MI$CAREA GAZELOR IN MEDli POROASE 18.1.

Mi~carearadial plana stotionara

In cazul m iscarii radial debitul m asic este constant plane slationareguvernata :;;i are expresia
~l

18.

de Iege a lui Darcy, (18.1 ) v ariabilelor

~.[_')_ h ~ -_IJ :1.

dp fir

care, dupa ~i integrare

inlocuirea densil iitii p (din rela tia (2.9), separarea intre r, si r, duel' la formula
ll-ll.,=

--In
7:J... ~h

st trr

-.
r;j

uncle (18.3) se numeste rpseudopresiuue, iar Pr este presiunea de referin+a, Din relatia (18.2), pentru f=rc• se obtiue expresia
r, RTln-··

(18.4)

r,

care prin Inlocuirea

lui J1 cu QoPo! RTo Qo=

T:khTo(

devine
lle--- !lie)

PoT In---'-r,

r;

!,

( 18:5)

Introducind expresia presiune relatia

(18.4)

in formula
H,-U,

(18.2) 111r, .
r

rezulta

pe ntru

distributia

de (18.6)

i.
I

r, In ---'-r.,

I'

Dad, con trar realitatii, se admite eft v ariatia viscoz it atii gazului en presiunea este neglijabila, iar Z=l, ecuatiile (18.5) si (18.G) pot fi scrise sub forma Qo=
r f.lPo T In _:_

In-'
r,

(18.7)

r,

274

18.2.

Mi~carea radial plana nestationara

18.2.1. Misccreo semistotionorc

Ecuatia difere ntiala a prcsiunii pentru rn iscarea radial plana nestationara a gazelor, in condrtiile v alahilitatii legii lui Darcy, are forma (17.7) .care a Iost dedusa pentru lichidele compresibile. Tinrucl seama ca, pot.rivit relatiei (18.3), se po ate scrie -=-'---, =--,
611 ell

op i:.r

cr

cp

"Z
2p

2p

i:}l

cr

eLl dl1 -~CI dP eLl )

or

-----, ot - :J.z

zp

2p

6p
CI

(18.8)

ecuatia

(17.7) devine =>:

r cr 1 (; (kPZ

--r

-c-,

[J.Z em =m~p -.- -.-,

2p ct

(18.9) la

~i pe haz a substitutiei
forma

p = p (ZR 1') se reduce

(pentru mediu porosomogen)

1 -

eU -~,' ( r(;cr

or

) --'_ :J. -, _ m~ eLl k of

(18.10)

care este similara ecuatiei (17.17), cu deosebirea eli datorita variatiei suhstanlialea viscozitat ii ~i compresibilit atii gazelor ell presiunea ea este 0 ecuatie neliniara, Introducind in e cuatia (18.10) expresia (18.8) a lui ell) Ct, asociata eu formu-Ia (17.13) corespunz ato are miscarii semist.ationare, rez ulta forma
1 r

e ( r-ell)
er

=-

iJ

2 -T.r;klz

pQ -_'-'

(HUl)

care in urma

suhst itutiei

pQ/Z=PoQoTjTo

devine (18.] 2)

Pe ntru depletarea izoterm a a z acam intului, ecuatia partea dreapta const anta) "i prezinta solutia
ll",-ll.,= --,

(18.12) este Iiniara

(av ind (18.13)

PoTQo (

T.k1170

In,r,-

r,

--

3 4

+ s) '
este guvernata

care se obtine in mod similar eu relatia (17.24). Dad. miscare a gazelor in ve cin atatea sondei Iiniara (15.28), exprim ata astfel

de Iegea ne(18. H)

caderea suplimentara de presiu ne, m anifest at a ca un factor aditiunal, poale fi scrisa sub forma

de deteriorare

(18.15)

If;*

275

care pentru pseudopresiune

devine
r.

"
~ '>p .::_ ~p --

All,,=

[1.z

(Q)2
2 .. 1'11 ,

dr, si tinind seama

(1-8.16)

Facind substitutiile p = p/(ZRT), pQ/(ZT)=PoQo/To z acam intulni este izoterm a se obtine

T,

ca depletarea
(18.17)

A ulll1_ _(

poQu)2 ;:hTo

(31' ~ -I dr 2R (l.r"

Deoarece miscarea este gUH'rnata de Iegea neliniara a Iiltratiei doar intr-o zona restrinsa din vecinatatea sondei, uude viteza are v alori m ari, in relatin (18.17) viscozitatea se considera constanta si egaUi cu v aloarea !l.s corespunz ato are presiunii P.,. In aceste conditii, relatia (18.17) devine uncle este coeficientul de neliuiarit ate a lrgii Iiltratiei, jarea lui lire in raport cu 1/1'. astIel

en

(18.18) defiuit prin negli(18.19)

c',,-

(31' ( 2Rp.,T,

PI} ;:hTo

)2

Intruclt Iegea neliniara a Iiltratiei este Iim itata Ia 0 zona redusa, se poate presupnne ca Ia modificarea debitului sondei termenul FQ2 (ca si Iactorul de deteriorate S)se reaj usteaz a inst an taneu ~i relatia (18.13) devine
lIm-II,,=

(In .. ua;
PoTQo

T(_~ T,

+S+DQo)
4

i I.

(18.20)

unde D
=

.. ];11(;,,1'0
Pol'

(18.21)

Coeficientul de neliniarit.ate poate fi determinat din curba de restahilire a presiunii in son da san din relatia (18.19), pe baz a valorii coeficie ntului de rezistenta inertiala ~ obtinut.a din m asuratori experiment.ale de laborator [13J.

18.2.2. Miscoreo generata de 0 sonde cu debit constant intr-un zccdrnlnt de intindere mare
Admi trnd ca z acam lntul are int indere infinit a, miscarea generata de sonda v a fi tranzitorie ~i ecuatia (18.10) asociata en conditiile (17.33) v a ana solutia (18.22) unde S*=S+DQo. Similar relatiilor (17.33) si (17.54) se pot stabili expresiile (18.23)

- In I u't)= -~, 4(-,

1 -

i·

'

275

pentru miscarea tranzitorie,

~i (18.24)

pentru
infinita).

miscarea

semistationara
sondei

(dezvoltata

intr-un

zacamlut

de lntindere

Dad. dehitul

v ariaz a in trepte sl" poate scrie formula

-,-

I i
care este similara

u,

=ll;-

" ( 7'::k11To· i=1

Po T

,. .L llQju(t,.-- -[f-1)-rQ"S.<' .'.J II, I

(18.25)

relatiei

(18.55).

18.2.3. Restabilirea presiunii in sonde

Analiza unei curbe de restahilire a presiunii dupa inchiderea soudei de gaze este similara ell aceea prezentata in paragraful 18.1.5 pentru petrol, OJ deosebirea Ga pentru a se putea determiria m arim ile S si D sint necesare dona perioade de debite dif'erite de zero, una Inaiute si alta dupa perioada de inchidere a sondei (fig. 18.1). Pentru prirnele dona trepte de debit, relatia (18.25) se reduce Ia forma
i POTQl

ll., = II i -

-.!...::.........::"'--

27'::khTo

I -n t1+t
t

II

(18.26)
Iunctie de

care este similara relatiei (17.56) In(tl +t)(t. lwei drepte de panta

si corespunde,
POTQl 2rr;khTo

pe diagrama

Us

(18.27)
origlnala a zaeamintlllui.

din

care se poate

calcula

permeabilitatea

at

sondei

18.1. Groficele debitului ~i presiunii de gaze cercetate prin inchidere.

t, 277

Prscedtnd

In acelasi
.. 1-

mod

ca in cazul

relatiei I n -,-_ t,t

lv+l

(17.60)
-

se iohtiue

Iorm uia (18.28) pentru astfel

s; - S :J_J)O- ------1 .s ",1 --:;i . -

[U'-ll';

In

2,246 a ] .) r: s

I,
I

uude t=l h, Us este pseudopresiunea sondei pe dreapt a exnapolata t= 1 h, lis; - pseudopresiunea sondei la i =0. Peutru cele [rei trepte de debit, e cuatia (18.25) se p articularizeaza
PoT U~=Hi- --,-, ,-kill.

10 1.,,1

[-(t- 1 : l lJ --+-

m(f.l"~

'[-')

,-[1

-(t- i;WX-:- , _

'-')1 -+'
"

+Q2u(1') +Q2S;}, unde pentru valori mici ale lui t' coeficieut ul lui Ql este constant graficul u" Iunct.ie de In f v a da 0 dreap t a de pant a
POTQ2

(18.29) ~i
COl

urm are (18.30)

din care se poale ealcula permeabilit at ea k, Seriind relatia (18.29) sub form a (18.31) nnciell,; este pseudcpresiunea son dei corespunz at oare presiunii ipotetice care s-ar obtine daca restahilirea presiunii (Q2=0) ar continua p ina la timpul imc,>; t', Din aceasta relatie se ohtine formula

p:

-In(2.246[')

1 ]

I'
I

(18.32)

in care t'=1 h, iar 11: si 11" corespuud lui ['=1 h (pent ru Q=O, respectiv Q=Qz). Prin rezolvarea sistern ului de e cuatii (18.28), (18.32) rezulta faelorul de cleteriorare S si p arametrul legii neliniare D, care int rcdus in relatia (18.21) permilc calcularea coeficie.nt.ului de neliniarit.at e C". In cazul z acamintelor de petrol cu im pingere a gazelor iesite din solutio, Rag h a van (.1P1', aug., 1976) a propns definirea pseudopresiunii ast Iel (18.33)

uncle krp este perme ahilitatea relativ a a petrolului, ca f'unctie de saturatia sp in petrol. iar :.Lp ~i bp slut Iuuctii de presiune. Couverlirea Iunctiei de sat uratie intr-o Iunctie de presiune se poate face cu ajutorul relatiei ratid gaze-petrol (18.34) un de S p este ratia de solutie gaze-petrol, iar indiccle g se refera la gaze. In acest context, graficul rest abilirii presiunii in sorida v a prezenta linie dreapt a, conform re latiei (17.56) part iculariz at a astfel

(18.35)

278

iar Iactorul

de deteriorate

se v a obtine
1I.~!lsi

s=
nude

..

din relatia

(17.60)

scrisa

sub forma

-In __!L_ --In

tp

2..246« ,

+t
111

r=
i)~pfdt

(18.36)

I=Q·
4ddl

k (.1=--.

(18.37)

(18.38) 18.3. Model zerodimensional pentru un zacamint de gaze cu avansare a apei marginate
Se poate considera ea sim ulare a z acam intelor de hidrocarhuri a inceput in a nul 1936 cind S c h i It h u is (Trans. An-IE. 1936) a fonnulat pentru prima oara e cuatia de bilant material pentru z acam int.cle de petrol. Modelu! zerodimensional san tnodelul ell perameirii medii este acela la care presiunea si deusitatea ca functii de punct sin! inlocuite en v alori constante, egale en mediile lor volum ice. Ccnsidcrind iun z acarn int de gaze m arginit de un acvifer, m odelul zerodimensional al aces! uia rez ult a din adm iterea z acam in t ului ca 0 m asa iz ote rm a de gaze. afla tii la 0 presiune uniform dist ribuit a c-are scade in timpul exploat arii o dat a cu av ansarea apei marginale. Conform m odelului lui Schil t huis, v ariatia III timp a rantitatii de apa care inun da z acam int ul are expresia dl" ejdl=C(Pi-Pm), uncle C este un coef'icteut . P» Pm presiunea
=

(18.39) astfel

me die definita

.!_
r

J v

r peW,

(18.40)

Pi - presiunea iuitiala, P - presiunea variabila til domeniul miscarii gazelor, iar V - volnm ul ocupat de gaze in z acam int, Variatia cant it atii de gaze ram asa uedez.locuita in zona inundata se poate aproxim a astfel

(18.41)
uncle C,. este un coef'icient. Admit.ind ea gazele in zona inundatfi nu-si m odifica v olum ul (fiind retinute capilar), num arul G,. al molilor de gaze remanente v a fi guvernat de Iegea de stare Iorrn ulata la Irontul gaze-apa si se ponte scrie dG,.i dl = peli',.! cil, unde (18A2)

(18.43)
Ecuatia m acroscoprca mata molar sub forma a continuitatii este ecuatia de bilant m asic expri-

(18.44)
279

unde indicii i, r, .p se refera la cantitatile de gaze initiala, reziduala ~i prod usa, iar G este cantitatea de gaze existen ta in z acam in t la un moment dat al exploatarii. Ecuatia de bilant volumic are expresia

V,= V+ V,.+ IV,.

Volmnul V al gazelor din z acam int este legat prunata in rnoli) prin relatia de stare:
p",V =GRII Tz>

(18.43) de masaG a acestora (ex-

(18.46)

unde s-a considerat Z = 1. Deriv ind relatia (18.45) ~i Iolosind expresiile pentru v ariatia rezervei de gaze formula dVjdl= - C(1 +Cr)(Pi-P".)'

