţi: R50; folosiţi (dacă este nevoie) Add
Relation, pentru a obţine coincidenţa dintre extremităţile arcului şi Point 2 şi Point 3, din
fig. 4; închideţi schiţa.
f) Suprafaţa care va defini gâtul vasului(figura 6): Insert, Surface, Loft, pentru a uni schiţa din
fig. 2, cu cea din fig. 3, printr-o suprafaţă, folosind drept curbă de ghidare, arcul din fig. 5;
în caseta de dialog Loft, în ferestra Profile, selectaţi cele două schiţe care trebuie unite;
selectarea e bine să fie făcută cam în aceeaşi zonă, pe ambele contururi; în fereastra Guide
Curves, selectaţi arcul de cerc; activaţi, dacă nu este activ, butonul Show preview; veţi
observa influenţa curbei de ghidare, care curbează suprafaţa generată; OK; observaţi
suprafaţa generată; dacă nu este simetrică, introduceţi încă un arc, de aceeaşi formă cu
 primul, drept curbă de ghidare; de data aceasta, arcul R50 va fi plasat într-un plana simetric
faţă de cel care conţine curba de ghidare
deja impusă; acest plan se constrieşte
folosind punctul rămas neutilizat în
schiţa din fig. 3; construcţia planului şi
arcului evoluează după procedurile deja
expuse.
g) Schiţa care defineşte corpul vasului:
selectaţi Right plane, în care deschideţi
schiţa care, în final va arăta ca cea din
figura 7: toate arcele de cerc sunt
construite folosund comanda 3 point arc;
punctul de sus al arcului R60 coincide cu
muchia inferioară a gâtului; arcul R60
este tangent la arcul următor; arcul R7.5
este tangent la arcul al doilea, iar arcul Fig.6. Generarea suprafeţei gâtului
R18 ete tangent la arcul
R7.5; linia orizontală este
tangentă la arcul R18 iar
punctele de capăt ale
arcului R7.5 se găsesc pe
aceeaşi orizontală, plasată
la 230 mm de origine;
trasaţi şi o axă care să
coincidă cu axa verticală;
folosiţi Smart Dimension
şi Add Relation, pentru
constrângerile
dimensionale şi pentru
cele de poziţie; Exit
sketch.
h) Suprafaţa exterioară a
vasului: Insert, Surface,
Revolve; dacă schiţa pe
care tocmai aţi realizat-o
era selectată, se deschide
fereastra de dialog
Revolve; dacă nu era
selectată, primiţi mesajul
de selectare a schiţei, din
arborele de specificaţii;
deci, în caseta de dialog
Revolve, mai trebuie
selectată Axis of
Revolution (axa trasată în
schiţa anterior creată) şi
unghiul pe care are loc Fig. 7. Schiţa care defineşte conturul corpului vasului
rotirea, adică 3600; cum sensul rotirii nu are importanţă, OK, în casetă, pentru a obţine
vasul, sub formă de suprafaţă, dar fără mâner, aşa cum acesta este reprezentat în figura 8.
i) Trasarea curbei directoare a mânerului: deschideţi o nouă schiţă în Right Plane; cu 3D
Point Arc, trasaţi două arce de cerc R40 şi R75, ca în figura 9; cu Smart Dimension,
impuneţi constrîngerile de poziţie ale punctelor de extrem ale arcelor şi, cu Add Relation,
 asiguraţi tangenţa celor două arce în punctul lor de legătură, ca şi eventuala coincidenţă în
acest punct; închideţi schiţa, după ce a fost constrânsă complet.
j) Introducerea planului care va conţine schiţa profilului mînerului: Insert, Reference

