Proiect

Exploatrea Masinilor
Agricole
(E.M.A.)
Utilaje necesare unei ferme agricole cu o suprafat
de 1000 he
Tractoare
Firma John Deere model: 6430-2 tractoare X 95 cp,
7530-2 tractoare X 200 cp,
9430-1 tractor X 420 cp.
Pentru o optimizare a necesarului este indicat un raport de 1Cp/Ha.
Aggregate necesare pentru infintarea culturilor
Plug-firma Kuhn Challenger Nsh 10
Lemken opal 140/5 revesibil
Pregatirea solului -firma Kuhn : Mixter 113 T
Cultimer 8000
El 282-450 l
HR 5004 R
Discover XM2 48
- firma Jhon Deere 750 A
- firma Lemken masina de rebilonat RB4
Semanat- firma Kuhn : Combiner NC
CMD 400
Planter 3 TS
Fertilizare – firma Kuhn: MDS 19.1
Erbicidare -- firma Kuhn Altis 1800
Recoltare—cmbine Jhon Deere C670
1570
T 660i
Remorci- JMT 12t 8T

Întroducere
Una din principalele probleme ale etapei actuale de dezvoltare a
societătii constă în sporirea productiei agricole cu cheltuieli minime de
muncă si de mijloace. Oportunitatea si calitatea proceselor tehnologice
necesită mecanizarea lor – factor important al executării înalt productive a
lucrărilor pentru obtinerea productiei. În acest scop e necesar un număr
mare de masini si unelte agricole ,cu ajutorul cărora s-ar putea realiza
procesul de executare a operatiilor tehnologice in conformitate cu cerintee
agrotehnice.
Concomitent cu aparitia unor masini noi si perfectionarea celor
existente devin tot mai severe cerintele referitoare la mijloacele energetice.
Tractoarele în îmbinarea lor cu masini si unelte agricole,formînd
agrigate,trebuie să asigure efectuarea cu strictete a tuturor operatiilor de
cultivare a fiecărei plante agricole, posedînd totodată o fiabilitate si o
durabiliate înaltă în timpul exploatării lor.
Un moment important în mecanizarea proceselor tehnologice în
producţia agricolă o constituie exploatarea tehnică a maşinilor care se
bazează pe sistemul preventiv planificat de întreţineri tehnice şi reparaţii
Acest compartiment include întreţinerea şi diagnosticarea tehnică, controlul
capacităţii de funcţionare a agregatelor, organizarea şi tehnologia păstrării
maşinilor, precum şi asigurarea mijloacelor energetice cu combustibili şi
lubrifianţi. Acestea sunt condiţiile ale asigurării fiabilităţii sporite de
funcţionare a agregatelor agricole, fapt deosebit de important, mai ales, la
realizarea proceselor tehnologice (semănatul, îngrijirea semănăturilor,
recoltarea) cu termene de executare extrem de mici, care influenţează
esenţial asupra rezultatelor producţiei agricole.
În legătură cu cele menţionate absolvenţii instituţiilor de
învăţământ agricol, specialiştii şi producătorii agricoli trebuie să cunoască nu
numai bazele teoretice ale mecanizării proceselor tehnologice în agricultură,
dar să posede deprinderi practice de executare a operaţiilor tehnologici la
cultivarea plantelor agricole, de întreţinere şi diagnosticare tehnică a
maşinilor, pregătirea tehnologică şi folosirea eficientă a agregatelor agricole.

Rotaţia culturilor
Părerile cu privire la asolamentul culturilor au evoluat în literatura de specialitate, în funcţie de
dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii agricole. În prezent, majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt de acord
că rotaţia culturilor reprezintă o pârghie importantă în sporirea fertilităţii solului şi a producţiei
agricole, care nu poate fi înlocuită prin alte mijloace.
Cea mai ieftină investiţie
Studiile privind efectele rotaţiei culturilor şi ale fertilizării evidenţiază o variaţie a nivelului de
recoltă, în sensul diminuării acesteia în cazul monoculturii (cu deosebire în cadrul variantei
neîngrăşat) faţă de rotaţiile de trei-patru ani.
Ca o consecinţă a faptului că, în urma efectuării unei amplasări judicioase a plantelor, se
realizează un spor de producţie care nu presupune niciun fel de cheltuială suplimentară faţă de
aceleaşi plante necultivate într-un asolament raţional sau în monocultură, impun o atenţie
deosebită nu numai organizarea asolamentului, dar şi continuarea cercetării diverselor aspecte,
care încă se mai cer elucidate.
Prin folosirea irigaţiei şi a îngrăşămintelor, precum şi a lucernei ca solă amelioratoare în
structura culturilor irigate se pot spori producţiile de porumb. Astfel, printr-o fertilizare
corespunzătoare porumbul pentru boabe irigat poate fi cultivat în monocultură 5-6 ani. Începând
însă cu anul 4-5 de monocultură se înregistrează unele pierderi de producţie, precum şi un atac
mai intens al dăunătorilor. În acest sistem de cultură este recomandată monocultura de porumb 4-
5 ani, după care se alternează cu o solă săritoare de lucernă sau cu o rotaţie scurtă de 2-4 ani.
Este exclusă monocultura
Studiile făcute de cercetătorii români şi străini evidenţiază că cele mai eficiente producţii se
realizează în asolamente de 4-6 ani.
La rândul său, cultura de porumb este o bună premergătoare pentru culturile de primăvară şi
chiar pentru grâul de toamnă, caz în care se vor cultiva hibrizi cu o perioadă de vegetaţie mai
scurtă.
Din cercetările întreprinse în Dobrogea, pe experienţele amplasate în asolamentul fără solă
amelioratoare reiese că, în perioada 2004-2006, diferenţele de producţie între ani şi aceleaşi
tipuri de rotaţii sunt foarte mici. Diferenţe foarte mari de producţie, peste
2.000 kg/ha, se constată însă între monocultură şi rotaţia de 2-4 ani.
După cum rezultă din datele cercetărilor, monocultura de lungă durată a avut ca efect reducerea
drastică a producţiei, aceasta fiind cuprinsă între 5.280 kg/ha (2004),
5.020 kg/ha (2005) şi 4.680 kg/ha (2006).
Rotaţia de 2 ani, grâu-porumb, a contribuit la o creştere a producţiei de porumb, faţă de
monocultură, la 7.500 kg/ha în anul 2004, 6.940 kg/ha - în anul 2005 şi 6.790 kg/ha - în anul
2006.
Rolul plantelor premergătoare
În rotaţia de 3 şi 4 ani, prin alternarea culturilor, s-au realizat cele mai mari creşteri de producţie
- circa 10.000 kg/ha în cei trei ani studiaţi. Totuşi, în rotaţia de 4 ani, prin prezenţa sfeclei-de-
zahăr şi a florii-soarelui în asolament, mari consumatoare de azot, nivelul producţiilor a fost mai
scăzut decât în asolamentul de 3 ani. Rezultă că planta premergătoare a avut o importanţă
deosebită în realizarea producţiilor. Astfel, succesiunea grâu-porumb, pe fondul unor condiţii
climatice favorabile, a determinat o creştere de producţie faţă de monocultură cu 2.110 kg/ha.
Rotaţia de 3 ani, prin efectul benefic al soiei (leguminoasă şi prăşitoare) şi rotaţia de 4 ani prin
efectul sfeclei-de-zahăr ca premergătoare (prăşitoare) au determinat creşteri de producţie faţă de
monocultură de 6.250 kg/ha şi 5.760 kg/ha, lot martor. Acest lucru s-a datorat şi faptului că
incidenţa fuzariozei la ştiulete a fost mai mică, iar gradul de îmburuienare redus.
Rotaţia culturilor îşi pune şi mai mult amprenta asupra dezvoltării plantelor şi implicit asupra
producţiei în anii secetoşi. În anul 2007, deosebit de secetos, amplasarea porumbului după
leguminoase, comparativ cu amplasarea după porumb şi floarea-soarelui, a determinat o evoluţie
bună a acestuia până în prezent. În acest an deosebit nevoia irigaţiei a fost însă prioritară.
Sisteme de asolamente
Prin asolament se intelege repartitia diferitelor culturi pe sole, intr-o exploratie agricola
iar succesiunea lor in timp si in ciclul stabilit se numeste rotatie.
Asolamentele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, cum ar fi: dupa numarul
de sole, dupa structura culturilor si locul lor in exploratie, dupa productia principala (culturi
pentru boabe, furajere, tehnice, legumicole etc). Niciunul din criteriile prezentate mai sus nu este
riguror, multe grupe de asolamente avand caractere comune. Consideram mai potrivita
clasificarea care are la baza structura culturilor ca un criteriu principal. Din acest punct de vedere
pot fi: asolamente pentru cultura mare (asolamente agricole), furajere, legumicole, mixte.
Asolamentele agricole: Sunt cele care cuprind plante din cultura mare. In functie de
ponderea diferitelor plante sau grupe de plante, acestea pot fi: asolamente cu cereale paioase si
prasitoare; cu prasitoare si cereale paioase; cu ierburi perene; cu sola saritoare amelioratoare etc.
Exemple de rotatii pentru cateva asolamente agricole in zona de sud a tarii:
Rotatie de 2 ani:
1. cereale de toamna;
2. prasitoare

Variatia cea mai folosita a acestei rotatii este:

1. grau de toamna;
2. porumb boabe.
 Este cea mai simpla rotatie practica de mai multe gospodarii taranesti, cu numeroase
dezavantaje, la care se adauga si faptul ca aceste doua plante au agenti fitopatogeni si daunatori
comuni.
Rotatie de 3 ani:
1. leguminoase + plante tehnice;
2. cereale paioase;
3. porumb boabe.
Rotatie de 4 ani:
1. leguminoase pentru boabe;
2. cereale paioase
3. plante tehnice;
4. porumb boabe.
Rotatie de 5 ani:
1. leguminoase + plante furajere;
2. cereale de toamna;
3. cereale de toamna;
4. porumb boabe + plante tehnice;
5. proumb boabe + plante tehnice.
Asolamente furajere: Ponderea in structura culturilor sau chiar in totalitate o au plantele
furajere. Se organizeaza in unitati agricole cu sector zootehnic dezvoltat. Exemplu de asolament
pentru zona de sud a tarii cu plante furajere anuale:
1. borceag cu secara;
2. porumb siloz;
3. secara masa verde;
4. sfecla furajera.
Asolamente furajere sunt asolamentele care cuprind plante din grupe diferite de culturi,
cum ar fi asomente cu culturi de camp si legumicole, al asolamentelor cu culturi de camp si
furaje tc. Au o raspandire destul de mare, deoarece raspund unor cerinte economice permanente
ale pietei. In cazul acestor asolamente, datorita diferentelor agrobiologice dintre plantele care se
cultiva, precum si numarului mai mare de plante, este usurata gasirea de premergatoare mai
potrivite fiecarei culturi, comparativ cu asolamentele specializate.