(18.3H) :?i (18.41)

rez ul l a (18.47)

Inlocuind in ecuatia (18.4t1) pe G ell expresia relatia (18."16). se ohtine formula G;=G1P",V/(PiV;)+G,.+Gp, care dupa in care Qg=dGp/df. derivare dp",/dl= ~i utiliz area expresiilor

GiP",V;(P,vi)'

rez ultata

din

(18.48J (18.41) si (18.47) duce Ia (18.49)

(18.39),

-PiV,Q,)(VGi)+C(p,-p",)p",jV,

In principiu, clad se impune dehit ul de gaze al z acam int nlui, pe baz a e cuatiilor (18.47) si (18.49) se poate preve.dea evolutia presiunii medii ~i a rezervei de gaze, cunoscindu-se din datele de com portare a z acam intului coeficientii C ~i C,.. Adm itind coeficientii C si C, cons+anti, din integrarea ecuatiei (18.47) ~i aproxim area in tegralei printr-o sum a se olrtinc expresia
1.7
'l'

= 17 V;-

("~'

-,,(1)

C ) '\'" (PI-Prn):J .)\1 J' =r L.J '

i=
1

(18.30)

care Introdusa

in relatia

(18,47)

duce la ecuatia

(18.31) a carei nccuuoscuta Pm .. permite deterrninarea, din treapta in treapta, a rezervei de gaze V, exprirn ata prin relatia (18.50). Daca z acam intul nu poseda 0 zona de apa activ a, ecuatia (18.44) se reduce 1a forma (18.52) din care, pe baza medie ecuatia legii de stare a gazelor reale,
G
p

se obtine

pentru

presiune a (18.33)

Pm = :'
Z Zi

(1280

G,

I,

und e s-a tinut

seama

ca V=V,.

19.
MI$CAREA FLUIDElOR MULTIFAZICE CU TRANSFER MASIC INTERFAZIC
Aceasta m iscare ponte Ii st.udiat.a Iolosindu-se compozrtionale. modele v olumice san modele

19.1. Modele volumice

In cadrul modclelor v olurnice. fluidul multifazic este conceput a fi C011stituit din pse udocomp onenti, iar ecuatiile de continnitate se ohtin printr-un bilant volum ic exprim at in coridifii standard pentru Iiecare pseudocom ponen t, pc haz a Iactorilor de velum ai acestora. Transferul interfazic de m asa este descris de ratia de solutie si de factorii de velum, ca Iunctii care depin d de presinne si slut st.abilite prin analiza prT a fluidului multifazic. Utilizarca acestor Iunctii de transfer interfazie de m asa se bazeaz a pe presupunere21 ca variatia com pozitiei fl uid ului m ultifazic ell presiunea, in z acarn int, este ide.n lica en aceca din analizele PI'T. Ecuatia de eontinuitate pcntru pseudocornponentul se exprimii astfel (19.1) uncle b, ~i s, sint Iactorul de v olum. respectiv saturatia debitul specific (Q;/d.r dy dz) datorat surselor, Conform legii lui Darcy se p oate scrie f'azei i. iar Q,i este

uncle P; = Pi ± PigZ• In caz ul m iscarii fluidului trifazic petrol-apa-gaze, particulariz ate pentru cele trei faze au forma v'(vpfbp)-Q.~=-

ecuatiile

(Hl.l),

(19.2)

~,

at' (msplbp),
I.

(1~1.3)

7,= -

hk'i

p..;

V(Pi±PigZj,

(i=p. a, g).

(19.6)

231

La aceste - ecuatia

ecuatii se adauga: compresibilitatii rocii m=m()+~r(P-PO)' (H).i)

ecuatia

saturatiilor sp+s,,+Sg=l (19.8)

~i ecuatiile

presiunilor

capilare

(19. 9) p,,=pp-pp,,' Pe ntru miscarea radial plana st ationara a Iluidului ecuatiile (19.3) ~i (19.5) scrise in coordonate ciliudrice vitezelor ell expresiile (19.t:\), forma
1 r

bifaz ic petrol-gaze, ian, dupa inlocuirca

(HUO)

uncle efectele capilare s int considerate neglijabile. Integrind si tin ind seama de ecuatia m aeroscopica ecuatiile (19.10) rezulta relatiile
rkkyp p'}ibp

a continuitatii,

din (19.11) (HJ.12)

-=--,
dr

dp

Q:.

27:h

care prin nnpartire intre ele dan, potrivif definitiei R=QgjQp, expresia (18.34) a ratiei gaze-petrol. Separ ind v ariabilele si integrilld intrer s ~i r C' din ecuatiile (19.11) si (19.12) se obtin pentru dehitele celor dona faze Iorm ulele

Q p = ...:.:.:::.:_ '»;- u:)

'>-I-/z

r In_!_

(19.13)

r,

(19.14)

unde s-a folosit pseudopresiunea definit.a sub Iorrn a (18.33), ell includere a factorului de velum. Functia u* se rn ai not eaz a en H ~i a fost Iolosit a de Hristianovici (1941).

282

r, :;;i

Dist ributia vde presiune S6 obtine prin integrarea ecuatiei t, si Iolosirea expresiilor (19.33) :;;1(19.13), sub forma

(19.11),

il1tre

(19.1;:)

19.2. Modele compoziticncle

In cadrul m odelelor compozitionale Iluidul multifazic este tratat ca un sistem constit uit din com poncntii sai elem entari, iar ecuatiile de continuitale sint ohtinute prin bilant m asic relat iv Ia fiecare component. La aceste modele transferul in terfaz ic de m asa est e dependent alit de presiune cit si de compozitie si poate fi determinat pe haza teoriei echilihrului termodinamic dint re faze. :'Ioclelele compozitiouale descriu mai hine procesele de transfer interf azic de m asa din cadrul exploat arii z acam intelor de hidro carburi, dar sint m ai complicate si nccesita un v olum de calcule mai mare decit eel im plicat de m odelele volurn ice. In cazul m iscarii Iluidului hifazic petrol-gaze, ecuatiile de cont inuitate ale m o del ului compozitional se exprirn a astfel
---+
r;

V'(PlplliP)-JI,;p+JI,i/=-

-.!:....(mPips;p).
CI

(i=l, 2, ...•

n),

(19.16)

unde II este num arul cornponent.ilor elcm ent ari afl ati ill faza lichida (petrol) sau in faza v apori (gaze) . .ILl - dehitul rn asic specific al fazei i prod usa de sonde. JI.,u - clebitul m asic specific de component i transferat intre Iaz a lichida si faza v apori, Sf - saturatia mediului poros in component i, iar indicii P si g se refera la Iazele petrol, respectiv gaze. Prin ad unarea celor n ecuatii (19.16) se ohtine ecuatia de continuitate penlru faza lichida, iar din insum area ecuatiilor (19.17) rezult.a ecuatia de continuit.ate pentru faza vapori, astfel (19.18)

V'
uncle .1Ist este dcbitul !;>i gaze.

(pgllg)-1I1,g-J.Is1=

--+.

{j

at

(mpgsg),

(19.19)

specific de transfer

interf'az ic de m asa lntre Iazele petrol

Hezolv area ecuatiilor m odelelor ccrnpozitionale sau a celor v olumice se poate face CLl ajut orul calculatoarelor electronice in cadrul meto delor aferente m odcl arii n umerice [9]. Data se presupull cunoscute at it com pozttia am esteeului total (definit.a prin Iractiile m olarc Z" i=1, 2 .... ,11), ell :;;i presiune a si temperatura Si8temulni, se pot calcula Iractiile molare de lichid L :;;i v apori V, precum si

283

eompozitiife Iazelor Iichid ~i vapori, preciz indu-se in acest mod dad! sistem ul de hidrocarburi se ana in stare m onofazica sau- bifazica. Pentru etectuarea .acestor calcule se Iolosesc: ecuatia de bilant material pentru un mol de ara estec total L+ V = 1, ecuatiile de hilant material pentru faza Iichid :;i din Iaza vapori, componentul
n

(Hl.20) din am estecul

n

total,

din

Z,=XiL+yY,
si ecuatia de definitie a coeficientului

Ex;=l,
i=l

LY.t=l
t=l

(HI.21) componentul io

de echilibru

K, pentru

Kl=ydx;,

(1P.22)

unde Xi' Yi reprez'inta Iractiile m olare ale componentului i pentru fazele lichid, respectiv v apori. Coeficientii de echilibru ai componentilor sistem elor de hidrocarburi pot n calculati in Iunctie de presiune, temperatura si presiunea de convergent ll, din relatii polinomiale [9] obtinute pe baza graficelor Iurniz ate de literatura de specialitate. Presiunea de convergenta se alege arbitrar si se compara, intr-un calcul iterativ, cu presiunea crifica (la temperatura sistemului) ohtinuta pe baza eompozitiei critice calculat a din compozitiile Iazelor lichid :;;i v apori si din graficele temperatura critica-compozitie ale sistemelor binare de hidrocarburi. Din prima relatie (19.21) si din relatia (19.22) se pot obtine expresiile (1 ~1.23) care insumate ultirn ele doua pentru relatii

i = L 2 .... ,n dan (19.21), ecuatia f(L) =

prin

scadere,

in conformitate

cu

t=;(l~I{i) , ;=1 L(l-I\.;)-j-ICi

=0,

(19.24)

uncle s-a inlocuit V cu 1- L, potrivit relatiei (19.20). Ecuatia (19.24) are solutii ell sem nificatie fizica rare pot fi ohtinute prin metoda iterative a tangentei son) astfel unde

in dom eniul 0 ~ L ~ J. (N e w t 0 11 - Rap h-

Calculul Iiniara

iterativ

din relatia

(19.25)

se incepe

cu iteratia

de interpolare (19.27}

L;,= t,(O)![i(O) -{(I)],

in care, conform relatiei 1'(0)= (19.24),

E z,(l-K;)!J{"
i=l

'I

f(J)= 284

,~

z;(l-K,).

(1 \).28)

i=l

Deoarece intotdeauna f(O) >fO), rez ulta ca sistem ul de hidrocarhuri se afla in stare de vapori daca {(O)<0, in stare de lichid daca f(l) >0 si in stare hif azica atunci cind f(O) >0 si f(l) <0. Daca sistem ul din hlocul de rete a se afia in stare hif'azica, dehitul 1118• de transfer in terfazic de m asa se ohtine lm partind la pasul temporal f1t diferenta diutre cantitatea de lichid, din hlocul de retea respectiv, rezultata din calculul de flash si cea ohtinuta din rez olvarea ecuatiilor (19.18) si (19. HI) in absenta transferului m asic interfazic.

20.
DEZlOCUIREA NEMISCIBILA
Pentru ev aluare a eficieutei rccuperarii pctrolului intr-un proces de dezlocuire nemiscibila a acestuia de cat.re apa sau gazele inje ct.at e este ne cesar sa se cunoasca: ef'icienta dezlocuirii pe lrolului la scara porilor, eficierrta spalarii orizont ale ca Iunctie de tirnp si eficie nt a sp alarii v ert icale. Eficie nt.a spalarii orizontale este caracteriz at a prin aria proiectiei in plan orizontal a suprafe tei contact ate de fluid ul inject at in z acarn int la un moment dat, in timp ce eficienta sp alarii verl icale se exprirn a prin profilul z onci ocupate de fluidal injectat cind acest a avanseaz a prin st.rat.e de diferite proprietati fizice. Ef'icie nta sp alarii oriz ontale poate fi exprim at.a can t il at iv printr-un coeficient definit ca Iractie din aria suprafe.tei z acam int ului de petrol care este invadata de fluidul inject at, cind acesta av anseaz a de la sondele de inje ctie la sondele de extr actie. Coeficientul eficientel sp alarii orizontale v ari.az a int.re zero si unu, av ind 0 v aloare mai mare dupa inundarea soudelor decit in m om ent.ul inundarii lor. Pe.nt ru de terrn inarea eficieutei sp alarii oriz orit ale, in literat.ura de specialitate sint prezent ate metode aualitice. numerice si expe rhneut ale. "'IIodelnl de haz a pentru estimarea eficieutei spalari! vertic-ale const.a din aproxim arca z acam Int ului printr-o succesiune de strate care au prop~ieUitile rocii ~i Iluidelor din Iieeare strat uniform e, si care sint dispuse in ordinea desce ndentei perm eabilit atii lor absolu teo Mecanism ul dez locuirii petr olului in aceste strate poate corespunde fie niodelului misciirii separate, fie motlelului tnisciiri! sitnultane a peirolului si a [luulului injeclai. Modelul miscarii separate este cunoscut ca modelul dezlocuirii de tip piston, iar eel al m iscarii sim ult ane se mai num este modelul misciirii [ractionolc san modelul Buckleu-Leoereit,

20.1. Dezlocuirec de tip piston

In cadrul acest ui tip de dezlocuire Sf presnpllne crt Iluidul injec tat dezlocuicste pet.rolul ca un piston, iar cont actul dintre cele doua Iluide est e realizat printr-un front, num it. front de dezlocuire, in spat.ele caruia sal uratia in petrol este inv ariahila si egala ell saturatia in petrol rezidual. De regula. model-de dezlocuirii de tip piston corespund dez locuirii plan orizont ale sal! dezl ocuirii plan vertic-ale. :'\Iodelul dezloeuirii plan orizontale Iurnize az a sclutii analit ice pe ntru estim area eficientei sp alarii oriz outale, iar eel al dez lo cuirii plan verticale poate pune in evidenta efectele scgregarii gravitatiouale a eel or doua f'luide.