Fig. 8. Vasul, fără mâner, reprezentat Fig. 9. Curba directoare a mânerului

ca suprafaţă
Geometry, Plane: se deschide caseta de dialog Plane, în care, optaţi pentru Normal to Curve,
pentru a construi un plan perpendicular pe curba trasată la pct. anterior; selectaţi apoi curba
formată din cele două arce de cerc şi, dacă este nevoie, punctul de extrem cel mai depărtat
de origine, pentru a preciza punctul de pe curbă pe care planul îl va conţine; ambele obiecte
selectate pe ecran, apar ca atare în fereastra Reference Entities a casetei Plane; OK şi planul
apare ca fiind selectat (verde) pe ecran.
k) Trasare schiţei profilului mânerului:
selectaţi pe ecran (sau în arborele de
specificaţii), dacă nu este deja selectat,
planul normal pe curba directoare a
mânerului; deschideţi o schiţă în acest plan
(figura 10); reprezentaţi o elipsă (Ellipse,
din Tiils, Sketch Entities, Ellipse), cu
centrul coincident (Add Relation) cu
punctul inferior, de capăt, al curbei
directoare; cotaţi, conform fig. 10 (Smart
Dimension) şi asiguraţi orizontalitatea axei
mari a elipsei (din nou Add Relation); Fig. 10. Profilul mânerului
închideţi schiţa.
l) Trasarea suprafeţei mânerului: Insert,
Surface, Sweep, pentru a realiza o
suprafaţă prin deplasarea elipsei în
lungul curbei directoare; deci, în caseta
de dialog Surface-Sweep, selectaţi de pe
ecran (sau din arborele de specificaţii),
elipsa, ca Profile şi curba directoare ca
Path (traiectorie); fără alte opţiuni, OK
în casetă; rotiţi, cu Rotate View, , (din
View), apoi activaţi Wireframe, (tot
din View), pentru a vizualiza toate
muchiile, pentru a vizualiza interiorul
vasului: se observă că mânerul pătrunde
în spaţiul cuprins de suprafaţa care
defineşte peretele vasului; figura 11
prezintă reţeaua de muchii, în vedere
Right, din Standard View, . Fig. 11. Manerul şi vasul,
m) Îndepărtarea zonelor inutile din mâner: definite ca suprafeţe
activaţi comanda Trim (Insert, Surface,
Trim); în caseta de dialog Trim Surface, menţineţi modul Standard de lucru, în fereastra
Trim tool, selectaţi pe ecran suprafaţa de revoluţie (corpul vasului), ca în fig. 11, optaţi
pentru Keep selections, iar în fereastra Pieces to keep, selectaţi, tot pe ecran, mânerul, în
exteriorul vasului, cam cum sugerează fig. 11; în Preview, puteţi vizualiza zona păstrată din
mâner ( zona keep); OK şi porţiunile din mâner care erau în interiorul vasului, au fost
îndepărtate: verificaţi cu Shaded with edges, şi cu Rotate View, active.
n) Îndepărtarea zonelor din peretele vasului, care obturează mânerul: folosiţi aceeaşi comandă,
Trim, dar, de data aceasta, rolurile suprafeţelor se inversează: selectaţi mânerul, în afara
vasului, drept Trim tool şi vasul, drept Piece to keep (punctul selectat pe vas nu trebuie să
fie plasat pe suprafeţele care definesc intersecţiile dintre corp şi mâner); OK, apoi observaţi
că mânerul a devenit gol în interior.

OBSERVAŢIE
Vasul este format, deocamdată, din trei suprafeţe: prima, denumită în arborele de specificaţii
Surface-Loft..; a doua numită, tot în arborele de specificaţii, Surface-Trim.. (de fapt mânerul)
şi a treia, numită Surface-Trim..(corpul, care
provine din Surface-Revolve..). Aşa cum se va
vedea, trecerea în modul de lucru cu solide (nu
suprafeţe, necesită existenţa doar a unei suprafeţe,
căreia i se adaugă dimensiunea numită
convenţional grosime. Prin urmare, suprafeţele
trebuie reunite, pentru a obţine o singură entitate
operabilă în continuare.

o) Unirea suprafeţelor care definesc vasul: activaţi

comanda Insert, Surface, Knit; se deschide
fereastra de dialog Surface-Knit..., în care, în
fereastra Surfaces and Faces to Knit, selectaţi pe
ecran suprafaţa de tip Loft şi cele două suprafeţe
editate prin operaţia Trim; intraţi în arborele de
specificaţii şi selectaţi numele suprafeţei

Fig. 12. Operaţia Fillet

 obţinute: Surface-Knit...: observaţi că aţi selectat tot vasul, şi nu una sau alta dintre
suprafeţele care îl definesc; Esc, pentru a deselecta modelul.
p) Racordarea mânerului: în etapa de lucru cu suprafeţe, sunt posibile şi operaţii de editare;
una dintre ele este Fillet, , din bara Feature (Insert, Feature, Fillet / Round): activaţi-o şi,
în caseta de dialog Fillet, selectaţi pe ecran cele două muchii, care constituie intersecţiile
dintre mâner şi corp, la exteriorul vasului, aşa cum sugerează figura 12; tot în casetă,
impuneţi o rază constantă de racordare de 7 mm; activaţi şi Full Preview, pentru vizualizare
prealabilă, apoi OK; veţi obţine racordările, care apar şi în ineriorul vasului (verificaţi cu
Rotate View, ).
q) Trecerea în Solid (definirea modelului ca obiect cu perete gros, nu ca suprafaţă): activaţi
comanda Thicken, (Insert, Boss / Base, Thicken); se deschide caseta de dialog Thicken,
în care, în fereastra Surface to Thicken, selectaţi pe ecran vasul, drept Thickness, optaţi
pentru Thicken Side 1 (adăugare de grosime spre exterior) şi, pentru grosime (Thickness),
impuneţi valoarea 4 mm; după Preview, care este oricum activ, pentru opţiuni rapide,
referitoare la grosime şi la sensul îngroşării), OK; îngroşarea peretelui este vizibilă, mai ales
la gură.
r) Editarea (racordarea) muchiilor de pe
gura vasului: activaţi comanda Fillet,
şi, în caseta de dialog Fillet..,
selectaţi tipul: Constant Radius, Radius:
1.5 mm; în fereastra Edges, faces,
Features and Loops, selectaţi pe ecran
muchia suoerioară, ca în figura 13, apoi
OK (cu Full Preview activ); OK; repetaţi Fig. 13. Racordarea muchiei superioare
operaţia cu cealaltă muchie a gurii
vasului, cu o rază de racordare de
maximum 2 mm.

OBSERVAŢIE
Din cauza formei mai complicate a muchiilor generate prin Thicken, programul solicită
timp de operare cu comanda Fillet.

s) Secţionaţi, cu Section View, , din View; adăugaţi umbra de la bază cu Shadows in

Shaded Mode, , tot din View, etc. pentru a obţine diverse moduri de vizualizare.
t) Sfârşit de sesiune de lucru; salvaţi sau nu, înainte de închidere.