Cultura Porumbului

Porumbul (Zea mays L.) este una din cele mai

importante plante de cultura, cu utilizari multiple in alimentatia oamenilor,
industrie, hrana animalelor.( conform statisticilor FAO, distributia consumului este
: 21% alimentatia umana, 72% hrana animalelor, 7% industrie).
Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului, a spirtului, glucozei si dextrinei;
germenii sunt utilizati pentru extragerea uleiului, utilizat in alimentatia dietetica.
Randamente de extractie : 100 kg boabe – 77 kg malai sau 63 kg amidon sau 71
kg glucoza sau 44 l alcool sau 50-60 kg izomeroza.
Porumbul este utilizat in hrana animalelor ca nutret concentrat(boabe), porumb
masa verde (insilozat), tulpini (coceni) in amestec cu uree si melasa, insilozati (nutret
suculent).
Particularitati fitotehnice : rezistenta buna la seceta si caldura, numar relativ redus
de boli si daunatori, adaptabilitate la conditii diferite de clima, fiind prasitoare, lasa
terenul curat de buruieni, constituie o buna premergatoare pentru multe plante, valorifica
bine ingrasamintele organice si minerale, reactioneaza foarte puternic la irigatii,
coeficient de inmultire foarte mare, importanta planta melifera si medicinala.
Zone de favorabilitate;
• zona foarte favorabila (zff)- suprafete intinse din campia din vestul si sudul tarii, cu
soluri bogat e in cernoz iom, soluri aluviale (Lunca Muresului, a Oltului, a Dunarii), soluri
brun-roscate;
• zona favorabila (zf) - cea mai extinsa la nivelul tarii : in vest, de-a lungul zonei
foarte favorabile, spre interior ; campia Transilvaniei pe cursul Somesului, pana in Tara
Barsei si jud. Hunedoara ; in sud Campia Baraganului, zona pana la limita Carpatilor,
Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei;
• zona putin favorabila (zpf) - suprafete mari din regiunea dealurilor puternic
accidentate si erodate din N Dobrogei, solurile nisipoase din Oltenia, de langa Dunare si
Calmatui.
Perioada de vegetatie – In prezent sunt peste 100 hibrizi care se cultiva ;
• Sunt creati hibrizi de la timpurii ( cu perioada de vegetatie 100-115 zile), pana la
hibrizi tardivi ( cu perioada de vegetatie peste 145 zile).
• Fiecare hibrid, ca perioada de vegetatie, exprimata in zile(rasarire – maturare), se
incadreaza in clase de maturitate conventionala FAO (100-200-300-400-500-600-700-
800)ex. FAO 100-timpuriu, FAO 800- tardiv.
• Temperatura, ca element esential al precocitatii porumbului, se inregistreaza
incepand cu pragul biologic (10 grd.C) Cumularea temperaturilor efectiv utile, prin unitati
termice utile, se divide in :
o indice de inflorire (suma unitatilor termice utile pe perioada de semanat-
rasarire –aparitia matasii)
o indice de maturare (suma unitatilor termice pe perioada de matasire-
maturare fiziologica)
o Suma temperaturilor efectiv utile necesare hibrixilor este cuprinsain general,
in intervalul 1000-1400 grd.
Hibrizi romanesti si din SUA( Pioneer) recomandati a fi utilizati, in functie de
zonele de resurse termice :
• foarte timpurii (temp.800-1000): Montana; Suceava 95; Bucovina; Mona; Fundulea
102
• timpurii (temp. 1000-1200): Suceava 108; Doina; Betuflor; Dana; Ciclon; Cristal;
Turda 160; Helga; Optima; Raisa;
• semitimpurii (temp. 1200-1400): Elan; Roxana; Podu Iloaiei 110; Turda 200; Turda
200+; Turda Super; Minerva; Saturn; Milcov; Neptun; Oana; Oituz; Pannonia; Marista;
Stira; Stefania; Odessa;
• mijlocii (temp. 1400-1500): Andreea; Opal; Paltin; Fundulea 322; Rapid; Fulger;
Soim;
• semitardivi (temp. 1500-1600): Partizan; Rapsodia; Pandur; Octavian; Fundulea
376; Vultur; Robust; Danubiu; Granit; Safir; Olt; Faur; Campion; Dacic; Orizont;
Fundulea 410; Lovrin 400; Fulvia; Pura; Volga; Florencia; Pioneer3578; Randa;
• tardivi (temp. peste 1600): Temerar; Cocor; Fundulea 365; Luana; Paolina; Pioneer
3362;
Perioada de semanare
• Incepe cand temperatura de prag este de 8 grd.C, la 10 cm adancime;
• 1-20 aprilie in campia din vestul si sudul tarii, Dobrogea si sudul Moldovei;
• 15-20 aprilie in campia Transilvaniei si centrul Moldovei;
• 20-30 aprilie in zonele subcarpatice si nordul tarii ( poate fi prelungita in prima
decada a lunii mai)
Perioada inceperii recoltarii – In conditiile de clima ale tarii noastre si a
sortimentului de hibrizi utilizati, perioada de recoltare poate incepe , la hibrizii foarte
timpurii, in prima decada a lunii septembrie si continua in a doua jumatate a lunii
octombrie, la hibrizii tardivi. Recoltarea inc epe cand umiditatea boabelor es te de 30%
(chiar 32%), in cazul recoltarii in stiuleti si pastrarii tot sub forma de stiuleti, sau este de
25%( min 21%,max.28%) cand recoltarea se face in boabe
Date privind consumuri specifice
conditii de calitate
• puritate biologica:99,0%
• puritate fizica: min 98 %
• capacitatea de germinatie min 90%
• necesarul de samanta- 15-25 kg/ha
• masa hectolitrica (MH) (kg/hl)70 - 82
• masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 200-450
• mii boabe la kg : 4-10
Conditii stabilite prin instituirea Sistemului National de Gradare a Semintelor de
Consum ( HG nr.1336/2002) - porumbul este clasificat dupa o singura clasa.
Planul de gradare pentru porumb, aloca trei grade, conform Manualului de Gradare
pentru semintelede consum :
FACTORI DEGrad 1 Grad 2 Grad 3
GRADARE
Caracteristici Specifice produsului sanatos
organoleptice
Corpuri straine, max.2 5 10
%, din care :0.5 1 3
-corpuri inerte0.5 4 6
( minerale si organice)
% max.
-semintele altor plante
de cultura % max.
Boabe cu defecte3 5 10
max. %, din care :1 1.5 3
- boabe alterate, %0.5 2 3
max.
- boabe arse, % max.
Sparturi mici de2.5 8 20
porumb care trec prin
sita 4R si raman pe
sita 2R, % max.
Sparturi mari de2 - -
porumb care raman pe
sita 4R, % max.
Ingrasaminte doze optime :
• ingrasaminte organice : 20-60 to/ha
• azot 70-90 kg/ha subst. activa
• fosfor 60-80 kg/ha P2O5
• potasiu 40-80 kg/ha
• zinc 5-10 kg/ha, sub forma de stropiri cu sulfat de zinc sol. 0,2%
• acolo unde se impune ( pH mai mic de 5,8 in apa si gradul de saturatie in baze,
mai mic de 75%) se aplica in prealabil amendamente calcaroase ( carbonat de calciu) 4-
6 to CaCO3 / ha, incorporate sub aratura, o data la 5 ani
Tehnologia porumbului boabe
Planta premergătoare:
Foarte bune premergatoare sunt: mazărea, fasolea, soia, năutul, inul pentru ulei, cartofii
si cerealele păioase
Bune: floarea soarelui, porumbul 1-2 ani, sfecla de zahăr culturi furajere.
Medii: sorgul,ricinul.

Aratul:
Pe solurire mijlocii şi grele este de 25-30 cm adincime:
Pe solurile uşoare este de 20-25 cm adincime:
Pregătirea teren se face toamna sau primăvara prin lucrări superficiale.
Pregătirea patului germinativ se realizeaza printr-o singură trecere cu combinatorul,
când solul permitela 6-8 cm.