20.1.1. Dezlocuirea radial plana

Front ul de dezlocuire plan orizont ala are ecuatia care prin deriv are 111 raport ell timpuI duceIa forma
21" a

implicita

F(:1_', y, t) =H, (20.1)

cF

ox

dx elt

2F 6y

.5!!L =0,
dt

unde index ind ell 1 m arimile afere n te zonei de petrol tcare zonei de ap a, com ponentele v itezei de deplasare -=--dt d.r k, m, Y-i
<}J;
--J

~i cu 2 cele corespunz aa frontului au exprcsiile (20.2)

C·x

-=--tit

dl!

k,
IHi

iJ-i

Cu aceste

exprcsii,

ecuatia

(20.1) devine (20.3)

si se reduce,

in caz ul dezlocuirii
n1il...ti

radial

plane,

Ia forma =0,
(20l.4)

_u_·' __

ct

Cl_·' dP') cr dr ":',

uncle r, este raz a frontului de dezlocuire. Pe 'de alta parte, fran tul de dezlccuire care corespunde lui (19.4) devine
nli;1.,

radial

plana are ecuatia

r=rAi),
Fir, i)=r-rf(t), (20.5)

fata de care ecuatia

k,

drf dt

+ dp,
dr

1
r=rj

=0.

(20.6) asociata

Tin iud" seama di pentru dezlceuirea radial plana ecuatia (16.84), cu urm atoarele couditii la limite (corespunz atoare figurii 20.1):

Pl=P" Ia
are solutia

1'=1'"

pz=Pc1a r=rc;

(20.7)

(20.S)

ecuatia

(20.6) imbraca

forma (20.9) 2"87

20.1. Confiqurotio dezlocuirii nemiscibile radial plane de tip pis-

ton a petrolultii.

care dupa integrare

da relatia

(20.10) ce descrie legea deplasarii Iront ului de dezlocuire radial plana statioriara a petrolnlui de catre uu fluid incompresihil, In aceasta relatie Pl1 este rap ort.ul m ob ilitatilor apei si petrolului definit asttel J1= fLJh2/ :J-2ki' (20.11)

20.1.2. Dezlocuirea plan verticclc

Fie un strat de petrol inclinat cu unghiul (J. (fig. 20.2) ~i exploatat, sub actiunea deplasarii Irontului de dezlocuire ap a-petrol, print.r-un sir de sonde par alel cu ccnt act ul initial apa-petrol, Forma frontului de dez locuire poate fi caracteriz at a prin tangenta trigonom et rica a unghiului a f acut de tangenla Ia acest front Cll orizontala. ?\otind cu .l/t ordouat a unui punct curent apartin ind front.nlui de dezlo c uire, Sf' poa te scrie (20.12) Indexind cu 1_m5rimile corespunz at oare z onei de petrol ,~ien ,'2 pe cele af'erente zonei de apa, conditia de corrtinuit ate a presiunii pc Irout ul ele dezlocuire. Pi =pz. poat e Ii scrisa pc baz a relatiilor P;=PI---+-p;gz.
Z=X

0=1. cos
7...

2)

(20.13) (20.14) (20.15)

sin7..+y

sub form?

p~=p~-g::'p(:r
unde ::'p = 09 - 01' Eliminl~l"d l~larimile Jh, P2 :;;i!J.r
1;:1 1.'1=---' [1,1

sin 'l.+Y cos ~), lntre ecuatiile

cpi
iJa~

v<>= '"'

t,

_:!..,[J.:} 3:r:

~i relatiile (20.12) :;;i (20.15) se obtine egalitatea

( 'J." 1J-1 _,_- - _'- ). v=g/.J.::o
A

k2

kl

sin '3
co s (x+~)

din

care

rezulta
iJ·2 _ (

form ula

:;:1)
k1•

/J

cos z

tg [3 =
20.2. Ccnfiqurutlo dezlocuirii plan verticc!e de tip piston a petrolului de tre opo.

ko
• . \ 10:'2

y':":--'-- ( :J'e _

_'~)!I
l:._~i I

(2[).1 (j)
sin x

co-

In care s-a [inu! seam a cl1_ pc Irontul dezlocuire lil = F~= F. 2SB

de

-----------------------------------------

-----------

--------------

Din rclatia

(20.1G) se observ a ca daea viteza

gt:..p sin ct V = 1I c = -='_-'---ILl

fl.. k2

I
I

are valoarea (20.17)

'

atunci tg~=-tgo:~;i din formula (19.12) rezulta ca 0YfJeX=O, ceea ce arata ca tangenta la frontul de separatie este paralela cu planul stratif'icatiei. In HCC'st caz, frontul de dezlocuire prezinta 0 instabilitate m anifestata prin aparitia unuia sau m ai multor degete. Aceasta instabilitate poate fi evitata prin limitarea debitului de extractie la 0 v aloare care sa satisfaca conditia

(E kl

k2

fLZ)

v ~ gil

p sin ct..

(20.18)

Acest model de dezlocuire este cunoscut sub numele de modelul Dietz (1953) si corespunde unei miscari bidimensiouale (dependente de v ariabilele :r ~i y). In incercarea de a reduce descrierea m atem atica a acestei miscari Ia una unidirnensionala, in lucrarea [15J sint definite si apoi aplicate in cadrul te oriei Buckley-Leverett saturatiile si permeabilitatile relative, ca v alori medii ponderate eu grosimile zonelor ocupate de fazele petrol si apa in cadrul miscarii segregate.

20.2. Dezlocuirea de tip fractional

Dezlocuirea petrolului in conditiile existentei unei miscari difuze, caracterizate printr-o distributie uniform a a saturatiilor in fluide pe intreaga grosime a stratului, in orice punct de-a lungul miscarii, se numeste dezlocuire de tip fractional. Singurul m otiv care sta la baza admiterii miscarii difuze consta In aceea ca ea permite descrierea m atem atica unidimensionala a procesului de dezlccuire printr-un model foarte simplu. Conditiile rniscarii difuze se intflnesc fie In cazul debitelor de injectie foarte mari (cind echiJibrul vertical nu este satisfacut si efectele Iortelor capilare si gravitation ale slut neglij abile), fie in cazul dezlocuirii petrolului la debite de inje ctie m ici, in z.acaminte in care zona de tranzitie capilara depaseste eu mult grosimea stratului si asigura prezenta conditiilor echilibrului vertical. Trebuie remarcat ca permeabilitatile relative m asurate in laborator corespund conditiilor miscarii difuze, la debite m ari. Miscarea Iractionala este caracterizata prin [ractia de debit a [luidului de dezlocuire, definita in orice punct al z acam lntului sub forma fn=QnIQI' (20.19) unde Qt~QD+Qp. din care rezulta fn+fp=l, eu fp=QpJQt. Admitind in tr-un strat inclinat (fig. 20.3) dez locuirea Iractionala unidimensionala stationara definita de fluide incompresibile, atunci debitul injeetat Qi=Q! si prin elim inarea presiunilor de faza si a debitului de petrol din ecuatia lui Darcy (scrisa sub forma de debit pentru fieeare Iaz a) in asociere en ecuatia debitului total si cu cea a presiunii capitare (pentru un mediu poros nmectat preferential de apa) se obtine pentru Iractia de debit fD expresia

(20.20)

19 - Hiclraulica genera

la

289

20.3. Confiqurctlo dezlocuirii unidimensionale nemiscibile de tip fractional a petrolului.

20.4. Graficul functiel f D (SD)'

care in eazul neglij arii efeetelor

capilare

si a celor gravitationale

se reduce la (20.21)

Dad dezlocuirea petrolului are loc la temperatura constants, viscozitatile petrolului si apei injectate sint invariabile si Iunctia (20.21) este dependerrta numai de saturatia in apa, prin intermediul perm eabilitatilor relative, si are graficul tipic prezentat in figura 20.4. B u c k 1 e y si Lever e t t (1942) au stabilit ecuatia fundamental a a dezlocuirii nern iscibile. Aceasta ecuatie defineste in cadrul dez locuirii UI1idimensionale a petrolului de catre apa, viteza de deplasare a unui front plan de saturatie SD constanta. Admit.ind ea miscarea este difuz a si Iluidele sint incom presibile, ecuatia de bilant material scrisa pentru Iluidul de dezlocuire, in cadrul volum ului de control de lungime dx (v. fig. 20.3), are expresia

--=--

OfD

dfD

ox

dSD

--=- ----,

OSD

mA Qt

OSD

care dupa explicitare in raport cu a saturatiei unui front de saturatie

d~D = OSD dt Ot

ox asDI ax

at

(20.22) in ecuatia difereritiala (20.23)

si inlocuire constanta:
OSD ~

=0,
di

OX

duce la ecuatia

U=-=- mA dt

dx

Q,

f'

D'I I

(20.24)

cunoscuta sub numele de ecuaiia Buckley- Leverett. Integrind ecuatia (20.24) se obtine formula
t

x= _1_

mA

f~\ Qtdt = ~ f~,

rnA

(20.25)

290

r
dflJ t\
dSD

-----~,

I I

1\
\
\

\
rD (sn)'
20.6. Voriotlo soturctlei in functie de distonto in fluid de dezlocuire fato de frontiera de
injectie,

20,5, Graficul derivatei

iunctie!

un de v, este curn ulat.iv ul apei injectate. Aceast.a formula permite determinarea pozitiei fronturilor de saturatie SD constanta la un timp t (av ind ca origine momentul de inceput al injectiei), pe baza determ inarii pantei curhei {D(SD) corespunz atoare saturatiefconstante considerate. Deoarece curba din figura 20.4 prezint a, de regula, un punct de inflexiune, graficul f~(sD) prezentat in figura 20.5 conduce la situatia, fizie imposibila, de a indica coexistenta unor valori multiple ale saturatiei SD intr-un punet al z.acam intului, Ia un timp dat. Pentru evitarea acestei dificultati se impune adrn iterea unui front de discontinuitate a saturatiei, numit front de dezlocuire si definit de saturatia SDf (fig. 20.6) obtinuta prin gasirea vertiealei care asigura identitatea ariilor suprafetelor hasurate SA si SB' In spatele acestui front, saturatia in fluid de dezlocuire variaza in interv alul SDf<SD < l-spr' iar gradient ul presiunii capilare este neglijabil. Ca urm are, relatia (20.20) se reduce la forma (20.26) Conform m etodei Buckley-Leverett, profilnl saturatiei la un moment dat al procesului de dez locuire se determina trasind, pe baza graficului {D(SD) si a ecuatiei (20.25), graf'icul SD(X) si gasind prin planimetrari succesive saturatia sDf (fig. 20.6). \V e I g e (1952) a propus integrarea distributiei de saturatie intre punctul de injectie si frontul de dezlocuire, in scopul obtinerii saturatiei medii SDrn in spatele acestui front (fig. 20.7). Dupa un timp t, Inainte de inundarea sondelor de extractie, dud cum ulativul de Iichid injectat este Vi' frontul de sat uratie maxima sDmax=l-spr se va gasi la distanta Xl (deplasindu-se cu 0 viteza proportionala cu {~(SDmax»' iar Iroritul de dezlocuire va ajunge in pozitia X2' Saturatia me die In zona inundata, in conditii de rniscare difuza, are prin definitie expresia SDm=[(1care pe baza relatiei (20.25) devine (20.28)
Spr)Xl

+ ~sDdx]/xz.

x,

(20.27)

19*

291

Sp

!-~r r----,... 10.7. Vorictio spctlclc a scturctiei in fluid de dezlocuire incinte de inundorea sondelor de extroctie,

si dup a integrare

prin parti se reduce la forma

Snm=Snf+(l-rDf)!f~f

(20.29)

ee este identica eu aceea obtinuta din triunghiul ABC (fig. 20.8) prin egalarea derivatei in punctul A cu tangenta unghiului CAB. Potrivit metodei lui Welge, saturatia frontului de dezlocuire este egala en abscisa punctului de tangenta a tangentei dusa prin punctul de saturatie initiala la curba fn(sn) prezentata in figura 20.8. Productia cum ulativa inainte de inundarea sondelor de extractie este egala cu v olumul eumulativ injectat, iar in momentul inund arii acestora ea este data de relatia (20.25) particularizata astfel (20.30) unde L este distanta dintre sondele de injectie si cele de extract ie, Vi - v olum ul eumulativ injeetat in m omentul inundarii, iar Vpi - productia cum uIativ a exprim ata in volume de pori. Timpul de inundare rez ulta din relatia (20.25) sub forma (20.31 ) Productia cum ulativ a dupa din relatia (20.29) astfel inundarea sondelor de extractie se ohtine (20.32) unde Sne este saturatia in fluid de dezIoeuire la iesirea din sistem (fig. 20.9), SDi - saturatia in fluid de dezlocuire initial a, iar fne=fD(Sne)'
lJ t:

1
I

f.=1
~r

-------~

,!
If:
!

A_~C l: i
I

;
i

I:
I
I

:
1

;
;

/
,,/
,/

I
1

I J

I·

1
f

I.
I
I

20.8. lIustrarea metodel Welge de determinare a scturotiei in fluid de dezlocuire pe frontiera de extrcctie in momentul lnundarii acesteia.

