Evaluarea ciclului de viata al pungilor de hartie si plastic

1. Introducere in analiza ciclului de viata

O analiza a ciclului de viata ofera un cadru si metode pentru identificarea si

evaluarea sarcinilor de mediu asociate cu cicluri de viata completate de produse si
servicii, si anume de la nastere produsului si pana la moartea acestuia.

2. Ce este analiza ciclului de viata?

 3.3. Ce este analiza ciclului de viata?

Evaluarea metodei unui ciclu de viata implica o interactiune complexa intre

prevederile unui produs pentru toate stagiile ciclului de viata in sine si mediu.
Incercarea ECV de a prevedea sarcinile generale ale mediului in asocire cu
prevederea (instructiunea) produsului si identifica sarcini speciale sau procesele de
poluare in ciclul de viata.

Agentia Nationala de Protectie a Mediului din SUA defineste ciclul de viata

ca o evaluare a unui proces obiectiv obisnuit sa evalueze sarcinile de mediu cu
produsul, procesul sau activitate prin identificarea si cuantificarea energiei
materialelor folosite si eliberarea deseurilor in mediu si evaluarea si implementarea
oportunitatilor car 353e49d e afecteaza sau au efect asupra imbunatatirii mediului.
Scopul urmator produsului ciclului de viata de la leagan la mormant este de a
limita sau elimina impactul de imprastire.

Evaluarea tipica a unui ciclu de viata va determina energia si utilizarea

materialelor prime solide, lichide si emisiile de gaze generate la fiecare nivel al
ciclului de viata. In general impactul de generatia a doua ale sistemului sunt
ignorate, de ex: energia necesara pentru aprinderea caramizilor cu care sunt
construite cuptoarele nu vor fi incluse in mod special.

Baza unui studiu de ECV  este un inventar a tutoror intrarilor si iesirilor

proceselor industriale care apar pe perioada ciclului de viasa a unui produs. In
principiu procesul de inventariere este simplu. In practica in schimb este subiectul
unui nnumar de probleme practice si metodologice dupa cum urmeaza:

     granitele sistemului

     procese care genereaza mai mult decat un singur produs

      impacturi de evidentiat

     variatii geografice

     calitatea informatiilor

     alegerea tehnologiei

3.4. Metodologia generica

Ciclul de viata al unui produs include extractia resurselor naturale, productia

materiei prime, transportul, productia produsului, utilizarea si managementul
deseului sau a reciclarii. Intr-o evaluare a unui ciclu de viata fluxurile de intrare si
de iesire pentru mediu a unui ciclu de viata pentru un produs studiat si impacturile
asupra mediului cauzate de produs sunt calculate si evaluate.

In mod curent ISO 14040-43 defineste un ciclu de viata si este compus din 4
faze:

Faza 1  Evaluarea tintei si a scopului

Scopul acestui studiu este descris. Descrierea include aplicatia intentionata si

audienta si stabileste clar motivele pentru care a fost facut studiul. Scopul studiului
este descris si include limitarile, functiunile sistemului investigat, unitatea
functionala, sistemul investigat, granitele sistemului, apropierile alocate, cerintele
informatiilor, elemente de presupunere, metoda de evaluare a impactului, metoda
de interpretare si tipul de raportare.

Faza 2 Analiza de inventariere

Informatiile sunt colectate si interpretate, calculatiile sunt facute si

inventarirea rezultata este calculata si prezantata. Fluxul de masa si fluxurile de
intrare si de iesire de mediu sunt calculate si prezentate.

Faza 3 Evaluarea impactului

Sistemul de productie este examinat din punct de vedere al perspectivei de

mediu folosind indicatori precum: incalzirea globala, acidifierea, eutrofizarea.

Faza 4 Interpretare
 In interior rezultatele sunt analizate cu obiectivul studiului. Concluziile sunt
trase, limitarile rezultate sunt prezentare precum si recomandarile sunt date pe baza
datelor bazelor anterioare. Concluziile pot fi compatibile cu scopul si calitatea
studiilor.