Fertilizarea de bază
Fertilizarea de bază cu azot se recomandă a fi făcută cu ¼ din doza sub formă
amidică (uree) sau sub formă amoniacală (complexe) iar restul se aplică cu ocazia
lucrărilor de intreţinere. Fosforul se aplică sub formă de complexe bogate în fosfor de
tipul 22-22-0, 23-23-0, 13-32-0, 9-24-24) sub arătură sau la pregătit teren prin
incorporare la 10-12 cm cu discul. Este de preferat să se aplice fertilizarea de bază
concomitent cu semănatul

Sămânţa şi semănatul
Hibrizii de porumb au fost prezentati mai sus;
Tratamentul seminţei:
 Combatere boli (tăciunele ştiuleţilor şi paniculelor, tăciunele comun al porumbului,
putregaiul tulpinilor şi ştiuleţilor, inflorirea albă a boabelor) se va face obligatoriu cu unul
dintre fungicidele: Caroben 75 PTS (2,5kg/t); Beret MLX-360FS (1,25l/t); Maxim AP 045
FS (1,0l/t); Tiradin 70 PUS (3,5kg/t); Tiradin 500 SC (3,5l/t); Vitavax 200FF(2,5l/t)
Combatere dăunătorilor (viermi sârmă, răţişoara, viermele vestic al rădăcinilor,
buha semănăturilor) se face cu unul dintre următoarele insecticide: Cruiser 350 (12l/t);
Cosmos (5l/t); Carbodan 35ST (28L/T); Carbofuran 350 (25l/t); Diafuran (28l/t); Furadan
35 ST (28L/T); Gaucho 70WP (10-12kg/t); Promet (25l/t); Semafor (2l/t)
Precizia semănatului este oferită de reglarea corespunzătoare a semănătoarei :
(55 000 plante recoltabile-orifici 14- dinţi ax distribuitor 22- dinţi ax roata 9); (60 000
plante recoltabile-orifici 16- dinţi ax distribuitor 22 - dinţi ax roata 9); (65 000 plante
recoltabile-orifici 16- dinţi ax distribuitor 22- dinţi ax roata 11). Precizia semanatului
asigura pierderi minime de plante si un control excelent al adâncimii de semănat şi al
distanţei între rânduri.
Epoca de semănat: va trebui să ţină cont de rezerva de apă din sol, de presiunea
bolilor şi dăunătorilor, de presiunea buruienilor şi de soiul utilizat. Perioda optimă de
semănat este primăvara când în sola adâncimea de semănat se înregistrează
temperatură de 8-10 grade C.
Densitatea se stabileşte în funcţie de potenţialul biologic al soiului, indicii de
calitate a seminţei şi starea fitosanitară a acestora, de epoca de semănat, de calitatea
patului germinativ, şi de presiunea bolilor la densităţi mărite.
Hibrizi timpurii 60 000-65 000 plante recoltabile la hectar
Hibrizi semitimpurii 55 000-60 000 plante recoltabile la hectar
Hibrizi timpurii 50 000-55 000 plante recoltabile la hectar
Cantitate de sămânţă la hectar: 15-25 kg
Adâncimea de semănat 5-7cm

Combatere bolilor la porumb în timpul vegetaţiei.

Toate culturile la care se estimează producţii de peste 8000kg/ha boabe stas şi
toate loturile semincere se vor trata obligatoriu prin aplicarea de tratament cu BRESTAN
60WP (0,2%)

Combatere dăunători:
Se vor aplica tratamente chimice în perioada de vegetaţie contra dăunătorilor cu
unul dintre următoarele produse: Actara 35 WG (0.1l/ha); Regent (0,1-0,2l/ha); Sinoratox
35 (1,5l/ha); Victenon (0,75-1l/ha). Pentru combaterea rozătoarelor din cîmp se poate
utiliza produsul Baraki, Redentin, Storm Bait Blocks, Azodrin, Quickfos

Combatere buruieni:
Se vor efectua tratamente chimice în momentele optime de aplicare cu unul dintre
următoarele erbicide: Alazine (4-6l/ha); Atranex (2-4l/ha); Banvel (0,6l/ha); Callisto (0,20-
0,35l/ha); Guardian (1,75-2,5l/ha); Harness (2-4l/ha); Laset (1,25l/ha); caz infestare cu
costrei: Mistral (1-1,5l/ha); Mistral Turbo (1,5l/ha); Equip (1,75-2,5l/ha)

Fertilizare fazială:
Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) – 2,5 l/ha
Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha
Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) – 2-5l/ha
Folifag (aport de N72%, P25%, K38%+microelemente, procaină, vit. B1, fenolftaleină)-
1,5-2,5l/ha.
Fertitell (aport de N, P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha
Biofert (foliar) –2-4l/ha.

Irigare culturi: se recomandă 3-4 udări a cîte 600-800 mc/ha

Recoltarea.
Recoltarea în ştiuleţi se face la o umiditate de 30-32%, iar în boabe la 23-25%
umiditate. Se pot obţine curent producţii de peste 10 000kg/ha boabe stas.

Depozitarea.
Se vor executa lucrări de lopătare, condiţionare, lotizare şi controale periodice
privind condiţiile de păstrare. Pentru combaterea insectelor din depozite se utilizează
unul din următoarele produse: Actelic (0,05-0,1%); Fendona (2-3%); K,Obiol 25 EC
(1,56mg s.a./mp), Phostoxin (39/100kg seminţe).
Cultura graului
Graul ( genul Triticum aestivum L.) este una dintre cele mai importante
cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete.

Boabele de grau au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice.

Faina de grau este materie prima pentru paine si produse de panificatie, aliment
de baza pentru 35-40% din populatia globului.
Graul se mai utilizeaza si in prelucrari industriale (alcool, amidon, dextrina,
glucoza) si furaj in hrana animalelor.Taratele sunt un nutret concentrat, bogat in
proteine, hidrati de carbon si substante minerale. Paiele se utilizeaza in industria
celulozei si in hrana animale.
Graul are o deosebita importanta fitotehnica, fiind o excelenta premergatoare
pentru rapita, plante furajere de toamna. De asemenea creeaza conditii pentru
administrarea de ingrasaminte organice si minerale si pentru lucrarile solului ;
Evolutia productiei in perioada 1995-2004 (suprafata cultivata; productie medie;
productie totala realizata) :
• 1995: 2,5 mil ha; 3090 kg/ha; 7,6 milioane tone realizat;
• 1996: 1,7 mil ha; 1765 kg/ha; 3,1 milioane tone realizat;
• 1997: 2,4 mil ha; 2900 kg/ha; 7,1 milioane tone realizat;
• 1998: 2,0 mil ha; 2500 kg/ha; 5,1 milioane tone realizat;
• 1999: 1,6 mil ha; 2700 kg/ha; 4,6 milioane tone realizat;
• 2000: 1,9 mil ha; 2200 kg/ha; 4,4 milioane tone realizat;
• 2001: 2,4 mil ha; 3000 kg/ha; 7,7 milioane tone realizat;
• 2002: 2,2 mil ha; 1900 kg/ha; 4,4 milioane tone realizat;
• 2003: 1,7 mil ha; 1400 kg/ha; 2,4 milioane tone realizat;
• 2004: 2,0 mil ha; 3800 kg/ha; 7,7 milioane tone realizat;
Zonele de favorabilitate ale culturii de grau
• Zona foarte favorabila (zff) – 19,5% din suprafata arabila
o Campia de Vest ( Campia Crisurilor, Campia Banatului)
o Campia Dunarii (sudul Olteniei, terasele Dunarii din stg. Oltului, S Campiei
Teleormanului, zona Buc.-Gr.-Cl. Vestul Campiei Baraganului)
o Campia Transilvaniei
o N-E Moldovei
• Zona favorabila (zf) Z.F. – 70,4% din suprafata arabila
o Sudul tarii si Dobrogea
o Transilvania (bazinele Tarnavelor, Muresului,Oltului, Depresiunea Barsei,
Fagarasului, Depresiunea Ciucului)
o Moldova ( Zonele Botosani, Iasi, Vaslui, Galati, Podisul Sucevei)
• Zona putin favorabila (zpf) - 7,2% din suprafata arabila
o Dealurile subcarpatice si dealurile erodate din N Dobrogei
Perioada de vegetatie si de campanie
Perioada de vegetatie – 270-300 zile, in functie de soi si conditii de cultura
• Perioada de semanare
o incepand cu 25 septembrie in Sud, pana la 20 oct.
o incepand cu 15 septembrie in Nord, pana la 5 oct.
• data inceperii recoltarii
o sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie in Sud
o jumatatea lunii iulie, inceputul lunii august in Nord
Soiurile romanesti utilizate, pe zone de favorabilitate
• Sudul tarii: Fundulea 4; Flamura 85; Dropia; Lovrin 34; Rapid
• Zona colinara din sudul tarii: Albota ; Trivale ; Siminic 30 ; Fundulea 4
• Vestul tarii( zona de campie :Timis, Arad, Bihor): Lovrin 34 ; Lovrin 41 ; Flamura 85
; Fundulea 4 ; Delia ; Alex ; Dropia
• Transilvania: Ariesan; Apullum; Transilvania 1; Turda 81; Fundulea 4
• Centrul si sudul Moldovei: Flamura 85; Dropia; Gabriela; Moldova 83
• Nordul Moldovei: Aniversar; Suceava 84; Turda 81; Ariesan;
Conditii de calitate samanta
• puritate biologica: 99,0% 99,5% 99,8%
• puritate fizica: 98-99%
• capacitatea de germinatie 90% ( 85 % )
* necesarul de samanta- 160-220 kg/ha ( 400-600 boabe germinabile/mp)
* masa hectolitrica (MH) (kg/hl) 75 - 83
* masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 30 - 45
* mii boabe la kg 22 – 33
• Cantitatea de samanta ( Cs )se poate stabili prin aplicarea formulei: Cs = D x MMB
x 100 / P x G ( kg/ha),
o D densitatea (nr. boabe germinabile)
o MMB ( masa 1000 boabe)
o P ( puritatea)
o G ( germinatia)
Conditii stabilite prin instituirea Sistemului National de Gradare a Semintelor de
Consum ( HG nr.1336/2002)
Graul se imparte in doua clase (clasa A si clasa B)
• Clasa A cuprinde doua grupe
o (Grupa I - soiurile Alex, Apullum, Crina, Dropia, Esential, Flamura 85,
Gabriela,
Lovrin 34, Moldova 83, Rapid ;
o Grupa II – soiurile Albota, Aniversar, Lovrin 41, Romulus, Suceava 84,Turda
90,etc)
• Clasa B cuprinde soiurile care nu sunt incluse in Clasa A
Planul de gradare pentru graul din clasele A si B aloca trei grade, conform
Manualului de Gradare pentru semintele de consum.
Conditii minime de calitate pentru graul de panificatie:
• umiditate, max. 15,5%;
• masa hecolitrica, min 70 kg/hl;
• impuritati, max.15%, din care;
• boabe sparte, max.7%;
• boabe sistave, max 8%;
• boabe avariate, max. 1%;
• boabe atacate daunatori, max. 2%;
• boabe incoltite, max 1%;
• alte cereale, max. 3%;
• corpuri straine, max. 2%;
• gluten umed, min 22%;
• indice de deformare a glutenului, max. 15mm.
Planta premergătoare
Foarte bune: mazărea, fasolea, soia, năutul, inul pentru ulei; inul pentru fibră, rapiţă;
cartofi de vară.
Bune: floarea soarelui, hibrizii timpurii de porumb, culturi care eliberează terenul în prima
jumătate a lunii septembrie.
Medii: cerealele păioase anul I, porumbul, sfecla de zahăr, cartofii de toamnă
Nu se recomandă: unde au fost păioase mai mult de doi ani; după culturi târzii; după
terenuri infestate cu boli şi dăunători specifice păioaselor
Aratul:
Arătura de vară: 20-25cm:
Arătura de toamnă 18-20 cm:
Discuit 12-15cm (discuitul inlocuieste aratura in conditii de seceta)
Pregătirea teren:
Arătura de vară se menţine curată de buruieni
Arătura de toamnă se mobilizează în scopul mărunţiri bulgărilor.
Pregătirea patului germinativ
Patul germinativ se pregăteşte printr-o singură trecere cu combinatorul în preziua
semănatului (nu trebuie sa existe mai mult de 4 bulgari la metru patrat mai mare ca
pumnul)
Fertilizarea de bază
Fertilitate naturală sol Azot Fosfor Potasiu
Kg/ha s.a. Kg/ha s.a. Kg/ha s.a.
Slabă 100-120 90-110 80-100