20.9. Vorictllle spatia Ie ale soturotlei in fluid de dezlocuire in momentul lnunddrii sondelor de extroctle ~i la un moment dat dupo inundarea ccestcrc,

292

21.
DEZLOCU~REA MISClBUA
21.1. Procese de dezlocuire miscibilii
Miscibilitatea poate Ii definita ca fiind gradul de sclubilitate a unui fluid in altul, In timp ce toate gazele slut miscibile intre ele, solubilitatea lor in lichide depinde de similaritatea chimica a fluidelor ~i de presiunea si temperatura sistemului. Aceasta solubilitate creste odata cu cresterea presiunii, in conformitate eu legea lui Henry, si scade odata eu cresterea temperaturii. Gradul de miscibiltate al sistemelor lichid-lichid depinde num ai de similaritatea chimica 1?i de temperatura. Doua lichide, aflate in contact intre ele, pot Ii nemiscibile (in.olubile unul in celalalt), partial miscibile sau complet miscibile. Teoria solutiilor ideale, analoga teoriei gazelor perfecte, se bazeaza pe 0 serie de presupunericum sint: v alabilitatea legii lui Raoult privind presiunea de vapori, conservarea volum ului, dependenta liniara a proprietatilor intensive (ca viscozitatea si densitatea), de concentratia relativ a a componentil or etc. Dezlocuirea miscibila se caracterizeaza prin absenta 'interfetei discrete fluid-fluid, ceea ce corespunde eliminarii Iortelor interfaciale ~i crearii premizelor realizarii unei dezloeuiritotale a petrolului din zacamint. Petrolul poate Ii dezlocuit miscibil de catre urm atoarele fluide: gaze sarace inject.ate Ia presiune inalta, gaze bogate, LPG (gaze de petrol Iichefiate), dioxid de carbon, solutii micelare r;;i alcooli, Deoarece solventii au un cost ridicat, e i sint injeetati sub forma de tampon (avind v olum ul astfel dimensionat inctt sa asigure dezlocuirea miscibila p ina la patrunderea lor in sondele de extractie), dupa care se injecteaza un fluid ieftin (apa sau gazele sarace). . \ \ Pentru alegerea metodei de dezlocuire miscibiHi cu gaze se poate concepe sistem ul de hidrocarhuri din zaeamint ca fiind format din pseudocomponentii C1 (metan), CZ-C5 (etan-pentan) si C6+ (hexan plus eeilalti componenti elementari, eu m asa m oleculara mai mare declt eea a hexanului). Daca pe diagrariia triunghiulara a compozitiilor (fig. 21.1) punetul F, care defineste sisteIn ul respectiv de hidrocarburi, se ana in dreapta tangentei dusa prin punctul critic C la curba ce delimiteaza domeniul starii bifazice (Ia tempera-

/ I
~/

A\
~f

I:

I\ Ie \ -, /I
~

C5t
21.1. Diagrama trlunqhlulcro a cornpozltiilor sistemelor de hidrocarburi 10 presiune ~i temperatura de zacamint date.

293

tura de z acam lnt), Inseam na ca petrolul are un continut relativ mare in componenti intermediari (C2-C5) ceea ce il face apt pentru dezlocuire miscibila cu gaze sarace, In cadrul acestei dezlocuiri rniscibile, fluidul care asigura rniscibilitatea cu petrolul se Iorm eaza prin transferul masic (vaporizarea) de componenti intermediari din petrol in gazul injectat, in zona de contact dintre aceste doua Iluide, Daca punctul F se ana in st.inga tangentei rneutionate, dar nu aproape de v irful C6+, atunci se poate realiza 0 dezlocuire miseibila ell gaze bogate, asigurata de Jormarea unui solvent al petrolului prin transferul m asic (condensarea) de compcnenti intermediari din gazele injectate in petrolul de z acam int. Data punctul F este situat in apropierea v irfului C6+, corespunz ator unui petrol cu densitate mare, dezlocuirea m iscibila se poate realiza prin injectarea unui tampon de solvent format, de regula, din propan lichid. Mecanism ul procesului de dezlocuire uniscibil a cu dioxid de carbon este similar cu eel al dezlocuirii miscibile cu gaze sarace. Ca si in cazul gazelor sarace, dioxidul de carbon este complet miscibil cu petrolurile de z acam int nurn ai la presiuni rn ari, dar, spre deosebirede gazele sarace, el are avantajul ca la presiuni de zacamint moderate este foarte soluhil (aproape la feI de solubil ca etanul) in aceste petrol uri. Ca urm are, in z acam int are loc 0 crestere a saturatiei in petrol, asociata cu m icsorarea v iscozit.atii acestuia. Transferul masicintre dioxidul de carbon ;;i petrolul de z acarn lut se re alizeaz a prin extractia hidrocarburilor usoare din petrol, Deoarece aceasta extractie are lee la presiuni si temperaturi ce depasesc presiunea si temperatura critic a corespunz atoare bioxidul de carbon (71,09' 105 Pa; 31°C), procesul se m ai numeste oaporizare retrogradii. a hidrocarburilor usoare. Vaporii de hidrocarburi bogate extrase din petrol Iorm eaza 0 zonii tampon (de solvent) intre bioxidul de carbon si petrol, ducind Ia dezlocuirea m iscibila a acestuia, Desinuexista motive econom ice care sa impuna recuperarea dioxidului de carbon injectat, lips a disponibilit atii lui, asociata cu problem ele de coroziune, face pref'erabila inject area acestuia sub forma de tampon impinsde ap a. Injectarea dioxidului de carbon 'in z acarrrinte carbonatice duee la form area. impreuna en apa interst.itiala, a acidului carbonic care diz olv a me diul poros, determinind cresterea permeabilit.atii acestuia, Prezeuta acidului carbonic are insi'! '}i elect negativ, ducind Ja corodarea echipamentului sondei. Petrolurile solubile san substantele micelare sintconstituite din: petrol brut, m otorina sau petrol lampant in proportie de 25 -70 %; surfactant (agent tensioactiv reprezentat de sulfonatul de sodiu) in proportie de 10%; apa, eli 0 participatie de 20-60% !;ii cosurfactant (alcool superior) in proportie de 1-4%. Solutiile micelare s int impinse de catre apa de injectie si formeazii rnieroemulsii at.it cu petrolul, cit si cu apa, asigurind practic 0 dezlccuire total a a petrolului, similar cu 0 dezlocuire miscihila. Alcoolii, petrolul si apa pot forma un sistem monofazic, dar aceasta m iscibilitate totalii se produce la concentratii mari in alcool, ceea ce face ea 0 dezlocuire miscibila de acest tip sa nu fie justificata din punet de vedere economic.

21.2. Ecuatiile mi~carii fluidelor miscibile

In cadrul dezlocuirii petrolului de catre un tampon de solvent este necesar sa se determiueIegea de v ariatie a concentratiei solveutului in timp si spatin, In scopul estim arii v olum ului tamponului astfel incit dezlocuirea sji-si
294

~--~-----------,
p astreze caracterul miscibil pe intreaga ei durat a, evit.indu-se consum ul inutil de solvent cauzat de supradimensionarea tamponului. Amestecarea solventului cu petrolul, cunoscuta sub numele de disoersia solueniului, este determ inata de procesele de difuzie m oleculara §i de (011vectie, generate de gradientul de conceritra tie, respectiv de gradientlll rIp presiune. Difuzia m oleculara poate Ii descrisa de legea lui Fick, potrivit careia cantitatea v olurnica de solvent care difuzeaz a In unit ate a de timp prin unitatea de arie se exprim a astfel
Va;=---

mD

sc

en

(21.1 )

C(x, y, z, i) este coricentratia volumica in solvent, m - porozitatea, coeficientu1 de tortuozitate, n - norm ala Ia supratata intr-un pun ct curent al acesteia, D - coefieientul de difuzie m oleculara. Coefieientul D]-: depinde de propriet atile fluidelor si m ediului pores, precurn ~i de viteza tot.ala a arnestecului. Considerind solventul si petrolul incom presibile si facind bilantul volumic al selventului, relativ la un element paralelipipedic de control, in conditiile ul iliz arii vitezei v a am estecului, se ohtine e cuatia de continuitate a solventului sub forma

unde
T-

I mD I-='-u"c unde L\ este cperatorul cient ul D s-a presupus Viteza amestecului

<:7
+

v:

(C--»

ec v=m8i!

!
lui Hamilton,

(21.2) iar coefi-

lui Laplace, v - operatorul constant. este data de sum a

-->

--+

V-=-= Vs

+ uP'
cu legile lui Darcy si Fick,

->

(21.3) a vitezei

care prin solventului

inlocuirea,
--> Vs

in conformitate petrolului k p.
-->

§i a vitezei ~
Vs=

up cu expresiile

-C

grad(p+pgz)-

mD
'"C

grad G,

(21.4)
-->

vp=-(l-C)-grad(p+pgz)+

devine

mD

grad C,

~ V=-

k 1..1

grad(p+pgz),

(21.5)
si viscozi-

unde z corespunde tatea amestecului,

verticalei ascenderite, iar p si fl sint densitatea care pot fi aproximate astfel p=Cps+(l-C)pp,
fl = (flsl
flp)C flp·

(21. 6)
(21.7) de continuitate,
0
8t

Pe de alta parte,

din insumarea
-->

ecuatiilor
-->

scrise sub forma

v'us+m-=O,

ae

at

v'vp+m-(l-C)=O,

(21.8)

295

rezulta

pentru

arn estec ecuatia

V'v=o,
care asociats en expresia (21.5) devine

-.

(21. 9)

\l'l:

grad(p+pgz)

]=0

(21.10)

S;i prin solutionare,

fat a de conditiile initiale si la limite, da legea de v ariatie a presiunii amestecului, pe baza careia din relatia (21.5) rezulta expresia ctmpului vitezelor, necesara definitiv arii ecuatiei (21.2) a concentratiei solven tului. Tinind seam a de relatia (21.9), ecuatia (21.2) se reduce Ia

mD

-;

LlC-v' \lC=m -.

_..

cC

oi

(21.11)

In cazul dezlocuirii rniscihile unidimensionale intr-un mediu pores semiinfinit, in conditiile C=O la t=O, C=Co la x=O pentru t>O, ecuatia (21.11) ia forma particulara

DZ

or

(fC

-Vr",

ec tc --=-OX at

(21.12)

.;;i are solutia

-C( i) = ,X, care incep lnd de la prin

-1 {e1'f c --2
0

(;1;-

umt

+exp (--

VmX )

V4D~t

Dz

er f e --V4Dxt de iutrare

(X.+!1 ..i)}

(21.13)

mica distanta

de frontiera

se aproximeaz a

C(x, t):= !_ erfc ( x-vmt ) ,

2 V4Dxt

(21.14)

un de D", este coeficieritul de difuzie pe directia miscarii (incluz ind si coeficientul de tortuozitate), llrz viteza reala a amesteeului (egala cu u,,:/m) , C=CjCo, Vw - vitez a reala medie pe sectiune, erfe(y) - complementarea Iunctiei erorilor definita astfel erf(y)=

J-::; .~ eo

'!J

w2

dw,

(21.15)

Profile tipice in figura 21.2.

cu erfc(y)= l-erf(y).

ale dezlocuirii

miscibilc

unidimensionale

stnt

prezeutate

1,O!r-.......,--~----- ~---

{{x.fl.\
(j-'

'T-----

21.2. Profile ale concentrctiei solventului in cazul dezlocuirii miscibile unidimensionale a petrolului.

gj~------------~~~~---x
296

---~.-~~--------

-----~~

In cazul dezlocuirii miscibile unidimensionale intr-un sis tern infinit, conclitia. Ia Iim il ii qo, t)=CQ se lnlocuieste cu restrictia q-oo, t)=Co si se obtine aceeasi solutie (21.14), 'In lucrar~a pI J 'este prezentata 0 solutie a ecuatiei (21.12) pentru sistem Iinit, Primele cerce tari asupra dezlocuirii rniseihile au fost. efectuate pc tuburi capilare. Pentru aceste experimerite, ecuatia (21.11) se particularizeaz a, in coordonate cilindrice, astfel D
1 [r

e 2C -0- (. r -_-. )
ora

(;~C ] + -::-;; eX-

Dr -_-

zc
or

T11., -_ -.

ac )
eX

-_-

ec
ot

(21.16)

~i prin neglijarea scrisa sub forma reduce la relatia

difuziei in directia x si folosirea relatiei Hagen-Poiseuille vx=2um(1-r2Ir~), u,=O (unde Fa cste raza capilarului), se

D--_- e
cunoscuta

r or

( r-.3C)
cr

c -:Lvm

1-- ( -

r)2]

FO

2C (3C -0-=-_-.'

ox

ot

(21.17)

sub numelede

ecuatia lui Taylor initiale

peniru

dtiuzie. corespunz atoare sis-

Ecuatia (21.17) are, in conditiile tern ului infinit, solutia

si la limite
x-vmt ro v ;"1/12D
2 "

C",(x, t)= .!_ erfe (

un de este concentratia adimensionala medie pe sectiunea transversals. Solutiile (21.14) ~i (21.18), corespunzatoare dispersiei pur axiale, respectiv pur radiale, sugereaza ideea folosirii unei solutii care sa includ a at it efectele asociate rniscarii lntr-un capilar, cit !;ii pe cele Intilnite In cazul miscarii unidimensionale Intr-un rnediu poros. Solutia de acest tip are forma
C(X, t)= -1 erfc 2

em

') -

"\I V

)
'