3.5. Limitarile ECV

Ca la orice metoda stiintifica metodologia ECV sufera din cauza limitari

care trebuie sa fie inteleasa. Cateva principii  si practici de baza urmeaza a fi
definite:

     Datele detaliilor difera pentru fiecare furnizor, procese specifice  utilizate,
locatia,  metodele dominanta a productiei primare;

     Analiza multi-produs de fabricatie furnizeaza sisteme complexe;

     Stadiile de evaluare a impactului nu sunt pe deplin dezvoltate si nu pot oferi

o decizie deplina asupra sistemului;

     Evaluarea impactului asupra mediului in functie de prioritatile din

segmentul industriei si datele furnizate;

     Interpretare este subiectiva, in categoria impactelor;

3.6.Generic ciclu de viata al pungi de plastic

Ciclul de viata al pungilor din material plastic este ilustrata in diagrama de mai jos:
Trebuie tradus de la pg 35 si pg 36

3.7.Generic ciclu de viata al pungi de hartie

Trebuie tradus de la pg 37 si 38.

Pg 39, 40, 41 trebuie traduse.

Detalii ale pungilor considerate.

Tip de punga Micron g/m2 Dimensiuni (cm) Similare cu Pret

Polietilena necunoscut 51 x 30,5 x 20 maxi VCB $ 45 / 1000
Hartie 110 44 x 18 x 31 Hartia $ 70 / 1000
cumparata

Pg 42 trebuie tradusa

Necesar (cerinte) de energie.

Bla bla bla

Tipul Pungi Rata reciclabilitatii
0% 25 % 50 % 75 % 100 %
raport 1,0 punga de polietilena la 1 punga de hartie
Polietilena 6822,70 6400,67 5908,31 5415,95 4923,59
Hartie 17197,41 15298,31 13399,21 11500,11 9601,01
raport 1,5 punga de polietilena la 1 punga de hartie
Polietilena 10234,04 9601,01 8862,47 8123,93 7385,39
Hartie 17197,41 15298,31 13399,21 11500,11 9601,01
raport 2,0 punga de polietilena la 1 punga de hartie
Polietilena 13715,73 12766,18 11711,12 10761,57 9812,02
Hartie 17197,41 15298,31 13399,21 11500,11 9601,01
 Necesarul de energie pentru pungile de polietilena (plastic) au fost gasite a fi
cu 20 catre 40% mai putin decat petru pungile de hartie la 0 procente reciclabilitate
pentru ambele pungi. Cu cat reciclabilitatea creste, necesarul de energie devine
echivalent cu aproximativ 90% din rata reciclarii (pentru 2:1 ratio)

Necesarul de energie pentru pungile alimentare.

Emisiile de deseuri solide (m3/10 000 pungi)

Tipul pungii Rata reciclarii
 0% 25 % 50 % 75 % 100 %
1 punga de polietilena la 1 punga de hartie
Polietilena 0,17 0,13 0,09 0,05 0,02
Hartie 1,30 1,00 0,70 0,40 0,10
1,5 punga de polietilena la 1 punga de hartie
Polietilena 0,26 0,19 0,14 0,082 0,025
Hartie 1,30 1,00 0,70 0,40 0,10
2 punga de polietilena la 1 punga de hartie
Polietilena 0,34 0,27 0,19 0,11 0,03
Hartie 1,30 1,00 0,70 0,40 0,10

Deseurile solide cuprind cenusa de la producerea de energie prin incinerare.

Pungile din polietilena contribuie cu 74-80% mai putin la deseuri solide decat
pungile de hartie. Pungile de polietilena  contribuie mai putin la producerea de
deseuri solide decat pungile din hartie, la toate  fazele de reciclare.

Total deseuri solide pentru pungile de alimente

Emisiile in atmosfera.

Emisiile in atmosfera (kg/10000 pungi)

Tipul pungii Rata reciclabilitatii
0% 25 % 50 % 75 % 100 %
1 punga de polietilena la 1 punga de hartie
Polietilena 5,41 5,11 4,78 4,48 4,14
Hartie 29,12 25,49 21,86 18,23 14,61
1,5 punga de polietilena la 1 punga de hartie
Polietilena 8,12 7,67 7,17 6,71 6,21
Hartie 29,12 25,49 21,86 18,23 14,61
2 punga de polietilena la 1 punga de hartie
Polietilena 10,84 10,21 9,57 8,94 8,30
Hartie 29,12 25,49 21,86 18,23 14,61
 Sase componente au fost analizate in asociere in aceasta categorie, si anume:
particule, oxizi de azot (NOx), hidrocarburi, oxizi de sulf (SOx), monoxid de
carbon si ingrasamat de sulf.