Mijlocie 80-100 70-90 60-80

Bună 60-80 60-75 0

Azotul se aplică toamna ¼ din doza minimă sub formă amidică (uree) sau sub formă
amoniacală (complexe) iar restul se aplică la iesire din iarna 2/3 din doza recomandată
şi primăvara 1/3 din doză.
Fosforul se aplică sub formă de complexe bogate în fosfor de tipul 22-22-0, 23-23-0, 13-
32-0, 9-24-24) sub arătură sau la pregătit teren prin incorporare la 10-12 cm cu discul.
Sămânţa
Soiuri de grâu recomandate au fost prezentate mai sus.
Soiuri extinse: ALEX; ROMULUS; DROPIA; LOVRIN 34; ARIEŞAN.
Soiuri în curs de extindere: ARDEAL; ENESCO; RENAN; G.K.GOBE; G.K. OTHALOW;
SERINA; KRALJEVICA; DELABRAD; CIPRIAN
Soiuri noi: CIPRIAN
Tratamentul seminţei:
• Combatere boli ( mălura comună, fuzarioaza rădăcini, colet): Celest Star (1l/t);
Dinitim 2PUS (1l/t); Dinitim 2SC (1l/t); Divident 030 FS (1l/t); Divident Star 036 (1l/t);
Divident Xtreme 115 FS (O,3 l/t); Fortral 2WS (1,5kg/t); Miclobar Extra 65 PUS (2kg/t);
Oris 5FS (1,5l/t); Orius 6FS (0,5l/t); Panoctine 35 LS (2 l/t); Prelude SP (1,5kg/t); Raxil T
206 Gel (5kg/t); Raxil T515 FS(2l/t); Real 200 FS (0,2l/t); Sumi 82FL (1l/t); Sumi 8 Plus
(1,5l/t); Tebuconazole 2 FL (1,5l/t); Tebuconazole 100 FS(0,3l/t); Tiracarb 600 SC
(2,5l/t); Tiradin 70 PUS (2kg/t); Tiradin 500SC (2,5l/t); Tiramet 600 SC ( 3l/t); Vincit F
(1,5l/t); Vitavax 200 FF (2,5l/t); Vitavax 200 PUS ( 2kg/t).
• Combatere boli (numai pentru mălura comună): Caroben 75 PTS (2,5kg/t); Dithane
M 45 (2,5kg/t); Dithane 75WG ( 2,5kg/t); Labilite 70 WP (2,5kg/t); Premis Jeta (4,0l/t);
Raxil 060 FS (0,5l/t); Vandozeb 75 DG (2,5kg/t); Vydan 25 WP (1kg/t)
• Combatere boli (mălura comună şi fuzarioaza plantulelor) şi dăunători (vermi
sârmă, gândac ghebos) în cazul când avem premergătoare cereale păioase : Dacseed
(3kg/t); Gammavit 85 PSU (3kg/t); Orius Combi (2kg/t); Protilin AL 81 PUS (3kh/t);
Protilin 460 SC (4,5l/t); Sumidan (1,8 l/t); Sumidan Forte (2l/t); Supercarb T 80 (3KG/T);
Tirametox 90PTS (3KG/T); Tirametox 625 SC (3,75l/t); Vitalin 85 PTS (3kg/t)
• Combatere boli şi dăunători cu amestec omogen de fungicide (Divident 030 FS
(1l/t); Divident Star 036 (1l/t); Oris 5FS (1,5l/t); Panoctine 35 LS (2 l/t); Sumi 82FL (1l/t);
Sumi 8 Plus (1,5l/t); Tiramet 600 SC ( 3l/t); Vitavax 200 FF (2,5l/t) şi de insecticide:
Lindan 400SC (2,25l/t); Lindan HC (1.35l/t); Lindan 750 SC (1,2l/t). Se mai poate face şi
un tratament dublu fără să fie amestecate (tratament I.fungicid + tratament II. Insecticid)
Precizia semănatului oferă - pierderi minime de plante prin control excelent al adâncimii
de semănat şi al distanţei între plante pe rând şi între rânduri.
Epoca de semănat: va trebui să ţină cont de rezerva de apă din sol, de presiunea bolilor
şi dăunătorilor, de presiunea buruienilor şi de soiul utilizat. Perioada optimă de semănat
este între 1-15 octombrie.
Densitatea se stabileşte în funcţie de potenţialul biologic al soiului, indicii de calitate a
seminţei şi starea fitosanitară a acestora, de epoca de semănat, de calitatea patului
germinativ, şi de presiunea bolilor la densităţi mărite.
Număr de boabe la mp 450-600
Cantitate de sămânţă la hectar: 200-280 kg
Adâncimea de semănat 3-6 cm în funcţie de lungimea coleoptilului tipică soiului.
Combatere bolilor la grâu în timpul vegetaţiei:
(Mozaicul dungat al grâului, făinarea grâului, mălura comună a grâului, tăciunele
zburător al grâului, ruginile grâului, fuziaroza grâului, etc.)
Toate culturile la care se estimează producţii de peste 4000 kg/ha şi toate loturile
semincere se vor trata obligatoriu prin aplicarea a 1-2 tratamente cu fungicide pe
vegetaţie cu unul dintre următoarele produse: Tilt 250 EC (0,5l/ha); Mirage 45 EC
(1l/ha); Granit 20 (1L/HA); Alert (0,8l/ha); Alto Combi 420 (0,5l/ha); Bumper Super 490
EC (0,8l/ha); Sumi 8 12,5 WP (0,4kg/ha); Sanazole 250 EC (0,5l/ha); Tango (0,5l/ha);
Impact 25 SC (0,5l/ha); Folicur BT 225 EC (0.8l/ha); Caramba 60 SL(1,2l/ha); Tango
Super (0,75l/ha); Orius 25EW (0,5l/ha); Stratego 250 EC (1l/ha); Artea 330 EC (0,4l/ha);
Falcon 460 EC (0,6l/ha); Bumper Forte CE (1l/ha); Sanazole Combi (1l/ha); Vydan 25
EC (0,5l/ha); Zamfir 40 EW (0,75l/ha); Soprano (0,75l/ha)
Combatere dăunători:
(Tripsul grâului, păduchele verde al cerealelor, ploşniţa cerealelor, gânducul
ghebos, gândacul ovăzului, cărăbuşeii cerealelor, viermele roşu al cerealelor, muştele
cerealelor)
Se vor aplica tratamente chimice în perioada de vegetaţie contra dăunătorilor cu unul
dintre următoarele produse: Actara 35 WG (0.06 l/ha); Decis 2,5 EC (0.02-0,05%); Decis
25 WG (0,2-0,3 l/ha); Fastac (0,01-0,02 l/ha); Karate 2,5 EC (0,2-0,4 l/ha); Mopsilan
(0,06-0,125 l/ha); Regent (0,09-0,1 l/ha); Sinoratox 35 (0,1-0,3%); Victenon (0,4-1 l/ha).
Pentru combaterea rozătoarelor din cîmp se poate utiliza produsul Baraki.
Combatere buruieni:
Se vor efectua tratamente chimice pe vegetaţie în momentele optime de aplicare cu unul
dintre următoarele erbicide: Assert (2 l/ha); Basgran (2-4 l/ha); Buctril (0,8 l/ha); Cerestar
75 WP (15-20 g/ha); Dacsulfuron750WP (15-20 g/ha); DMA6 (1 l/ha); Glean 75DF (15-
20 g/ha); Granstar 75DF (15-20 g/ha); Harmony Extra (40 g/ha); Icedin Super (1 l/ha);
Lintur 70 WG (150 g/ha); Lancet RV (1-1,25 L/HA); Logran 75 WG (10 g/ha); Mustang
(0,4-0,6 l/ha); Oltisan Extra (1 l/ha); Primstar 75 DF (15-20 g/ha); Puma S (0,8-1 l/ha);
Radical Super 40 CS (1 l/ha); Rival Star 75 PU (15-20 g/ha); Sansac (1 l/ha); Sekator
(0,2-0,3 l/ha); Sansulfuron 750 WP (15-20 g/ha)
Fertilizare fazială.
Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) – 2,5 l/ha
Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha
Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) – 2-5l/ha
Folifag (aport de N72%, P25%, K38%+microelemente, procaină, vit. B1, fenolftaleină)-
1,5-2,5l/ha.
Fertitell (aport de N, P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha
Biofert (foliar) –2-4l/ha.
Irigarea :
Se asigură pentru răsărire în toamnă 300-400mc/ha.
În perioada de vegetatie se aplică 1-2 udări prin aspersiune cu norme de 500-700
mc/ha.
Recoltarea.Recoltarea se face când umiditatea boabelor ajunge la 14-15% luîndu-se
măsuri de reglare corectă a combinei pentru evitarea pierderilor şi spargerii boabelor. Se
pot obţine producţii de peste 7000kg/ha.
Depozitarea.Se vor executa lucrări de lopătare, condiţionare, lotizare şi controale
periodice privind condiţiile de păstrare. Pentru combaterea insectelor din depozite se
utilizează unul din următoarele produse: Actelic (0,05-0,1%); Fendona (2-3%); K,Obiol
25 EC (1,56mg s.a./mp), Phostoxin (39/100kg seminţe).