(21.18)

(X-V

m,

t)

(21.19)

V<Wel

Hnde (21.20)
T

cstc tortuozitatea

rocii, iar Pe=

v",cd D

(21.21)

cste nnmiirul Peclei, definit ca raportul dintre termenul transportului convectiv ~i eel al difuziei m oleculare. In expresiile (21.20) si (21.21), c este coeficient.ul de neomogenitate sau de Impachetare, d - diametrul m ediu aI granulelor, De - coeficieritul de dispersie efectiv a, D - coeficientul de difuzie m oleculara, a - eoeficient dependent de distributia dimensiunilor porilor, b - exponent. Cercetarile experlm entale au aratat ca relatia (21.20) poate fi Iolosita, in mod curent, sub forma (21.22) din care rezulta ca De=DjT cind Pe=O In lucrarile [11, 31J slnt prezentate sistem cu dispersie radial plana. (co respunzator lui vm=O). so lutii ale ecuatiei (21.11) pentru

297

Relatiile obtinute din teoria cine tico-moleculara pentru un sistern gazos arata ca difuzia m oleculara se dim inueaz a cind presiunea creste ~i se intensifica atunci cind temperatura se m areste. In cazul sistemelor binare lichide, difuzia m oleculara este mai mica dee it la gaze si depinde de concentratie, prin iuterrn ediul viscozitatii solutiei. Desi in literatura de specialitate exist.a 0 m ultime de relatii empirlce destinate estim arii coeficientilor de diiuzie ai sistem elor binare gazoase sau lichide, folosirea lor in cazul sistemelor de z acam int este nesigura, ca urmare atit a naturii multicomponente a sistemelor de hidrocarburi, cit 9i a presiunilor ;;i tern peraturilor m ari implicate. Deteriorarea tamponului de solvent este rezultatul dispersiei, canaliz.arii sau al dif'erentelor de viscozitate si densitate dintre Iluidele inj ectate si cele rezidente. III acest sens pot ap area situatii in care solventul fie se canalizeaz a prin zonele de permeabilitate m arita, Ias in d in urra a m ari zone de petrol nedezlocuit, fie se separa pe baza difererrtei de dcnsitate, dezlo cuind petroIul doar in partea superioara a stratului productiv, fie, ca urmare a m obilitatii (viscozitatii) nef'avorabile, Iorm eaz a degete ale carer v irfuri se pot uni la 0 anum ita distanta las ind in spate im por tante zone saturate cu petrol. De regula, dezlocuirea miscibila a petrolului este in mod inerent instahila ca urmare a valorilor nefav orabile ale rap ortului m obtlitatilor si dilereutei densitatllor solventului si petrolului.

_------

------

-----

_- __

22.
MI~CAREA FlUIDELOR IN MEDII POROASE

CU TRANSFER DE CAlDURA
Miscarea fluidelor in medii poroase cu cimp de temperatura v ariahila are lac in cadrul recuperarii termice a petrolului. Metodele term ice, destinate transportului sau generarii caldurii in z acarn int, prin injectie de apa calda sau abur, respectiv prin com bustie subterana, sint caracterizate prin rn iscarea III mediul poros a uneia sau m ai multor faze Iluide, in conditiile transferului de caldura asociat ell posibile reactii chimice san cu ef'ecte de schim hare de faz a. Deoarece In acest caz, pe linga viteze, presiuni, densitati ~j saturatii de Iaz a apare ca variabila dependenta si temperatura, sistern ul ecuatiilor miscarli trebuie completat cu ecuatia bilantului de caldura.

22.1. Ecuctie microscopicc a bilcntului de caldura

m iscarii unui fluid lntr-un cimp de temperatura v ariabila, de caldura se poate face prin conductibilitate, convectie si radiatie. Transferul de caldura prin conductibilitate, intr-un corp fluid sau solid. are loc intre particulele corpului aflate in contact direct ~i este descris de leqea lui Fourier, care poate fi exprim ata sub forma
t ransferul
J

In cadrul

OT

I
I

q=-A-o-

an

(22.1 )

unde q (J. m-2• s") este fluxul unital' (sau specific) de caldur», A (Jm-I. S-l. K-1) - coeficientul de conductihiIitate termica, T - temperatura absoluta, n - coordonata definita de norm ala la suprafata considerata, Transferul de caldura prin convectie are loc intre un corp fluid si un corp solid, in conditiile m iscarii unuia din aceste corpuri si .este guvernat de ecua-

tialui Newton:

(22.2)
unde 0(. (J. m -2. S-l. K-1) este coeficientul de corrvectie.Liar LlT reprezinta diferenta dintre temperatura fluidului si aceea a corpului solid Ja suprafata de contact cu Iluidul, Transferul de caldura prin radiatie este rezultatul unor fenomene atomice cornplexe care au loc Ia Incalzirea unui corp. Energia termica prim ita de corpul

299

respectiv se transform a partial in energie radiant a, de natura electrom agnerica, a carei intensitate depinde de temperatura corpului. Toate radiatiile, ca y, X, ultraviolete, Iuminoase, infrarosii, vihratii electrice etc., sint fenomene electrom agnetice si se propaga in spatiu sub forma de unde electromagnetice. Radiatiile infrarosii (cu lungimea de unda cuprinsa intre 0,8 t;;i 420 1J.m)s int singurele radiatii care pot fi absorbite de un corp si retransformate in caldura, In cadrul miscarii Iluidelor in medii poroase, transferul de caldura prin radiatie este neglij abil, Ecuatia bilantului de caldura relativ la un velum de control se exprim a sub forma (cal dura intrata - caldura =caldura iesita) -l-caldura acum ulata. datorata surselor= (22.3)

Considerind miscarea unui fluid fierbinte printr-un mediu poros ~i admitind cii fazele fluida si solida au in fie care punet com un aceeasi temperatura, ecuatia bilantului de caldura relativ Ia un element paralelipipedic de control, lipsit de surse, are expresia

I,i

->

'V'(A'VT)-v'(cpTu)=

;t {(mcp+(l-m)c Pr]T}
" r

(22.4)

unde c (J . kg-I. K-l) este caldura specifica, iar indicele r se refer a la roca, Ecuatia (22.4) se numeste ecuatia microscopica a bilantului de caldura si pentru p" C, c., m ~i A constante ia forma particulara

/.!::.T-c'V·

(pTu)=mc

->

- (oT)+(l(}t •

m)crPr-'
.

aT

at

(22.5) ecuatia (22.4)

In cazul rniscarii simultane a mai multor faze Iluide lncalzite trehuie completata cu termenii specifici Iiecarei faze ..

22.2. lnjectic de cbur

Injectia de abur intr-un z acam irrt de petrol v iscos poate fi continua sau cielica, Desi primele experimente de injectie a aburului in zacamint s-au efectuat in anii 1931 (pentru injectia continua) ~i 1933 (pentru injectia ciclica), aplicarea in dustriala a acestor procedee de recuperate termica a petrolului a avut loc abia incep ind din anul 1960. In cadrul injectiei continue de abur, aburul, la primul sau contact cu petrolul, cedeaza caldura acestuia si condenseaza, form ind 0 zona de apa calda care impinge petrolul spre sondele de extractie,cedindu-i treptat surplusul de cal dura. Petrolul rezidual din spatele zonei de apa calda este contactat ulterior de aburul continuu injectat ~i i~i pierde prin vaporizare fractiile usoare, care stnt apoi impinse in fat a zonei de apa calda unde, condensindu-se actioneaza ca un dop de solvent format prin distil area petrolului. Procesul de injectie ciclica de abur este un proces de stimulare a productiei si se aplica la sonde individual, sub forma unei succesiuni de cicluri, Iiecare ciclu av ind trei perioade succesivedestinate injectiei, coudeusani (tnm uierii) ~i productiei, Acest procedeu de crestere a debitului unei soude.se aplica 13. z acam intele eu petrol foarte v iscos si consta din scaderea viscozttatii petro30D

lului prin incalz irea zacam intului pe 0 Pt anumit.a zona din vecin atatea sondei i respective, in care a patruns aburul injectat. De regula, perioada de injectie :---...._ a aburului nu dep aseste trei saptam ini si depinde at it de cantitatea de abur care trebuie injectat a, cit si de debir: r rs c tu1 de injectie, Aburul se injecteaz a de ohicei la presiuni inferioare valorii 22.1. Schema distrlbutiilor de presiune si 150'105Pa, av ind temperaturi cuprinse temperatura la repunereo in productie '0 intre 150 ~i 375°C, si titlul sub 90%. sondei supuse injectlei ciclice de abur. Perioada de condensare succeda perioacia de injectie si consta din m entinerea sOndei inchisa citeva zile, tim p in care aburul cedeaz a prin condensare cantitatea de caldura posedata, Perioada de prcductie in cepe odata cu redeschiderea sondei si dureaz a p ina Ia scaderea productiei Ia valori apropiate celei de Ia inceputul ciclului curent. Intr-o prima aproxim atie se poate presupune ca datorit.a injectiei cantitatH respective de abur, pe zona de raz a ra temperatura variaza In treapta, fiind in zona r8<r<ra uniform distribuita si egala cu temperatura Ta de condensare a aburului Ia peretele sondei, iar in zona r z-r; av in d valoarea temperaturii originale T r a rocii. In timpul perioadei de productie, temperatura Ta va scadea ca urm are a pierderilor de caldura prin conduetibilitate si conduetie. Configuratia miscarii, asociata cu graficuI presiunii Ia un moment dat al perioadei de prcductie este prezentata in figura 22.1. Considerind ca miscarea este stationara, pe haza relatiilor (16.12) si (16.15) se pot scrie pentru distributia de presiune si debit expresiile (22.6)

P=Pa+

P.-P.

In!_,
reI

ra:::;r:::;re,

(22.7)

In~ r,

Q=

27Ckh(p.- p,)

27Ckh(p.- Pa)

ill" Inr,

r,

(22.8)

Eliminind formula

intre

relatiile

(22.8) presiunea

Pa ~i explicitind

dehitul

rezulta

(22.9)

care pentru

sonda nestimulata

(p.pa=

p.pr) se reduce Ia r, (22 10)

Q=

21tkh(p.- P,)

IL",Inr,

301

Ips pentru sonda stimulata,

astfeI

Conform

relatiilor

(22. 9) si (22.10), cresterea indicelui de productivitate in raport cn eel al sondei nestimulate, se exprim a InTa
Fs

I psiI pn -(In ::_)/(

r,

!J.pa tLpr

+ In ::_)
Ta

(22.11)

datele tipice de z acam int: Tr=45cC, Ta=274°C, [.Lpr=0,98 Pa s, [.Lpa=3,2·W-3 Pa+s, Fc=116,4 rn, ra=19,8 m, Fs=0,07 m rez ulta Ipsllpn= =4,14. In realitate, aceasta valoare a raportului indicilor de productivitate, corespunz atoare inceputului perioadei de prcductie, poate fi mai mare, ca urmare a existentei procesului tranzitoriu de crestere a tem peraturii sistemului in perioada de condensare, pe 0 zona care depaseste substantial v aloarea razei Fa rezultata din bilantul material al aburului injectat ~i pctroIului dezlocuit in vecinatatea sondei. ~i pentru

22.3. Combustic subterond

Comhustia subterana, patent.ata in anul 19~3 ~i experim ent.ata Incep ind cu anul 1952, este un proees termic destin at cresterii factorului final de recuperare a petrolului cu viscozitate mare sub actiunea sim ultana a caldurii si a meeanismului dezlocuirii, In principal, acest proces consta din aprinrlere a petrolului in z acam int printr-o sonda de injectie, urm at.a de deplasarea lent a a frontului de ardere de la souda de injectie (prin care se injecteaz a in continuu aer) la sondele de extraetie. Dupa aprinderea strat.ului, care poate avea lac la temperaturi cuprinse intre 315 si 530°C, se injecteaz a aer la un debit specific minim variind intre 1,2 si 2,7 m". .m-2h-1, realiz iridu-se 0 v itez a de av ar,, 1\ sare a frontului de 0,12-0,67 mjzi. Comhustibilul natural este constituit din cocsul format prin distilarea si cracarea unci m ici cantit ati de petrol in imediata vecinat ate din f'ata Irontului de ardere. Necesarul optim de cccs este de 16 kg la un metru cub de roca, Un continut de coes mai mic decit acesta nu va putea mentine arderea, iar unul mai mare lin este dorit deoareee duce la cresterea debitului de aer necesar corrihustiei. Continutul de cocs clepinde de com pozitia petrolului si este caracteriz at prin raportul atomic hidrogen-carhon, n =H/C, a carui v aloare poate fi calculata din date de lahorator sau santier, pe baza analizei gazelor de com bustie !?i bilantului stoechiom etric. Procesul de comhustie de acest tip se nurn este combustie directa uscat.a si corespunde deplasarii aerului in acelasi sens cu frontul de ardere. Aerul injectat trece prin zona arsa si ajunge in zona de com hustie, un de la o-temperatura de 350-400°C oxideaz a cocsul format la temperatura de aproxim ativ 270°C. In fat a zonei de com bustie se gasesc fractiunile volatile rezultate din distilarea si cracarea petrolului, preeum si vaporii de apa la temperaturi de 270-160°C. Gazele formate prin arderea coesului au v itez a marita si antreneaz a comporientii v aporizati catre zone avansate unde a cestia eondenseaz a ca urm are a temperaturilor cuprinse intre 160 si WocC. Mecanism ul de dezlocuire este definit de efectul comhinat al presiunii aerului injectat, ell spalarea cu gaze arse, abur si solvent generata de sursa de caldura, Combustia umedii este un procedeu de crestere a eficieritei termice a combustiei subterane prin injectarea de apa impreuna cu aerul. Apa, In contact cu zona arsa, se transform a in v apori si traverseaz a astfel frontul de ardere cedind caldura, prin condensare, zonei din vecinatatea hancului de petrol. 302