          Emisiile in atmosfera din pungile de polietilena  au fost mai mici cu 63 -

73%  decat din pungile de hartie.

Emisii in atmosfera

Emisii in atmosfera ale pungilor alimentare.

Emisii care plutesc la suprafata apei.

 Emisii care plutesc la suprafata apei.
Tipul pungii Rata reciclabilitatii
0% 25 % 50 % 75 % 100 %
1 punga de polietilena la 1 punga de hartie
Polietilena 0,54 0,51 0,48 0,45 0,45
Hartie 14,15 15,56 17,06 18,46 19,91
1,5 punga de polietilena la 1 punga de hartie
Polietilena 0,82 0,77 0,73 0,68 0,68
Hartie 14,15 15,56 17,06 18,46 19,91
2 punga de polietilena la 1 punga de hartie
Polietilena 1,09 1,04 1,00 0,91 0,86
Hartie 14,15 15,56 17,06 18,46 19,91

Patru componente au fost analizate in asociere in aceasta categorie, si anume

consumul biologic de oxigen COB, suspensii solide si acizi. Diferenta intre pungile
din hartie reciclata si pungile facute din material virgin este ca pungile din hartie
reciclata produc mai mult reziduu prin descompunerea lor in apa decat pungile din
hartie virgina.

Waterborne wastes for grocery sacks

RECICLABILITATEA

          Pungile de PEJD si pungile de hartie s-au dovedit a fi reciclabile. Resturile

de la curatarea, productia si  fabricarea sacilor se recicleaza.  Saci din hartie au ca
si suport reciclarea colectiei de ziare vechi. Saci din polietilena, au ca si suport
resturile de film.

COMBUSTIA

          Polietilena elibereaza de 2.75 ori mai multa energie prin incinerarea decat
hartia. Cu toate acestea pe o baza inegale, saci din hartie  cantaresc de 4 - 5 ori mai
mult decat saci de plastic.

IMPACTUL DEPOZITELOR DE DESEURI

          Depozitele de deseuri in volum este ocupat in procent de  70-80% mai putin
de pungile de polietilena decat pungile de hartie. A fost mentionat faptul ca exista
putine date referitoare la rata de degradare, pentru ambele polietilena si hartie.

A fost argumentat ca, prin urmare, rata de descompunere  nu a putut fi

estimata si  cu privire la impactul potential pe depozitele de deseuri sau levigat s-a
produs gaz metan.

          DISTRIBUTIA IN PUNGA DE HARTIE

TINTA
 Pentru a compara performantele de mediu ale distributie in  25 kg pungi de
hartie cu alternative ale sistemele de distributie. Alternativele include  pungi de
plastic 25 kg si 1,000 kg pungi de plastic mari.

Este de remarcat faptul ca produsele analizate sunt fundamental diferite

unele de altele ca si marime.

OBIECTIVE

Obiectivule principale a fost de a compara impactele asupra mediului de

distributia in pungile de hartie cu distributia in alte sisteme de umplere cu marfuri
in Europa.

SCOP

          Toate  sistemele studiate includ extractia de resurse naturale, producerea de

materii prime, productia de pungi / pungi mari / silozuri, dupa folosire toate sunt
destinate transportului.

          Acest lucru a fost asumat  distributiei a 1000 kg de umplere de marfuri pe o

distanta de 300 km. De asemenea, sa subliniat faptul ca efectele asupra mediului au
fost de aceeasi dimensiune, indiferent de sistemul de ambalare si, prin urmare, au
fost eliminate din rezultatele studiului.