Cultura triticaleleor

Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului
său ridicat de producţie atât de boabe, cât şi de biomasă şi al multiplelor sale
utilizări. Datorită recombinării unor caracteristici favorabile de la cele două specii
parentale (grâul şi secara), triticale are o serie de însuşiri biologice şi economice
cum sunt:
-rezistenţa ridicată la temperaturi scăzute, ceea ce favorizează prelungirea
vegetaţiei până toamna târziu şi o reluare mai timpurie a creşterii în primăvară;
-vigurozitate mare a plantelor şi cu ritm rapid de creştere;
-toleranţă la toxicitatea ionilor de aluminiu, ce determină cultura pe solurile acide,
nemaifiind necesară amendarea cu calcar a acestora;
-rezistenţa genetică la un spectru larg de boli şi la iernare asigură o bună
stabilitate a producţiei de la un an la altul;
-ca furaj (masă verde sau siloz) se poate folosi, cu rezultate bune, în hrana
bovinelor şi ovinelor, iar ca boabe în furajarea păsărilor şi porcilor, datorită conţinutului
acestora ridicat în lizină;
-valoarea nutritivă a boabelor de triticale este superioară atât boabelor de grâu,
orz, cât şi a celor de secară;
-în hrana omului se foloseşte pentru prepararea pâinii în raport de 1:1 cu făină de
grâu, sub formă de fulgi, în diferite produse de patiserie, paste făinoase, etc.;
Planta premergătoare
Foarte bune: mazărea, fasolea, soia, năutul, inul pentru ulei; inul pentru fibră,
rapiţă; cartofi de vară.
Bune: floarea soarelui, hibrizii timpurii de porumb, culturi care eliberează terenul
în prima jumătate a lunii septembrie.
Medii: cerealele păioase anul I, porumbul, sfecla de zahăr, cartofii de toamnă
Nu se recomandă: unde au fost păioase mai mult de doi ani; după culturi târzii;
după terenuri infestate cu boli şi dăunători specifice păioaselor
Aratul:
Arătura de vară: 20-25cm:
Arătura de toamnă 18-20 cm:
Discuit 12-15cm:
Pregătirea teren:
Arătura de vară se menţine curată de buruieni
Arătura de toamnă se mobilizează în scopul mărunţiri bulgărilor.
Patul germinativ se pregăteşte printr-o singură trecere cu combinatorul în preziua
semănatului
Fertilizarea de bază
Fertilitate naturală sol Azot Fosfor Potasiu
Kg/ha s.a. Kg/ha s.a. Kg/ha s.a.
Slabă 80-100 70-90 60-70
Mijlocie 70-80 60-70 40-50
Bună 60-70 40-60 -

Sămânţa şi semănatul:
Soiuri de triticale recomandate: Plai; Colina; Titan; Ţebea; Silver; Prospect; Ulpia.
Tratamentul seminţei: Combatere boli (mălura comună şi fuzarioaza plantulelor)
şi dăunători (vermi sârmă, gândac ghebos) obligatoriu cu insectofungicide: Protilin AL 81
PUS (3kh/t); Sumidan (1,8 l/t); Sumidan Forte (2l/t); Tirametox 90PTS (3KG/T);
Tirametox 625 SC (3,75l/t); Combatere boli cu Tiramet 600 SC ( 3l/t); Tiramet 60 PTS
(3kg/t); Combatere dăunători după alte premergătoare decât cerealelele păioase cu
insecticide: Lindan 400 SC (2,25l/t); Lindan HC (1.35l/t)
Epoca de semănat: va trebui să ţină cont de rezerva de apă din sol, de presiunea
bolilor şi dăunătorilor, de presiunea buruienilor şi de soiul utilizat. Perioada optimă de
semănat este între 1-10 octombrie.
Densitatea se stabileşte în funcţie de potenţialul biologic al soiului, indicii de
calitate a seminţei şi starea fitosanitară a acestora, de epoca de semănat, de calitatea
patului germinativ, şi de presiunea bolilor la densităţi mărite.
Număr de boabe la mp 400-500
Puritatea minimă 98%
Germinaţia minimă 85%
Cantitate de sămânţă la hectar: 180-250 kg
Combatere bolilor la triticale în timpul vegetaţiei:
Toate culturile la care se estimează producţii de peste 4000kg/ha şi toate loturile
semincere se vor trata obligatoriu prin aplicarea a 1-2 tratamente cu fungicide pe
vegetaţie cu unul dintre următoarele produse: Tilt 250 EC (0,5l/ha); Mirage 45 EC
(1l/ha); Granit 20 (1L/HA); Alert (0,8l/ha); Alto Combi 420 (0,5l/ha); Bumper Super 490
EC (0,8l/ha); Sumi 8 12,5 WP (0,4kg/ha); Sanazole 250 EC (0,5l/ha); Tango (0,5l/ha);
Impact 25 SC (0,5l/ha); Folicur BT 225 EC (0.8l/ha); Caramba 60 SL(1,2l/ha); Tango
Super (0,75l/ha); Orius 25EW (0,5l/ha); Stratego 250 EC (1l/ha); Artea 330 EC (0,4l/ha);
Falcon 460 EC (0,6l/ha); Bumper Forte CE (1l/ha); Sanazole Combi (1l/ha); Vydan 25
EC (0,5l/ha); Zamfir 40 EW (O,75l/ha); Soprano (o,75l/ha)
Combatere dăunători:
 (Tripsul grîului, păduchele verde al cerealelor, gândacul ovăsului, cărăbuşeii
cerealelor, muştele cerealelor)
Se vor aplica tratamente chimice în perioada de vegetaţie contra dăunătorilor cu
unul dintre următoarele produse: Actara 35 WG (0.06l/ha); Decis 2,5 EC (0.02-0,05%);
Decis 25 WG (0,2-0,3l/ha); Fastac (0,01-0,02l/ha); Karate 2,5 EC (0,2-0,4l/ha); Mopsilan
(0,06-0,125l/ha); Regent (0,09-0,1l/ha); Sinoratox 35(0,1-0,3%); Victenon (0,4-1l/ha).
Pentru combaterea rozătoarelor din cîmp se poate utiliza produsul Baraki.
Combatere buruieni:
Se vor efectua tratamente chimice pe vegetaţie în momentele optime de aplicare
cu unul dintre următoarele erbicide: Assert (2l/ha); Basgran (2-4l/ha); Buctril (0,8l/ha);
Cerestar 75 WP (15-20g/ha); Dacsulfuron750WP(15-20g/ha); DMA6 (1l/ha); Glean
75DF (15-20g/ha); Granstar 75DF (15-20g/ha); Harmony Extra (40g/ha); Icedin Super
(1l/ha); Lintur 70 WG (150g/ha); Lancet RV (1-1,25L/HA); Logran 75 WG (10g/ha);
Mustang (0,4-0,6l/ha); Oltisan Extra (1l/ha); Primstar 75 DF (15-20g/ha); Puma S (0,8-
1l/ha); Radical Super 40 CS (1l/ha); Rival Star 75 PU (15-20g/ha); Sansac (1l/ha);
Sekator (0,2-0,3l/ha); Sansulfuron 750 WP (15-20g/ha)
Fertilizare fazială:
Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) – 2,5 l/ha
Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha
Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) – 2-5l/ha
Folifag (aport de N72%, P25%, K38%+microelemente, procaină, vit. B1,
fenolftaleină)-1,5-2,5l/ha.
Fertitell (aport de N, P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha
Biofert (foliar) –2-4l/ha.
Recoltarea:
Recoltarea se face înainte ca umiditatea boabelor să ajungă la 16% pentru a
evita pierderile prin scuturare şi încolţire a boabelor în spic. Se pot obţine producţii de
peste 6000kg/ha.
Depozitarea :
Se vor executa lucrări de lopătare, condiţionare, lotizare şi controale periodice
privind condiţiile de păstrare. Pentru combaterea insectelor din depozite se utilizează
unul din următoarele produse: Actelic (0,05-0,1%); Fendona (2-3%); K,Obiol 25 EC
(1,56mg s.a./mp), Phostoxin (39/100kg seminţe

Cultura rapitei

Rapita (Brassica napus L) se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei

de ulei comestibil, intre plantele oleaginoase Uleiul de rapita are largi utilizari
industriale si alimentare ; turtele de rapita obtinute din procesare au o buna
valoare furajera, fiind bogate in proteine(38-42%), glucide si saruri minerale
paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii.
Rapita se recolteaza timpuriu, motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si
orzul de toamna. Rapita este o excelenta planta melifera timpurie( asigura circa 50 kg miere/ha).

Date privind dinamica productiei - perioada 1995-2004 (suprafata cultivata; productie medie; productie
totala realizata).
Suprafata cea mai mica de rapita de 300 ha, a fost realizata in anul 1995 iar suprafata cea mai
mare de peste 80 000 ha a fost realizata in 1999. In 2003 sa realizat cea mai mica productie de 473 kg/ha
iar in 2004 sa realizat productia cea mai mare, respectiv 2090 kg/ha. In 1999 a fost realizata cea mai mare
 productie totala, respectiv 108 mii tone.