---

--------_---

pe unitatea de volum brut, p; - presiunea de vaporizare a ;Jp' partiala a aburului, Marim ea Peste pozitiva cind I'» > f (si corespunde v aporiz arii apei) sau este negativ a cind P,,<Ppv (si core-pun condensarii). Daca se presupune ca petrolul arde direct (si nu sub forma de cocs produs ai cracarii termice), vitez a de com bustie poate fi aproxim ata asti

gaze-apa

Ppv - presiunea

(22.1 unde ea este coeficientul Arrhenius, E - energia de activ are, 111> nentii reactiei de com bustie reIativi la oxigen respectiv petrol. Ecuatia (22.3) a hilantului de caldura ia in acest caz forma
112 -

exp

-!:- ("A ax aT)_ ox

=

~[fabVgpg(caT+
ax

Ka) +(1- fab)VgpgcgT + uaPacaT +vppp(cp

+ Ii:p)]

:t

{m[fabSgPg(caT+Ka)+(l-

fab)pgSgCg T+saPacaT +sppp(cp T+ Kp)] +(l-m)PrcrT},

(22.1:

unde K; este cald ura latenta de vaporizare a apei, iar Kp - caldura de con bustle a petrolului, Ecuatiile (22.12)-(22.17), completate cu ecuatia saturatiilor si cu rcl: tiile de stare pentru fiecare Iaz a, Iormeaz a un sistem determinat care poal fi solutionat numai prin metode numerice.

---

---

'------

23.
MI$CAREA FLUIDELOR NENEWTONIENE iN MEDII POROASE
Cercetarile experim entale au aratat ca solutiile de polimer folosite Ia dezlocuirea petrolului in scopul cresterii Iactorului final de recuperare a acestuia au 0 eomportare nenewtcniana. Efeetul comport arii nenewtoniene a solutiei de polimer intr-un sistern radial plan poate fi caracterizat printr-un factor de pseudodeteriorare.

23.1. Aspecte generate ale deziocuirii petrolului cu polimeri

Metoda dezloeuirii petrolului cu apa de viscozitate marita a fost preconiz ata in anul 1944, dar trecerea la aplicarea ei pe scara industrial a a av ut loe in anul 1964, cind au Inceput sa fie Iolositipoltmerii ca aditivi ai apei de injectie, Injectia apei eu poIimer este destinata Imbunatatirii eficientei inund arii prin ameliorarea raportului m obilitatilor apei si petrolului, Cantitati mid de polimer dizolvate in apa (in proportie de 2501 500 p.p.m.) duc la 0 reducere substantial a a m obilitatii apei de injectie, apropiind-o de mobilitatea petrolului 9i asigurind astfeI conditiile dezlocuirii de tip piston. Aplicarea metodei este eficienta in cazul z acamintelor cu grad de neomogenitate moderat, contin ind petroluri v iscoase carora Ie corespund ratii ale mohilitatilor apa-petrol nefavorabiIe. In mod curent se folosesc doua tip uri de polimeri: poliacrilam ida partial hidrolizata (care este un poIimer sintetic) 9i guma de xantan (care este un polimer produs pe cale biologica), Poliacrilam idele sint sensibile Ia apa sarata si Ia degradarea mecanica, de aceea Ia prepararea solutiei de polimer trehuie sa se Ioloseasca apa dulce (cu mai putin de 104 p.p.m. saruri dizolvate), iar la manipularea solutiei la supraf'ata se recorn an da 0 atentie deosebita, Gumele de xantan sint aproape insensihile la salinitatea apei si suporta fara dificultati efectele mecanice de forfecare ce apar La m anipularea lor prin pompele si echipamentul de injectie, dar ele prezinta tendinte de hlocare a form atiunii si sint usor atacabiIe de bacterii. Costul ridicat al gumei de xantan ~i riscul blocarii porilor implicate de folosirea ei au f aout ca poliacrilarnidele sa fie poIimerii preferati in opna~iunile de santier. Desi dezlocuirea cu solutie de polimer este mai eficient.a in prima faza t spalarii cu apa, cind saturatia in petrol mobil este inca destuI de mare,
',0 Hidrauli ca generala

305

rezultate poz itive au fost ohtinute ~l III cazul aplicarii acestui proces unui z acam int afIat in stadiu mai avansat al injectiei conventionale de apa. Cercetarile exnerim entale de laborator si santier au aratat ca dezlocuirea cu solutie de polimer poate fi Iolosita cu succes atunci cind: viscozitatea petrolului are valori sub 126'10-3 Pa: s, permeabilitatea absoluta depaseste 20'10-15 m", iar temperatura nu este m ai mare de 110°C. Cantitatea de solutie de polimer necesara depinde de salinitatea apei interstitiale si de natura rocii. Eficienta solutiilor de polim er este determinat.a de gradul stabilit atii de Iunga durata a acestor solutii In conditii de z acam int, Polirn erii s int susceptibili la degradari mecanice, chim ice, termice ~i hacteriene. Degradarea mecanica constituie efectul tensiunilor de forfecare si al vitezelor mari care pot ap area in ventile, orificii si in medii poroase cu perm eabilitate mica. Degradarea chim ica are loc in prezenta cationilor de sodiu, calciu si magneziu, a hidroxizilor generati de substante acide sau bazice si a oxigenului san a altor agenti oxidanti. Ea este accentuata de prezerrta temperaturilor ridicate, Degradarea termica ap are in cazul dep asirii un or ternperaturi m axime (110°C pentru poliacrilam ide ~i 70°C pentru guma de xantan) si este agravata de existenta conditiilor aerobe si a pH-ului ridicat. Degradarea hacteriana este rezultatul actiunii bacteriilor si poate fi com batuta cu bactericide. Adsorbtia de polimeri pe supraietele soli de si re tinerea polimerului in cap cane mecanice joaca un rol important in cadrul pierderii tot ale de polimer in z acam int, Valorile tipice ale adsorbtiei de polimer in z acam irrt variaz a de la 80 la 2000 kg' ha-l. m ". Solutiile de polimer reduc mobilitatea fazei apoase prin doua mecanisme, eel al cresterii viscozit atii solutiei de polimer si eel al re.ducerii perm eabilitaW fazei apoase. Solutiile de polimer prezinta comportari reologice care, in cadrul miscarii acestor solutii in medii poroase, pot fi caracterizate prin viscozitatea aparerita, def'inita pe baza relatiei lui Darcy, pentru miscare unidimensional a astfel

(23.1 )
Sp alarile cu polimer sint de regula realiz ate cu un tampon de solutie de polimeri impins de apa. Poliacrilamidele continua sa reduca permeabilitatea fazei apoase chiar dup a ce solutia de polimer a fost dezlocuita de apa sarata, Aceasta reducere a perm eabilrtatii apei poate fi caracteriz ata prin coeficientul rezidual de rezistenta definit sub forma (23.2) unde Aa=ka/ fLa este m obilitatea apei inainte de contact area cu polimer, iar Apa - m obilitatea apei dupa contactarea cu polim er. Viscozitatea solutiei de polimer poate fi exprim ata astfel (23.3) unde debit fLap este viscozitatea aparenta mediu, fie cu formula calculata fie cu relatia (23.1) pentru un

(23.4) in care Rr=Aa/Apo este coeficientul de rezistenta, inainte ca roca sa fie contactata de polimer, Apo polimer, 306 Aa, - m obilitatea apei m obilitatea solutiei de

Comportarea reologica a solutiilor de polimer in medii poroase poate fi diferentiata in patru zone (fig. 23.1). Aceste zone se caracterizeaz a prin: viscozitate aparenta maxima aproximativ constanta la valori mici ale vitezei; viscozitate aparenta descrescato are 0data cu cresterea vitezei, corespunz ator unei cornportari pseudoplastice; viscoin v zitate aparenta minima aproximativ 23.1. Comportarea r~ologica a solutiei de constanta la valori relativ mari ale pou mer. vitezei; viseozitate ap arerrta crescato are odata cu cresterea vitezei, corespunz ator com port arii dilatante. Av in d in vedere ca in cazul miscarii radial plane domeniul comport arii dilatante este evitat, comportarea reologica a solutiei eu polimer poate fi aproxim ata prin liniile punctate din figura 23.1, corespunz atoare comportarilor newtoniene definite de fJ-max si fJ-mim respectiv pseudoplastice descrise, potrivit m odelului, Blake-Kozeny, de relatia (23.5) unde parametrii H si npot fi calculati direct din date de m iscare a fluidului prin carote, sau pot fi estim ati din m asuratori viseometrice. In lucrarea [11] sint prezentate rn odalitatile de determinare a relatiei caderii de presiune si a parametrilor comportarii nenewtoniene in cazurile rniscarilor unidimensionala si radial plana statioriara a unui fluid pseudoplastic descris de modelul Blake-Kozeny.

23.2. Efectul comportdrii nenewtoniere a solutiilor de polimer intr-un sistem radial plan
Fie 0 sonda de injectie a solutiei de polimer in strat, in conditiile m iscarii radial plane. Fluidul fiind incompresibil, ecuatia m acroscopica a continuitatii, Q=2nrhv, da prin logaritmare expresia In v=ln [Q/(2nh)]-ln r, care arata ca profilul vitezei la scara dublulogaritl11ica este 0 dreapta (fig. 23.2, a). Pe de alta parte, adruit.ind ca fluidul are comport area reologica descrisa de primele trei zone ale figurii 23.1, profilul viscozitatii aparente fJ-ap are forma din figura 23.2, b. Potrivit acesteilegi de v ariatie a viscozitatii aparente cu raza r, presiunea are profilul din figura 23.2, c, care este impartit de razele r1 si r2 in doua zone liniare corespunz atoare domeniilor rs:'( r «J1 (cind fJ-ap = fLmin), respectiv r » r2 (cind fJ-"p = [J.max) si 0 zona eurbilinie corespunz atoare viscozitatii des crise de relatia (23.5). Asa cum se ohserv a din grafieul c, exista echivalenta intre caderea de presiune Ps-P2 corespunzatoare caz ului real si cea definita de 0 sorida de raz a r:prin care se injecteaza un fluid newtonian av ind viscozitatea fJ-max. Raza rezult.a din intersectia paralelei dusa prin punctul de or donata P. la axa absciselor, si dreapta presiunii eorespunz atoare domeniului r > r2. Asimil in d caderea suplim entara negativa de presiune din zona r,«; r:,( r2 en un efect de pseudodeteriorare caraeterizat prin factorul de pseudodeteriorare Sp, raza poate fi exprim ata astfel

<

r:

(23.6)
20*

307

Pentru stabilirea expresiei Iactorului de pseudodeteriorare se consider-a separat cazurile in care zona rs<r < r1 exist.a sau lipseste. Introducind expresia
V=---

1 r

2;:h

(23.7)

ill relatia

(23.5) rezulta
fLap=H 2 ... 11

form ula
(23_8)

(_g_,.,,-1 r-:»,
(

~I
I
IS

'===='== ~-.._ 1 t

------======

-- ~-

din care se ohtin valorile

c
'2

rs= --

2-::h

--

H)

1/(n-1)

t-t7rdl.

(23.9)

23.2. Profile radiale ale vltezei, viscozitdtii ~i presiunii in cowl injectiei 50Iutiei de polimer prin sonde in strot.

Cazul r1 >r., prima astfel unde, conform

C_?mparind .P~ ~l cu r, se st~bi!e~te daca zona definita de [Lm;n exista (r1 >r.) sau lipseste (r1 < r8), In acest caz, caderea de presiune intre razele r. si r2 se ex- (23.10)

relatiei Q=_~dP
IJ.ap

dr

scrisa sub forma

dp=- Q!La" ~
27tkh

(23.11)

si integrata pentru

fLap= fLmi'" P.-Pl P.~P1

are expresia (23.12) intre limitele

27tkh r,

= Q!L,.,. In ~.
(23.11) si integrind

Introducind

expresia

(23.8) in relatia

r2 rezulta Pl- P2=

Din insumarea se ohtine egalitatea relatiilor

L~hr

'1>

(l~n)k

(r~-n -ri-

),

(23.13) expresiilor (23.9) (23.14)

(23.12),

(23.13)

~i inlocuirea

P.-Pz=
care echivalata eu expresia

Q!Lm,. [_1_(!L"'"
27tkh l-n

!L""u

-1)+ In~]'
r,

308

transcrisa

pe baza relatiei
I

(23.6) sub forma

D
8

D J.J2

= Q fL, ",'ax [, U
').