Pungile de hartie si  plastic sunt descrise dupa cum urmeaza:

Fazele ciclului de viata prezentate in acest raport sunt explicate in tabelul de mai
jos:

Stadiul ciclului de viata Explicatie

Productia materialului
primar
Conversie
Managementul
deseurilor
Extinderea sistemului
 Acest ciclu de viata ia in  considerare analiza impactului asupra mediului in
conformitate cu urmatoarele rubrici:

Categorii de impact Untate de masura

Consumul primar de energie
Epuizarea resurselor abiotice
Incalzirea globala
Acidifierea
Imbogatirea nutrientilor
Formarea ozonului fotochimic
Ecotoxicitatea acvatica
Emisii in aer
Emisii in apa
MJ/ 10 000 pungi
kg/ani/ 10 000 pungi
kg CO2 echivalent / 10 000 pungi
kg SO2 echivalent / 10 000 pungi
kg NOx echivalent / 10 000 pungi
kg C2H2 echivalent / 10 000 pungi
m3 apa poluata
kg contaminant/greutate corporala
kg contaminant/greutate corporala

Concluziile analizei sunt prezentate in sectiunile urmatoare.

Consumul primar de energie.

Consumul de energie primara a fost calculata incluzand  energia utilizati in
productia de materiale brute (adica titei si lemn). Pungile de PEJD  au fost gasite
pentru a oferi o mai mare contributie la epuizarea resurselor neregenerabile decat
hartie. Acest lucru este cauzat utilizarii unor fosile sau materii prime si de energie
in productia pungii de PEJD.

Epuizarea resurselor abiotice.

 Epuizarea resurselor abiotice, cum ar fi minereurile metalifere si
combustibilii fosili este problematica, deoarece acesta duce la o situatie in care
generatiile viitoare vor trebui sa recurga la utilizarea altor resurse. Este important
sa se  noteze, ca, in Europa, padurile cresc mai repede decat sunt   epuizate si, prin
urmare, aceasta nu a fost  inclusa in categoria resurselor epuizabile.

Punga de PEJD  a fost gasita ca  oferind cea mai mare contributie la
epuizarea resurselor abiotice. Acest lucru este dependent de faptul ca, in studiul
geografic, PEJD se face din titei si din gaz natural. 

Incalzirea globala
 Incalzirea globala este provocata de cresterea  concentratiei  de substante
chimice in atmosfera care absorb radiatiile infrarosii. Incalzirea globala este
masurata in echivalent CO2. S-a constatat ca pungile  de  PEJD-a au cel mai mare
potential in contributia  incalzirii globale. De asemenea s-a constatat ca contributia
la incalzirea globala o au incinerarea pungilor de hartie deoarece  dioxid de carbon
rezultat de la incinerarea hartiei a fost considerat a avea o contributie la incalzirea
globala. Contributia de la incinerare PEJD a fost mai mare decat  incinerare sacilor
din hirtie. S-a constata ca punga de PEJD are o valoare mai mare decat punga de
hartie permatand o mare recuperare a energiei.

Crearea oxidantilor fotochimici

 Aceasta categorie de impact reflecta crearea de compusi oxidanti realizati
prin reactii fotochimice in

 aer. Cel mai important oxidant, in acest context, este ozonul.

 Sac de PEJD-a au cea mai mare contributie la crearea oxidantilor

fotochimici . Acesta  a fost  un rezultat

 al emisiilor de hidrocarburi, din productia de PEJD.

 Scenarii pentru depozitul de deseuri de hartie  da cea mai mare contributie

decat alte scenarii pentru

 saci de hartie din cauza formarii de metan in timpul descompunerii.

 O alta diferenta intre  crearea fotooxidantului sa dovedit a fi un decalaj in

datele furnizate de

 STFI (si anume lipsa de detaliu).

Acidifiere
 Acidifierea este reducerea valorii pH-ului in sistemele terestre si acvatice.
Acest lucru este problematic deoarece el determina substante, inclusiv elemente
nutritive in sol, fie dizolvate si sa fie transpotate in sistemele acvatice. Punga de
PEJD (polietilena de joasa densitate) are cea mai mare contributie la acidifiere,
datorita emisiilor de SO2 si NOx asociate cu utilizarea combustibililor fosili. In
timpul incinerarea pungilor de PEJD, rezulta NOx, contribuind la acidifiere.

Contributia pozitiva la acidifiere din reciclarea PEJD vine de la crearea de

NOx si SO2 la producerea energiei electrica. Contributia negativa de la sistemul de
expansiune la reciclarea PEJD este in principal de la evitate productie de PEJD, si
de la producerea energiei alternative. Diferenta dintre  sacii de PEJD si sacii de
hartie , este destul de mare, dar in primul rand depinde de faptul ca, la reciclare,
sacii de PEJD au fost inlocuiti cu doar 17% material virgin  in timp ce 44% din
sacii de hartie sunt inlocuiti cu material virgin.