Zone de favorabilitate
• zona foarte favorabila (zff)
o partea de vest si de est a tarii, Podisul Transilvaniei si zonele colinare adapostite
• zona favorabila (zf)
o partea de sud a tarii, in conditii de irigare

Perioada de vegetatie si de campanie

• perioada de vegetatie – 270 - 300 zile
• perioada de semanare
o 5-15 septembrie, pentru sudul tarii ;
o 1-10 septembrie, pentru rest ;
o pentru rapita de primavara, semanatul se face timpuriu, in prima urgenta
• perioada recoltarii – se recolteaza in doua moduri :
o recoltarea in doua faze, taierea plantelor in faza de coacere in parga lasarea pana la uscare completa-
treierare cu combina , la o umiditate de 12-14%
o recoltarea directa cu combina, cand semintele sunt brunificate si au umiditate de 16-18%

Samanta
• trebuie sa provina din recolta anului insamantarii, deoarece dupa trei ani de la recoltare, isi pierde
germinatia
• conditii de calitate : puritate min. 95%, germinatie min. 85-90%
• Soiurile utilizate :
• (Toamna) : Amor, Astra, Capitol, Colvert, Dolomit, Madora, Orlando, Praska, Triumf, Valesca, Wotan
• (Primavara) : Bolero, Cyclone, Star
• necesarul de samanta- 8-15 kg / ha, in functie de calitatea pregatirii patului germinativ, textura si
starea umiditatii solului
• densitatea optima de semant 150-180 s.g./mp, care asigura o densitate la recoltare de80-100 plante/mp
• masa hectolitrica (MH) (kg/hl) 61-68
• masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 3,5- 5,6
• contiunut de ulei in seminte 43% e) conditii minime de calitate pentru rapita , conforme planului de
gradare stabilit prin Sistemul National de Gradare a Semintelor de Consum ( Manualul de gradare) -pentru
rapita exista o singura clasa, care are alocate doua grade-caracteristici organoleptice :aspect, gust, miros,
specifice produsului sanatos-corpuri straine, % max. 5-10

Ingrasaminte
Rapita este o cultura mare consumatoare de elemente fertilizante, cu un consum specific de 30-55 kg
azot,20-23 kg fosfor, 38-65 kg potasiu la tona de seminte productie In functie de calitatea solului, dozele
optime sunt :
• azot 90-160 kg/ha
• fosfor 60-80 kg/ha
• potasiu 50-60 kg/ha

Tehnologia rapitei de toamna

Planta premergătoare:
• Foarte bune plante premergatoare sunt cerealele paioase;
• Bune plante premergatoare sunt plantele furajere;
• Nu se recomandă sa se samene dupa rapita, floarea soarelui, soia, fasole, tutunul.

Aratul:
• Dupa eliberarea terenului se executa o discuitura;
• Aratura se executa pe ogoare la 20-25 cm, pana la 15 august. Plugurile trebuie sa fie echipate cu
scormonitori.

Pregătirea teren:
• Imediat dupa arat se pregateste terenul cu graba cu discuri.

Pregătirea patului germinativ

• Patul germinativ se pregăteşte printr-o singură trecere cu combinatorul în preziua semănatului
urmat de tăvălugit la adancimea de semanat 2 cm.

Fertilizarea de bază
Fertilitate naturală sol Azot Fosfor Potasiu
Kg/ha s.a. Kg/ha s.a. Kg/ha s.a.
Medie (in functie de productie) 80-160 50-80 60-80
• Ingrasamintele se aplica inainte de aratura sau sub disc, la pregatirea terenului;
• Se recomanda ingrasamantul complex NPK 21+6+11 cu 2% MGO, 3,6 S+ 0,02%B;
• Pe terenurile acide se vor aplica amendamente;
• Gunoiul de grajd este valorificat de rapita daca se va da plantei premergatoare.

Sămânţa şi semănatul
• Soiuri de rapita recomandate sunt: Triunf; Madora; Valeska; Alaska; Rodeo; Triangle.
• Epoca de semănat: Perioda optimă de semănat este la inceputul toamnei între 1-10 septembrie.
• Densitatea se stabileşte în funcţie de potenţialul biologic al soiului, indicii de calitate a seminţei şi
starea fitosanitară a acestora, de epoca de semănat, de calitatea patului germinativ, şi de presiunea
bolilor la densităţi mărite.
o Număr de boabe la mp intre 60 - 180
o Puritatea minimă 97%
o Germinaţia minimă 85%
o Greutatea a 1000 boabe: 3-5g
o Cantitate de sămânţă la hectar: 8-10 kg
o Cantitatea = (nr. boabe germ. X greutate 1000boabe) / (puritate x germinaţie)
• Adâncimea de semănat 1,5 - 2,5 cm
• Tavalugitul semanaturii. Concomitent cu semanatul sau dupa semanat se recomanda o tavalugire
usoara

Combatere bolilor la rapita pe timpul vegetaţiei: (putregaiurile, fainarea,mana si alternarioaza)

• Tratamentul semintei cu ROVRAL 50 WP sau RONILAN cu 1kg/tona
• Tratamentul pe vegetatie cu FOLICUR 1.5 l/ha, ROVRAL 50 WP, SUMILEX 50 WP, RONILAN
1kg/ha, MIRAGE 1l/ha

Combatere dăunători: (purecii de pamant, gandacul lucios al rapitei; gargaritele criciferilor, paduchele
cenusiu al verzei)
• În perioada infloritului se vor face tratamente cu MELIPAX 60 CE 3 l/ha sau FASTAC 1 l/ha .
• Pentru combaterea gandacului lucios si a vespei rapitei se aplica VICTENON 0,75 kg/ha

Combatere buruieni:
• Se vor efectua tratamente chimice înainte de semanat pe terenurile puternice afectate cu Dual 3-4
l/ha sau Treflan 3-4 l/ha;
• Dupa semanat se pot efectuat tratament cu GALANT SUPER 1l/ha; LEOPARD 0,7 l/ha; LONTREL
0,3-05 l/ha (contra palamidei)

Fertilizare fazială:
• Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) – 2,5 l/ha
• Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha
 • Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) – 2-5l/ha
• Folifag (aport de N72%, P25%, K38%+microelemente, procaină, vit. B1, fenolftaleină)-1,5-2,
• Fertitell (aport de N, P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha
• Biofert (foliar) –2-4l/ha.

Recoltarea:
• Recoltarea se face cand semintele sunt brunificate si au umiditate sub 16%;
• Se va lucra numai seara si dimineata pentru a evita scuturarea.

Depozitarea :
• Se vor executa lucrări de indepartare a resturilor vegetale si uscare la temparaturata de
pentru a putea fi pastrate semintele in bune conditii.

Fermierii care doresc să obţină producţii bune, chiar şi în condiţii mai puţin favorabile, vor fi ob
apeleze la produse cum ar fi stimulatorii pe bază de aminoacizi, care pot avea un rol hotă
pregătirea plantele pentru rezistenţa la factorii de stres cu care se pot confrunta după răsărire
Agrochemicals este compania care a introdus, pentru prima dată în tehnologia de cultură a rap
astfel de produs: biostimulatorul Terra Sorb® Foliar. Ca element de noutate, produsul s-a aplicat
când majoritatea fermierilor, preocupaţi de educerea taliei plantelor, nu sunt obişnuiţi cu utilizar
asemenea produse. Însă ceea ce trebuie ştiut este că Terra Sorb® Foliar nu este genul de pr
stimulează creşterea vegetativă a plantelor. Aplicat toamna - înainte de intrarea în iarnă - el are ro
creşte vigoarea plantelor, în special a celor mai puţin dezvoltate, şi de a creşte concentraţia în am
a sucului celular, mărind astfel cu 3-4°C capacitatea de rezistenţă a plantelor la temperaturile nega
timpul iernii. Se realizează astfel o cultură uniformă, viguroasă şi cu un sistem radicular bine dezvo
Cultura sfeclei de zahar

Cultura sfeclei de zahar (Beta vulgaris L.) are o veche traditie in Romania.
Introducerea ei in cultura este mentionata de vechile tratate de agricultura inca
din anul 1832 in Cluj si Brasov. Cadrul legislativ publicat in 1873 a condus la
dezvoltarea acestei culturi (pe cca 14.000 ha) si la infiintarea primelor fabrici de
zahar la Sascut si Chitila in anul 1876, urmate de alte doua fabrici in
Transilvania: Bod in 1889, Targu Mures in 1895 si una la Marasesti in 1897.
In perioada de dupa primul razboi mondial suprafetele cultivate cu sfecla de zahar nu au crescut
prea mult. In anul 1938 sfecla de zahar se cultiva pe cca 32.000 ha, de pe care se obtineau 330.000 tone
sfecla, respectiv 10.300 kg/ha.
Progrese mari s-au obtinut numai dupa anul 1960, an in care productia de sfecla a fost de
aproape 10 ori mai mare decat cea realizata in anul 1938, marcand o perioada de dezvoltare ascendenta
a productiei de sfecla in tara noastra. Incepand cu anul 1960 suprafetele cultivate cu sfecla de zahar au
crescut, astfel incat in perioada 1980-1990, sfecla de zahar se cultiva in Romania pe cca 250.000 ha, cu o
productie medie cuprinsa intre 22-27 to/ha, o productie totala de sfecla pentru prelucrare cuprinsa intre
4500-5500 mii tone
Sfecla de zahar se cultiva pentru radacini,din care prin prelucrare se obtine ca produs principal,
zaharul, iar ca produse secundare, melasa si borhotul, folosite in furajarea animalelor si pentru obtinera
alcoolului etilic.
Date privind dinamica productiei -perioada 1995-2004
Suprafetele cele mai mari cultivate au fost in 1995 si 1996 de peste 130 mii hectare, iar cea mai
mica suprafata cultivata a fost in 2004 de doar 18 mii hectare.
Productia medie cea mai mare ralizata a fost in 2004 de 29 000 kg/ha, iar cea mai mica a fost de
13 000 kg/ha in 2000. Cea mai mare productie totala a fost de 2,8 milioane tone in 1996, iar cea mai mica
productie totala pe tara sa rea lizat in 2004 si afost de 550 mii tone sefcla de zahar.
Contracte cu fabricile de zahar.
Sfecla de zahar se cultiva pe baza de contract incheiat intre producatorii agricoli si fabricile de
zahar.
Fabricile de zahar asigura samanta, substantele pentru combaterea bolilor si daunatorilor
ingrasamintele chimice si utilaje pentru pregatirea terenului in regim de prefinantare. De asemenea
asigura si urmareste tehnologia de cultura. Fabricile de zahar incheie contracte cu producatori agricoli
particulari pe suprafete cuprinse intre 0,3 ha si 5 ha iar cu exploatatiile agricole suprafetele pot ajunge si la
200-300 ha.