_::kn

l.,,_

lj_
T,

_J_ i

SP ]

(23.15)

duce

la formula (23.16)

pcntru

Cazul PI

=»,

rl~rs'

si

'1 =rg

In acest caz, Ps-P2

astfel

se ohtine din relatia (23.13) mcdilicata

H ---'r
(-n,
I-n 2

Ps - P2 Identificind .relatiile de teriorare expresia

Q)n ?-h (~,.'

'1

\k' \

-r

1-n)

s·

(23.17) Iactorul
-'1

(23.15) si (23.17) rezulta pentru

de pseudo-

S= PI"

(__Q_j
2r:h.

'-n-1

II (1- n)
fLmaz

Irl-n_r1-n

)_In

,_!_
T.

I'.
I

(23.18)

Consider ind H=5'1O-5[Pa's'(m/s)1-,,], Te=300 Ill, r,=O,l Ill, tLmi,,=1O-3 Pa-s. {23.9) rezulta

n=0,67, h=30 ill, Q=160 m3/zi, fLmax=7,3'10-3 Pa-s, din relatiile =0,086 =35,52
ill

rl =
r=
2

160
6,28 ·30 ·86 400 160 (

(5 '10-5)1/(0.67-1)
-_ 10-3 5 '1O~5 )-1/0.33 7,3 '10-3

6,28 ·30 ·86 400

'--

ill,

Iar din form ula (23.18) se obtine valoarea

S
p

160 ( 6,28 ·30 ·86 400 )

-.

0 33

0,33 ·7,3 '10-3

".

~ 10-5

(35,520,33_0,1°·33)_

-In 355,2= -3,05, careia Ii corespunde r:=2,1

ill.

24.
MODELARI ALE MI$CARIl FlUIDElOR iN MEDii POROASE
Ecuatiile rniscarii fluidelor prin medii poroase corespund un or modele matematice baz ate, deseori, pe ipoteze simplificatoare. In caz ul Ienome nelor deosebit de com plexe reprezentate, spre exem plu, de m iscarile fluidr lor cu transfer interfazic de m asa sau cu transfer de caldura, modelele m atem atice con due la ecuatii cu derivate partiale neliniare pentru a carol' solution are trebuie sa se apeleze la modelarea numerica. Solutiile analit ice sau nurncrice ale ecuatiilor fundamentale ale miscarii, precum ('i mecanismele miscarii pe baza carora s-a definit m o delul matematic respe ctiv, necesit.a 0 conf'runtare edifieatoare cu rezultatele ohtinute prin m asuratori directe ale principalilor parametri ai m iscarii. In cadrul acestor m asuratori si studii expcrimentale, un 1'01 important il au cercet arile PI' modele de sim ilitudine san P" modele analogice.

24.1. Modelcrec

cmalogico

Modelarea analcgica a m iscarii Iluidelor In medii porcase se.Laze az a pe dentitatea tipului ecuatiilor fundamentale aso ciate miscarii fluidelor III medii poroase, transferului de energie electric a si transferuluide caldura. Astfel, lege a lui Darcy, exprim ata prin ecuatia (15,1), este analogs legii lui Fourier, form ulata prin ecuatia (22.1) si legii lui Ohm, exprim at a astfel

I=!),UjR,

(24,1)

unde I este intensitatea curentului electric, D. U - diferenta de potential electric intre doua punete ale mediului electric conductibil, R - rez iste n+a electrica a conductorului intre aceste doua puncte. Ecuatia (17.4) pcate fi scrisa pentru cele trei clase de fenomene analoge astfel

ell y' (I"\. yu)=c -,

T.

31

(24.2)

unde: u este presiunea p, potentialul electric U sau temperatura T; K - coeficientul de difuzie hidraulica (cind este egal en kj u), electrica san term ica: c - capacitatea hidraulica (de destindere elastica m~), electrica san term ica. Ea reprezinta rezultatul com binarii ecuatiei de bilant m asic, energetic san caloric si a1 ecuatiei lui Darcy, Ohm san Fourier,

310
-_

-------------------

In principiu, modelarea analogica consta in compartimentarea im aginara (de regula rectangulara) a domeniului miscarii fluidului III mediu poros si in inlocuirea blocurilor de mediu poros prin blocuri electrice sau termice analoge, coneetate intre ele in acelasi mod cu blccurile de mediu poros. Pe Irontiera m odelului analogic se asigura respectarea coriditiilor de pe frontier a dorneniului m ediului poros, iar in blocurile care contin sonde se prev ad puncte de transfer a energiei electrice sau term ice la un potential electric sau termic (temperatura) proportional cu presiunea so ndei. Modelarea analogica este controlata cantitativ prin coef'icientii de eonvertire ai m arirn ilor electrice sau term ice ill m arimi hiclraulice. Mo delele deacest tip, fiind discretizate, Iurnizeaz a distrib utia de presiune sub forma unei m ultim i de v alori In num ar Iinit, egal cu num arul blocurilor de retea. Mo delele analogice electrice, discretiz ate sau nediscre tiz ate, au evoluat odata cu perfe ctionare a tehnologiei si perform arrtelor semiconductoarelor si a altor dispozitive ~i echipamente asociate calculatoarelor electronice num erice, ducind la calculatoarele electronice analogice ~i la cele de proces. Modelele analo qice electroliiice sau iermice sint de regula modele nediscretiz ate. Un model ele ctrolit.ic consta dintr-un vas care are forma geometric asem enea-eu cea a zacam irrtului si care este umplut cu electrolit. Pe frontiera m odel ului si in pun ctele care sim uleaz a, prin electrozi, sondele de inje ctie sau extractie din z acam int, se aplica tensiuni electri ce proportionale cu presiunile din aceste puncte. Miscarea ionilor de la eleetrozii de injectie sau de Ia Iron tiera de alimentare catre electrozii de captare (corespunzatori sondelor de extractie) sim uleaz a deplasarea fluidului injectat, si se poate pune in evidenta vizual, prin alegerea electrozilor ~i electrolitului astfel inc it ele ctrolitulsa se coloreze in cadrul transferulni de substanta de la un ele ctrod la altul, Distrib~l~ia potent~al~lu~ electIlc, ~bti~uta prin ~asur~tor~ d!re~te pc modelu! electrolitic, este sim ilara cu''fIistnbutla de presume m zacammtul modeIat. Peutru trasarea spe ctrului liniilor de curent si al curbelor izobare se poate folosi metoda potentiometrica (cu patru electrozi), caz in care modelul se numeste model potentiometric. In literatura de specialitate (8] sint prezentate, de asemenea, particulariUtile m odelarii analogice hidraulice discretizate a miscarii lichidelor com presibile in medii poroase. In cadrul aeestei m odelari, rezistentele hidraulice si capacitatile de destindere elastica aferente blocurilor de mediu poros shit simulate de tub uri capilare si de v olum ele vaselor analoge blocurilor de retea,

24.2. Modelarea prin similitudine

Comportarea z acam intelor de petrol sub actiunea diferitelor mecanisme de recuperate a petrolului este frecvent cercetata pe modele de laborator. Asa cum s-a aratat in paragraful 8.1, pentru ca rezultatele experimentale de pe model sa poata fi convertite la scara prototipului trebuie ca Intre model si prototip sa existe relatii de similitudine geometrica, cinernat.ica si dinamica. Aceste conditii de similitudine pot fi exprimate sub forma identitatii pe model si proto tip a unor variabile adimensionale, numite numere de similituditie, care pot fi determinate din couditia de identitate a ecuatiilor misearii pe model si prototip. In cele ce urrneaza se aplica metoda identificarii ecuatiilor miscarii pentru tratarea similitudinii in cazul dezlocuirii petrolului cu apa rece, solvent si apa Iierb inte,

311

24.2.1. Similitudinea In cczul dezlocuirii cu ope rece

Adm it ind ca dezlocuirea este de tip fractional iar Iluidele sibile, e cuatiile miscarii bifaz.ice se exprim a astfel s int incorapre-

(24.3) (24.4)
--+

up+ua=u,

--+--+

sp+sa=l;

(24.5) (24.6)

J(sp) - Iunctia
Iera la petrol,

unde:

(J

este

tensiunea interfacial lui Leverett, Pc respectiv apa,

a apa-petrol; presiunea capilara;

--+ uP' _,. Va> Sa, -+ Va

e-

unghiul indicii

p :;;i a
•

de

cot: l~,('l; Sc' rc-

Din acest sistem de ecuatii se elim ina sc scad in tre ele relatiile (24.4) rn ultiplicate se substitute (24.5) si (24.6) in aceasta difererrta expresiile
--+

P» :;;i p". In acest S('JlS. cu inversul m obilitatii de faz[t. si P» - Po, date de relatiile

lui

si se explicite az a up astfel

;p=t[;unde LlP=Pa-Pp Aplicind formula relatiei

:: Y(Pc - 9LlPZ)]

(24.7)

, iar f(sp) are expresia (24.8) (24.7) operatorul

y ~i tinind

seama

ca y. v=O, se obtine

-+

care particularizata pentru miscarea unidimensionala verticala :;;i Inlocuita in prima ecuatie (24.3) duce Ia ecuatiile miscariipe prototip (i=l) ~i model (i = 2) scrise astfel
Vj-

st,

dsp,

---..--

oS.p,
(3:,

!-la!

i, [-o. oz,

(F.

1--

dpc! ds pi

--

asp,)
oz,

A dF, eSP1] -giLlP,----

dsp;

oZ,

+
(24.9)

(i= 1, 2), un de F=kro,f(sp).

Identificind intre ele ecuatiile (24.9), dupa ce in prealabil se inlocuiesc m arimile de pe prototip cu cele de pe model rn ultiplicate cu coeficientii de scara, rezulta relatiile
Cr C,

= C:_kCpC c"cgcp =
C;J.q C;J.c,

=
ckcgCp

CmC'=
C,

1,

(24.10)

care grupate

sub forma

-=---,
c,

c,

c.c.c;
c;J.cz

--=--, 2
C ;J. I

CkCPC

c;c, ~

C. c.c, -=--, c, c,

(24.11)

312

--------

due la conditiile

de sim ilitudine

exprim ate astfel (24.12) num arul de capilaritate,

unde S!l este num arul de gravitatie, N c n umarul Strouhal si au expresiile

Sh-

1\ o

'T

_
r:

kg!':.p

1-'11

"-T = cr He.

.r=:
V

mlkcos

S1 _

g!':.pl

1-

.z:
mSpl

(24.13)

Aceste trei criterii de sim ilitudine au Ia baza presupunerile ea m odelul ~i prot otipul au curbele permeabilitate-saturatie identice, curha presiunii capilare aceeasi si conditii similare pe frontiere. Produsul dintre N; si Ng, cunoseut sub nurn ele de numiirul Leverett. are expresia

Lt= ;;i reprez int a raportul

(JV~ cos e
v fl.l

I
I

(24.14)

dintre Iortele capilare si Iortele de frecare.

24.2.2. Similitudinea in cowl dezlocuirii cu solvent

Ecuatia fundameritala
-+

a dezlocuirii

petrolului

cu un solvent

are forma

(21.2), in care v iteza IJ a am estecului este definita de relatiile Pentru dezlocuire m iscibila unidim ensionala Incompresihila, imbraca pentru model si prototip forma

(21.3) -(21. 7). ecuatia (21.2) (24.15)

din a carei ideutificare

pe model ;;i prototip

CmCnCc = c,'Cc

rezulta
=

egalitatile (24.16)

= CmCc
C
t

1,

c"ci
care due la urrn atoarele

C1

conditii de similitudlne: (24.17)

Pel =Pe2. Sli, = Shz unde Pe este tiumiirul Pee let dat de relatia Pe= ::::!_
mD

I,
I

(24.18)

iar Sli - num arul Strouhal definit de a treia relatie (24.13) pentru sp=1. Punind in relatia (24.18) c= ,1m se ohtine formula (21.21). Din conditia de identit ite a ecuatiei (21.5) pe model si pro to tip rezulta ind'l dona criterii de similitudine, eel al num arului de gravitatie definit de prima relatie (24.13) si eel a1 numiirului Darcy exprimat astfel

II Da = -:;;t I
kp

(24.19)

313

Pentru a controla importanta num arului Reynolds asupra mrsearu del or m iscibile se Ioloseste num arul Prandtl definit sub forma

Ilui-

Pr=PejRe=

[J-/(Dp)

I,

(24.20)

un de coefieientul -rIm s-a eonsiderat egal eu unu, Num arul Prandtl are v alori m ult mai mari ea unitatea in cazul lichidelor si aproximativ ega Ie cu unitatea in cazul gazelor.