Zone de favorabilitate
Exista trei zone agroecologice cu pretabilitate pedologica asemanatoare pentru cultura sfeclei de
zahar diferentiate climatologic care asigura constanta randamentelor anuale de zahar, indiferent de
fluctuatia conditiilor meteorologice anuale.(Zona de centru, Campia de vest si sud si zona Moldovei).
Sfecla de zahar necesita sol uri profunde, fertile, bogate in humus, bine structurate, cu capacitate
mare de retinere a apei. Cele mai indicate soluri sunt solurile aluvionare luto-nisipoase, cernoziomurile,
brun-roscate de padure, cu panza freatica la adancimi de 2-4 m si pH=6,5-8,0. Aceste soluri sunt specifice
zonelor mentionate mai sus.
Cultura de sfecla de zahar asigura conditii pentru practicarea asolamentelor, mentinerea apei in
sol, imbunatatirea fertilitatii naturale a solului, are efecte de protejare a mediului inconjurator fizand CO2 si
eliberandoxigenul in echivalenta unui ha de padure.

Perioada de vegetatie si de campanie

• Perioada de vegetatie 180 zile.
• Epoca de semanat - imediat dupa desprimavarare, de indata ce temperatura in sol se realizeaza si
se mentine la 4-5°C, la adancimea de semanat care pentru sfecla este de 2-4 cm.
• Recoltatul sfeclei de zahar se face atunci cand a ajuns la maturitate, adica atunci cand are
continutul cel mai ridicat de zahar, greutate maxima a radacinilor si insusiri tehnologice superioare. Acest
lucru se realizeaza in perioada 15 septembrie-15 octombrie functie de data semanatului.
Soiuri de sfecla de zahar
Se folosesc soiuri plurigerme si monogerme.
• Plurigerme: Romanesc 7
• Monogerme: din import ( Emma, Hilma, Evelina,Dora, Corsica.) Romanesti (Brasov 519, Monorom
Barsa.)

Conditii minime de calitate pentru radacinile de sfecla de zahar

Respectarea STAS 10.603/1975 care prevede conditiile de calitate pentru sfecla de zahar si Ordinul
MAPAM nr. 718/2003.
NOTA EXPLICATIVA. Radacinile de sfecla de zahar sunt preluate de fabricile de zahar pentru
industrializare. In functie de continutul de zahar din sfecla se pot realiza randamente de extractie, care in
ultimii ani s-au situat intre 10 si 14%. Astfel in anul 2004, Zahar Ludus a realizat un randament de
14,250%; Zahar Oradea 12,028%; Fabrica de Zahar Bod 13,408%;Yahar Liesti 10,000%.
In Romania mai sunt viabile un numar de 14 fabrici cu o capacitate de prelucrare de 44 000 to/24h,
fata de anul 1989 cand existau 33 de fabrici cu 83.000 to/24 h.

Fabrici de zahar viabile in Romania

• Zahar Corabia cap 3000 to /24 ore
• Zahar Timisoara - 4000
• Zaharul Oradea - 3000
• Zahar Arad - 4000
• Zahar Ludus - 3000
• Zaharul Tg. Mures - 3000
• Fabrica de zahar Bod - 2000
• Nectar Pascani - 4000
• Danubiana Roman - 4000
• Zaharul Buzau - 3000
• Beta Tandarei - 4000
• Zahar Liesti - 1000
• Cristal Urziceni - 4000
• Zahar Calarasi - 2000
Tehnologia sfeclei de zahăr
Planta premergătoare
Foarte bune: mazărea, cartoful cereale păioase
Nu se recomandă: unde a fost ovăz, rapiţă, cânepă, floarea soarelui, sorg, porumb, monocultură. Sfecla
de zahăr revine pe aceaşi parcelă după 4-5 ani.
Aratul:
Oligatoriu dezmeriştitul.
Arătura de vară: 30-32cm:
Arătura de toamnă 28cm:
Pregătirea teren:
Se face toamna prin lucrări de nivelare prin două treceri cu discul prevăzute cu lame nivelatoare.
Pregătirea patului germinativ
Patul germinativ se pregăteşte printr-o singură trecere cu combinatorul concomitent cu erbicidarea
preemergentă în preziua semănatului la 3-4 cm adâncime.
Fertilizarea de bază
Fertilitate naturală sol Azot Fosfor Potasiu
Kg/ha s.a. Kg/ha s.a. Kg/ha s.a.
Slabă 160 120 140
Mijlocie 130 100 100
Bună 100 80 60
Fertilizarea de bază cu azot se recomandă a fi făcută toamna cu ¼ din doza sub formă amidică (uree),
apoi la semănat-concomitent sub formă amoniacală (complexe), iar restul se aplică cu ocazia lucrărilor de
intreţinere.
Fosforul se aplică sub formă de complexe bogate în fosfor de tipul 22-22-0, 23-23-0, 13-32-0, 9-24-24)
sub arătură sau la pregătit teren prin incorporare la 10-12 cm cu discul.
Dozele de îngrăşăminte se vor reduce cu 30% dacă se aplică 40t/ha gunoi de grajd după dezmeriştit şi
înainte de arătura adâncă.
Sămânţa şi semănatul
Soiuri de sfeclă de zahăr recomandate: Mureş; Polirom; Monorom; Braşov 519; Rizor; Sonya; Roma;
Turbo; Neri 1; Orio; Orix; Prisma; Bianca;Evelina; Lenora; Gina; Bianca.
Tratamentul seminţei centralizat: Tiradin 70 PUS (8kg/t); Vitavax 200 (3kg/t); Tachigaren 70 WP (6kg/)
Precizia semănatului este oferită de reglarea semănătorii, echipate corespunzător– prin pierderi minime
de plante şi prin control excelent al adâncimii de semănat şi al distanţei între rânduri. Distanţele dintre
rănduri vor fi reglate în funcţie de utilajele de recoltare (mecanizate sau semimecanizate).
Epoca de semănat: va trebui să ţină cont de rezerva de apă din sol, de presiunea bolilor şi dăunătorilor,
de presiunea buruienilor şi de soiul utilizat. Perioda optimă de semănat este primăvara când în sol sunt, la
adâncimea de semanat 3-4cm, aproximativ 4-5 grade timp de trei zile consecutiv cu tendinţă de creştere.
Densitatea se stabileşte în funcţie de potenţialul biologic al soiului, indicii de calitate a seminţei şi starea
fitosanitară a acestora, de epoca de semănat, de calitatea patului germinativ, şi de presiunea bolilor la
densităţi mărite.
Densitatea neirigat (nr.plante recoltabile/ha): 100 000 – 110 000
Puritatea minimă 98%
Germinaţia minimă 85%
Greutate a 1000 boabe: 14-24 g (sămânţă monogermă); 22-32 g (sămânţă plurigermă)
Cantitate de sămânţă la hectar: 6-9 kg
Adâncimea de semănat: 2-4cm (monogermă); 3-4cm (plurigermă)
Combatere bolilor la sfecla de zahăr în timpul vegetaţiei:
Alert (0,5 l/ha); Score (0,3 l/ha); Impact (0,5 l/ha); Baycor (2 l/ha); Tilt (0,5 l/ha)
Combatere dăunători:
Se vor aplica tratamente chimice în perioada de vegetaţie contra dăunătorilor cu unul dintre următoarele
produse: Actara 35 WG (0.06 l/ha); Decis 2,5 EC (0.02-0,05 %); Decis 25 WG (0,2-0,3 l/ha); Fastac (0,01-
0,02 l/ha); Karate 2,5 EC (0,2-0,4 l/ha); Mopsilan (0,06-0,125 l/ha); Regent (0,09-0,1 l/ha); Sinoratox 35
(0,1-0,3 %); Ultacid (1,5 l/ha); Dursban (1,5 l/ha); Azodrin (1,5 l/ha)
Combatere buruieni: Se vor efectua lucrări de praşile şi rărit plantele la 20-22cm precum tratamente
chimice în momentele optime de aplicare:
• inainte de semanat: Dual EC (3-6 l/ha); Butiran (6-10 l/ha); Mecloran (6-10 l/ha); Olticarb (6-8 l/ha)
asociat cu Venzar (0,75-1,5 l/ha).
• pe vegetatie:contra monocotiledonate: Agil (0,8-1 l/ha); Gallant super (1 l/ha); Fusilade super (1
l/ha)
• contra dicotiledonate: Betanal progres AM (1,5-2 l/ha)-3 tratamente; Betanal AM (2,5 l/ha)-2
tratamente.
• contra costreiului din rizomi: Agil (1,5-2 l/ha); Gallant super (4-5 l/ha); Fusilade super (4-6 l/ha)
• contra pălămidei: Lontrel 300 (0,3-0,6 l/ha)
Fertilizare fazială:
Nutritiv 20:20:20 (aport de N20%, P20%, K20%+microel.) – 2,5 l/ha
Nutrileaf (aport de N20%, P20%, K20%+ Mg.)-2,5l/ha
Nitrofoska (aport de N20%, P19%, K19%+ Mg, B, Cu, Fe, Mn, Mb, Zn) – 2-5l/ha
Folifag (aport de N72%, P25%, K38% + microelemente, procaină, vit. B1, fenolftaleină)-1,5-2,5l/ha.
Fertitell (aport de N, P, K+microelemente)- 1,5-2,5l/ha
Biofert (foliar) –2-4l/ha.I
Irigarea
începe din decada a II-a a lunii iunie cu norme de udare de 600mc/ha la interval de 14 zile.
Recoltarea:
Recoltarea se face semimecanizat sau mecanizat când rădăcinile au atis maturitatea tehnologică,
respectiv când conţinutul de zahăr este cel mai mare.
Decoletarea mai jos decât nivelul mugurilor vegetativi cu 3 cm produce până la 22% pierderi. Se pot
obţine producţii de peste 60000 kg/ha.
Depozitarea :
SE ADMITE STAŢIONAREA SFECLEI, GRĂMEZI MARI ÎN CÂMP, CEL MULT O NOAPTE.
Cultura Cartofului

Amplasarea
cartofi timpurii
• bune premergatoare sunt leguminoasele perene si anuale, cerealele paioase si bostanoasele;
• nerecomandat dupa cartofi, tomate, vinete, radacinoase.
cartofi de vara
• bune premergatoare sunt cerealele de toamna, leguminoasele si plantele de nutret;
• nerecomandat dupa cartofi, in, morcovi.
cartofi de toamna
• bune premergatoare sunt cerealele de toamna si primavara, leguminoasele anuale si plantele de
nutre anuale
• nerecomandata este cultura de cartof.

Lucrarile solului
• aratura cat mai tampuriu posibi, in functie de umiditatea solului, pentru a nu scoate bolovani; 25-30
cm (timpurii); 30-32 cm (de vara); 30-32 cm +10 cm subsolaj (de toamna);
• pregatirea terenului: discuit la 10 -12 cm (timpurii); lucrat cu combinatorul la 10-12 cm (cartofi de
vara, toamna)
Pregatirea materialului de plantat
• sortat si calibrat: cand este pus la incoltit (timpurii); inainte de plantare cu 1-2 zile (vara , toamna);
manual, cu KSP-15 sau cu ISIC -30 +MCC 60/45;
• incoltirea materialulului de plantat la cartofii timpurii si extratimpurii: cu 30-40 inainte de plantare; in
spatii de incoltire; material sortat si calibrat; in ladite tip C; 16-18 grade primele doua saptamani; 8-10
grade C pana la plantare.

Plantatul cartofilor
cartofi timpurii
• epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III.
• adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm);
• densitate: 70 mii/ha (calibru 30-40 mm); 55 mii/ha (calibru 45-60 mm);
• norma de samanta: 3500 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4500 kg/ha (calibru 45-60 mm);
• distanata intre randuri: 50-60 cm.
cartofi de vara
• epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III.
• adancime: 3-5 cm (calibru 30-40 mm); 6-8 cm (calibru 45-60 mm);
• densitate: 65 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm);
• norma de samanta: 3200 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4600 kg/ha (calibru 45-60 mm);
• distanata intre randuri: 60-70 cm.
cartofi de toamna
• epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III.
• adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm);
• densitate: 60 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm);
• norma de samanta: 3000 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4000 kg/ha (calibru 45-60 mm);
• distanata intre randuri: 70-75 cm.

Intretinerea culturii de cartofi

• fertilizarea chimica: 75 N, 45 P2O5, 60 K20 (timpurii); 120 N, 80 P2O5, 130 K20 (vara, toamna);
• erbicidarea: Gesagard 2 kg/ha +Dual 500 CE 2 l/ha dupa plantare (timpurii); Gesagard 3 kg/ha +
Dual 500 CE 3 l/ha dupa plantare (vara); Gesagard 4 kg/ha + Dual 500 CE 4 l/ha dupa plantare (toamna);
• intretinerea culturii: 1 prasila si rebilonare (timpurii); 1-2 prasile si rebilonare (de vara); 2-3 prasile si
rebilonare (de toamna);
• combaterea manei cartofului: Turdacupral; Ridomil plus 48, Sandofan, etc
• combaterea gandacului de Colorado: Decis, Fastac, Karate, Oltitox, Regent, Actara, etc.
• irigarea: 4-6 udari la 3-5 zile cu norma de 250-300 mc/ha (timpurii); 4-6 udari la 6-10 zile cu norma
de 300-400 mc/ha (vara, toamna)

Recoltarea
• cartofi timpurii: a doua jumatate a lunii Mai, pana la sfarsitul lui iunie; L 445 +MSC-2;
• cartofi de vara: 1 iulie -31 august; U 650 +E-684;
• cartofi de toamna: 1 septembrie - 5 octombrie; U650 + E-684

Soiuri de cartof
• Timpurii: ROCLAS; OSTARA; AGATA
• Vara: SEMENIC; SUCEVITA; TEO; RUSTIC;
• Toamna: SUPER; CASIN; DESIREE; MURESAN; SANTE;
• De iarna: PROVENTO; SIRICUS; SUPERSTAR; TITUS.
 Floarea –soarelui (Helianthus annuus L.) se afla pe locul al treilea
intre plantele oleifere ierboase. Fructele (achenele) de floarea soarelui contin , in procent de ~50%,
ulei cu calitati alimentare de exceptie si grad ridicat de conservabilitate ; se utilizeaza in
alimentatia umana (rafinat) si in industria alimentara ( margarine, conserve, sapun, lecitina,
fosfatide, etc.).
Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina in
hrana animalelor si matrie prima pentru concentrate de proteine in industria mezelurilor. Din cojile
semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor plastice. Macinate, cojile se
folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg /tona produs.
Capitulele se utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept material combustibil sau in
industria materialelor de constructii. Fiind o apreciata planta melifera, floarea soarelui asigura, in perioada
infloririii, 30-130 kg miere/ha.
Date privind dinamica productiei in perioada 1995-2004 (suprafata cultivata; productie medie;
productie totala realizata)
Suprafata cea mai mare cultivata a fost de peste 1 milion ha in anii 1999 si 2004. Productia cea buna
realizata a fost de peste 1750 kg/ha in 2004. Binenteles ca cea mai mare productie totala sa realizat in
anul 2004 si a fost de 1,7 milioane tone. Productia cea mai mica a fost 820 kg/ha IN ANUL 2000
Zone de favorabilitate
• zona foarte favorabila (zff)
o zonele din Campia Romana, sudul Dobrogei si Campia Olteniei ( soluri de tip cernoziomic
continut ridicat de elemente nutritive, capacitate sporita de retinere a apei) ;
o Hibrizi recomandati :Alex, Decor, Favorit, Festiv, Fundulea 206, Justin, Performer, Super
• zona favorabila (zf)
o Campia de Vest (jud. Timis, Arad, Bihor, Satu-Mare) - soluri cernoziomice profunde,
cantitati relativ ridicate de precipitatii)
o zone neirigate din Campia Romana si Podisul Dobrogei (soluri brun –roscate in Campia
Romana, deficit de apa);
o Hibrizi recomandati : Alex, Felix, Festiv, Fundulea 206, Favorit, Performer, Romina, Rapid,
Timis
• zona putin favorabila (zpf)
o Campia Jijiei, Podisul Barladului si Campia Transilvaniei (fertilitate scazuta a solurilor,
fenomen de eroziune de la moderat la excesiv, deficit sau exces temporar de apa) ;
o Hibrizi recomandatiAlex, Festiv, Felix, Fundulea 206, Justin, Rapid, Super, Select

Perioada de vegetatie si de campanie

• perioada de vegetatie – 110 - 140 zile
• epoca de semanat- incepe atunci cand in sol se inregistreaza pragul minim de 7grd.C, la
adancimea de incorporare a semintei (4-6 cm)
• data recoltarii – septembrie-octombrie

Descrierea principalior hibrizi de floarea - soarelui

o ALEX: Hibrid simplu, talie mijlocie(155-165 cm), calatidiul mediu; 120-123 zile; grupa A precocitate; 50-52 %
ulei; 3600-4000 kg/ha;
o DECOR: Hibrid simplu, talie 170-175 cm, calatidiu mare, convex; 130-133zile; grupa C precocitate; 50-52 %
ulei; 3800-4000kg/ha;
o FAVORIT: Hibrid simplu, talie 165-175 cm, calatidiu mare, convex, compact; 128-130 zile; gr. C precocitate;
50-52 % ulei; 4000-4200 kg/ha
o FELIX; Hibrid simplu, talie 175-185 cm; 128-135 zile; gr. C precocitate; 53 % ulei; 4500 kg/ha;
o FESTIV: Hibrid trilinealTalie 160-180 cm; 124-128 zile; gr.C precocitate; 50-52 %ulei; 4000-4300 kg/ha
o FUNDULEA 206: Hibrid simpluTalie 165-180 cm; 125-132 zile; gr.B precocitate; 53 % ulei; 3800-4000 kg/ha
o IUSTIN: Hibrid simpluTalie 178-180 cmcalatidiu mijlociu si compact; 128-138 zile; gr. C precocitate; 3600-
3800 KG/HA
o PERFORMER: Hibrid simpluTalie 170-180 cmcalatidiu mare si compact; 127-130 zile; gr. C precocitate; 51-
53 % ulei; 3800-4000 kg/ha
o RAPID: Hibrid simpluTalie 158-165 cm Calatidiu mijlociu; 115-120 zile; 3500-3800 kg/ha
o ROMINA: Hibrid timpuriuTalie 160-168 cm; 113-118 zile; gr. A precocitate; 50; 3200-3800
o SELECT: Hibrid simpluTalie 170-180 cm Calatidiu mare si dens; 113-118 zile; gr. A precocitate; 53-55;
4200-4500
o SUPER: Hibrid trilinealTalie 165-175 cm; 127-132 zile; gr. C precocitate; 50-51; 3200-3800
o TURBO: Hibrid simpluTalie 168-175 cm; 128-134; 52-53; 4000