24.2.3. Similitudinea

in cczul

dezloeuirii ell ope

fierbinte

In acest caz, la conditiile de similitudine rez ultate pentru dezlocuirea ell ap a reee, in paragraful 24.2.1, se adauga cele care se ohtin din identifiearea ecuatiei (22.4) pe model si prototip sub forma
(24.21) care se reduce Ia Nn=Nt2, unde Nt este tiutniirul Sh1
=

Stu;

(24.22)

tronsierului de ciildurii definit astfel

I,

Nt=

_1_,

pevl

I
I

(24.23)

9i exprim ind raportul dintre caldura transferata prin eonduetibilitate ~i eea transportata prin convectie, Con ditiile de similitudine constau deei din identitatea pe model si prototip a criteriilor (24.13) si (24.23). Daca lichidul fierbinte este un solvent, atunei se poate folosi criieriul Lewis:

Le=PeNt=

_A_I·
epD

(24.24)

24.3. Modelarea

numericd

Modelarea num erica a miscarii fluidelor prin medii poroase are ca obiectiv rez olvarea sisternului de ecuatii microscopice ale miscarii en ajutorul metodelor numerice. Di.ntre metodele numerice frecvent Iolosite in aeest scop, se pot eita metodele cu diferente finite si metoda elem entului Iinit.

24.3.1,' Metode eu diferente finite

Metodele v ate partiale rectangulara, cu diferente finite utiliz ate pentru rezolv area ecuatiilor cu deliale miscarii fluidelor constau in: asocierea unei retele, de regula dorrieniului miscarii; inlocuirea ecuatiei ell derivate partiale

314

"~~---~~------~~-~~--

in fiecare nod interior al retelei eu 0 e cuatie algebrica rezultata prin aproximarea deriv atelor partiale prin diferente finite; rezolvarea sistem ului de e.cuatii aIgebrice format din ecuatiile eu dif'erente finite corespunz atoare nodurilor interioare. Consider ind ecuatia difuziei (24.2), scrisa pentru fenomene bidimensionale aniz.orrope (de tipul 1(, # K y) astfel

Bloc (e/fl7le!i/J rec Ictnf'ulo r

\
I

I\

!'
1

1,_._----=L1~x_.._....j1

,/'Iod

Ij+7

I-I!!,)

,f"

i,j+ 7/2
I~

/_~j"

_+
II "

i+/,Ilj

"
0

1!J~
__ L

f-----j-~>(,-_t__-~.

tJ'...1/2

+q=c-,
Ci

ell

(24.25}

i,}-7

f I

i I

,)i aproxim ind in nodul eurent (i, j), ~------~------~---__j din figura 24.1, deriv atele partiale spa24.1. Sistem de cinei noduri lntr-o retec t iale ell diferentele finite centra 1e lm, rectcnqulcrc. l)artite Ia p asul spatial, iar deriv ata ternp orala - cu difererrta Iinita progresiva raportata Ia pasul temporal, se ohtine urrn a toarea ecuatie algehrica

(24.26) unde: qt, j este sum a debitelor soridelor din blocuI de retea (i,j), debite ce smt Iuate ell sem nul plus pentru sondele de injectie si eu sem nnl minus pentru sondele de extractie; t>..::r, !1y - pasii constanti ai retelei pe directiile x si y; ill - pasul temporal; n - treapta veche de timp; n+ 1 - treapta noua de Limp. Multiplicind ecuatia (24.26) ell volum ul brut t>..xlJ..ytu ~i intro duclnd not atiile I .,tJ.y0..c IL
m.

tJ.x

.". i-1/2.

Ip=

----;;;- K2',
tJ.xtJ.z

tJ.ytJ.Z

i+1/2.

j;

tJ.xtJ.z
",= ~

IT
~1!. t,

uy

i-1/2'

Jp =

-;:;; K Y.

c,

Hl/2;

(24.27)

C;
se obtine, dupa rearanj area
j-lIHl,

j=Ci,

j!1x/::;.ylJ..z,

termenilor,
j-Ui. j-(lli,

form a

lp(ui.

j)+Jp(ui, ])-Q;.

i+1)-Im(Ul-l,
J' n-Ui.

j-Ui.

j)-

-J",(Ui.

i-I-UI.

i'

n+l)Cij/ill,

(24.28)

care pentru i = 1, 2, ... ,nz, j = 1, 2, ... ,ny constituie un sistem de nXny ecuafii algehrice, unde necunoscutele slut valorile Iunctiei U In nodurile interioare Ia treapta de timp n+1. Daca valorile lui u din merabrul tutii al

315

acestei ecuatii se considera Ia treapta de timp n, necunoscutele iu, J' n cl se pot obtine prin explicitare si metoda se numeste metoda expliciiii [undomentalii. Din contra, daca v alorile lui u din membrul intii se conside ra la treapta de timp n+ 1, fie care ecuatie va confine eel mult cinci necunoscute care nu pot fi determinate dec it prin rezolvarea intregului sistern algebrie (cu nXny necunoscute) si metoda este cunoscuta sub numele de metoda implicitii fundamentalii. In literatura de specialitate [9] sint prezentate diferite metode cu diferente finite, grupate In metode explicite si metode implicite. Folosirea meto delor de rezolvare prin aproxim atii succesive a sistemelor de ecuatii algebrice implicite a eondus la stabilirea de metode iterative, preze ntate In luerarea [9]. Metodele numerice slnt metode aproximative si, ca urmare, lor Ie s int. aso ciate diferite erori. Notind cu U solutia exacta a unei ecuatii cu derivate partiale, eu u - solutia exacts a sistem ului de ecuatii ell diferente finite asociat si cu Ua - solutia aproximativa a acestui sistem algebric, eroarca tot.ala este data de suma eroriIor de discretizare U - u ~i de rotunjire 11-11", astfel

U-ua=(U -u)+(u-ua).

(24.29)

o metoda cu diferente finite este convergenta daca eroarea de discretizare tinde la zero atunci cind pasii spatiali si temporal tind Ia zero. Eroarea de rotunjire este determinata de imposihilitatea Iuarii in eonsideratie in eadrul calculelor pe calculatorul electronic a tuturor zecimalelor care definesc Iiecare data numerica sau fie care rezultat. 0 metoda en diferente finite este stabila dad efectul cum ulativ al erorilor de rotunjire este neglijabil, Cercet arile numerice pe calculator par sa arate ca int.r-un proces stabil ~i convergent eroarea de discretizare este predominant a, 0 metoda cu diferente finite este compatibila sau consistenta daca prin reducerea pasilor retelei Ia zero solutia U tinde catre solutia acelei ecuatii cu derivate partiale si nu a alteia. Ce1'cetarile efectnate pe ecuatii cu derivate partiale liniare cu coeficienti const anti au aratat ca daca este asigurat a convergenta metodei, at unci sint implicit indeplinite si eompatibilitatea si stabilitatea ei.
Metoda explicit a fundamentals aplicata ecuatiei presiunii in caz ul mi§carii bidimensionale a unui Iichid com presibil este stabila daca pasii spatiali 1,'i tem poral satisfac conditia

-~t

m~ fL

(~X)2

k "- + k]
(~y)2

--Y_

~_.

(24.30)

Meto dele cu diferente finite definite pentru ecuatiile de tip parabolic pc o retea rectangulara pot fi aplieate si in cazul ecuatiilor d~ tip eliptic, chiar atunei cind conditille initiale si Ia limite sint discontinue. In cazul ecuatiilor de tip hiperbolic, discontinuitatile din conditiile initiale se propaga de-a lungul curbelor caracteristice ca discontinuitati in dorneniul solutiei, Ca urm are, pentru solutionarea numerics a ecuatiilor de tip hiperbolic, en (iiscontinuitati in conditiile Initiale, este necesar sa se f'oloseasca 0 retea de curhe cara cteristice [9].
In caz ul m iscarii Iluidului trifazic petrol-spa-gaze solutionarea sistern ului de ecuatii (19.3)-(19.6) cu ajutorul dif'erentelor finite se poate face aplicind fie metoda solutionarii simultane, fie metoda IMPES (presume implicit a-saturatie explicita), prezentate in lucrarea [9].

316

24.3.2. Metoda eiementului finit

Fie sistern ul de ecuatii L(uo)=p, asociat unde: cu conditiile la limite
XE

V,

(24.31)

Xl>

L este un operator difererrtial; llo=Uo(X); x - coordonatele spatiale xa. Operatorul L este definit ca un proces care aplicat unei functii 11 produce 0 alta Iunctie p. Potrivit metodelor rezidualelor ponderate, solutia 110 a ecuatiei (24.31) poate fi aproxim at a printr-un sir de Iunctii Iiniar independente fi(x) astfel
X2, 11=

L et.;!;,
;=1

(24.33)

unde 0:; sint parametrii nedeterm inati, iar functiile t, satisfac toate conditiile Ia limite. Introducind expresia (24.33) se obtine functia eroare E sub forma E=L(u)-p#O, (24.34)

cunoscuta sub numele de rezidual, Aceasta eroare este Iortata sa fie zero, in sens mediu, prin impunerea ca integralele ponderate ale rezidualului sa fie zero: (24.35) <E, WI>=O, (i=1, 2, ... , n) unde
Wi

este un set de functii

de ponderare,
e

iar (24.36)

<t.. [e>>

~f1(x)Mx)d;r

se nurneste produsul interior aI Iunctiilor f1, {2 pentru sistem unidimensional. Functiile de ponderare Wi pot fi Iunctia lui Dirac (in caz ul metodei colocatiei), rezidualul insusi (in cazul metodci celor m ai mid patrate), Iunctiile 1, x, x2, r ... (in cazul unidimensional, cind metoda se .nurneste metoda momentelor), functiile de Incercare t, (in cazul metodei Galerkin). Metoda Galerkin este frecvent folosita de ingineri ?i este ascciata en COuclitia de ortogonalitate (24.35) scrisa sub forma

"',

.~[L(u)-p]fidV=O,
In cadruI acestei metode

(i=.1, 2, ...

, n).

(21,37)

se defineste expresia

3u= 31X1fl + 3azf2+' pentru Bu devine

.;

..

+ 3lXnfu,
Relatia (24.37) (24.38) !J

unde

30:[

sint cresteri

arbitrare.

\ [L(u)-p]3udV=O.

/~
de/ti

n
S' c« ores/oneo
J I

Fra/?/iEi{/ J' [1../ V/!Ezer

Pentru orice problema de miscare, conditiile la limite sint de doua tip uri: conditii la Iirnit a esentiale pe suprafata 51 (fig. 24.2), cind potentialul u este dat, si eonditii la limit.a naturale pe frontiera 52, cind viteza norm ala este

FFO,r;/ifr(J

data.

24.2. Coriditile domeniu!ui

pe frontierc mi~carji.

317

Metoda Galerkin este utila pentru studiul problemelor neliniare si a celor cu conditii initiale asociate ecuatiilorde tip hiperbolic si parabolic. In cazul problem elor cu valori initiale, solutia ecuatiei cu derivate partiale se aproxim eaz a sub forma
n

U= ~
i=l

a;(i)fi(X),

(24.39)

Metoda Rayleigh-Ritz consta in inlocuirea variabilei u Intr-o Iunctionala F, printr-o expresie de forma (24.33), si apoi in minimizarea functionalei In raport ell variabilele ai' Consider irid 0 functionala de forma
a_~2

F= ~ leu,
unde Uz = a u] ox si U(Xl) = U(X2) =0, prin mizare in raport eu <Xi. se ohtin ecuatiile 8F.
CJ7.i

llz,

x)dx, expresiei
.

(24.40) (24.33) ~i mini(24.41)

inlocuirea , n),

=0, (l=l, 2, ...

care s int Iiniare in <Xi daca F este 0 Iunctie de Iunctii. Principals dificultate a aplicarii metodelor Galerkin ~i Rayleigh-Ritz rezida in alegerea Iunctiil cr globale care trebuie nu num ai sa satisfaca conditiile la limita eseutiale, ci sa descrie si geometria dom eniului rnisoarii. Pentru rezolvarea acestei problerne in strinsa legatura cu Iacilitatile oferite de calculatoarele electronice numerice s-au introdus [unciiile localizate. Cea mai simpla Iunctie localizata este Iunctia unidimensionala care ia 0 valoare.part.iculara intr-un nod i si este nul a In toate celelalte noduri ale rete lei. In cazul problemelor hidimensionale, cele mai simple functii localizate s int Iunctii piramidale (cind reteaua este triunghiulara - fig. 24.3, a) sau Iunctii hipe rbolice (cind reteaua este rectangulara - figura 24.3, b). Metoda utiliz arii Iunctiilor localizate este m ai bine im plementat.a daca se considera separat Iiecare element de retea. Se ajunge astfel la metoda elernentului finit care consta in considerarea fiecarui element individual si in studierea proprietatilor lui independent de alte elemente. Elementele retelei s in t apoi unite intre ele pentru a se asigura Nod conditia de continuitate si restrictiile JP----;.k--_, glob ale pe frorrtiera dom eniului miscarii. Metoda' elem entului Iinit implica: discretizarea dorneniului miscarii prin alegerea elementelor de retea inter conectate prin noduri; evaluarea m atricilor elem entelor de retea; form ularea a m atricii complete a Intregului domeniu al miscarii, precum si a vectorului de intrare; aplicarea conditiilor la Iimit a; solutionarea sistern ului de ecuatii re[//3m/3t7/redofigvlilr zultat; calcularea oricaror alte Iunctii (ca viteze, debite) pe baza necunoscutelor (presiunilor, saturatiilor sau ternperaturilor) in noduri. Toate aceste etape se parcurg in mod sistematizat [6], in scopul elahorarii programului si rularii lui pe calculator. 24.3; Functii bidimensionale localizote.

318