Eutrofizare
 Eutrofizare este tulburarea echilibrului de nutrienti in sol. In sistemele
acvatice, aceasta duce la cresterea productiei de biomasa, ceea ce poate conduce la
un deficit de oxigen datorita descompunerii. Punga de hartie a dat cea mai mare
contributie la eutrofizare ca urmare a unor niveluri ridicate de COD de la productia

pungii de hartie .

Emisii in aer
 Pentru toxicitatea umana cauzata de toxicitate emisiilor in aer, este de PEJD
(polietilena de joasa densitate), sac care ofera cea mai mare contributie. Emisiile de
SO2 si NOx asociate cu utilizarea combustibililor fosili la producerea de PEJD au
fost gasite a domina dand sacilor de PEJD (polietilena de joasa densitate) o mai
mare contributie la emisiile in atmosfera.

Contributia pozitiva la reciclarea PEJD apare ca urmare a crearii de SO2 si

NOx la generarea energiei electrice. Contributie negativa de la sistemul de
expansiune la reciclarea LDPE este in principal de la evitate LDPE de productie, a
evitat LDPE de reciclare si de la produerea energiei alternative.

Emisiile in apa
 Pentru toxicitatea umana provocata de emisiile de apa it is the bleached
paper sack, landfill scenario care ofera cea mai mare contributie.

          Contributiile negative de la sistemul de reciclare a dilatarilor au fost gasite a

fi mai mari pentru  saci din LDPE decat pentru saci de hartie. Reciclarea LDPE a
fost asumata sa inlocuiasca 83%  materiale reciclate de la alte produse si 17% de la
material virgin. Reciclarea hartiei a fost asumat de a inlocui  56% material reciclat
de la alte produse si 44% material virgin.

          Usoara contributie negativa de la reciclare de hartie este datorita productiei

de electricitate. Acesta este o contributie negativa datorita lipsei emisiilor de fier
(Fe) catre apa de la producerea de energie electrica din Europa.

          Pentru toxicitatea omului produsa de emisiile aerului, sacii LDPE ofera cea
mai mare contributie. Emisiilor de SO2 si NOx asociate cu utilizarea
combustibililor fosili la producerea de LDPE au fost  gasite dominand atribuindu-
se sacilor LDPE o mai mare contributie la emisiile atmosferice.

Poluarea sistemelor acvatice.

 Contributia la poluarea sistemelor acvatice a productiei de PEJD (polietilena
de joasa densitate) a fost gasita a fi mai mare decat contributia la productia de
hartie.

Contributiile negative pentru sistemul de expansiune a reciclarii sunt mai

mari pentru saci din PEJD (polietilena de joasa densitate) decat pentru saci de
hartie. 

Concluzii

Obiectivul acestei sectiuni a fost acela de a pregati o comparatie a efectelor

de mediu si durata ciclului de viata  intre pungile de plastic si pungile de hartie. Sa
constatat ca, sensibilitatea ECV a diferitilor factori, cum ar fi:

     domeniul de aplicare,

     obiective,

     geografie,

     clima,
      surse de energie, inclusiv  alte ECV sunt limitate in comparatie, in primul
rand, intre studii si in al doilea rand intre  medii (de exemplu, Europa si
Africa de Sud).

Studii de analiza a ciclului de viata a produselor sunt detaliate in tabelul de mai jos:
1/6 barrel grocery sacks
Categorii de impact 25 kg saci de distributie
Hartie/Plastic Hartie/Plastic
Energie primara Ciclul de viata al Ciclul de viata al hartiei
plasticului utiliz. cu utiliz. cu 80% mai putin
23.08% mai putin
Deseu solid Ciclul de viata al Nu se ia in considerare
plasticului utiliz. cu 75,68
% mai putin
Resurse abiotice Nu se ia in considerare Hartia utilize. cu  85.00%
mai putine
Incalzire globala Nu se ia in considerare Ciclul de viata al hartiei
contrib. cu 95,69 % mai
putin
Acidifiere Nu se ia in considerare Ciclul de viata al hartiei
contrib. cu 53,79 % mai
putin
Imbogatirea nutrientilor Nu se ia in considerare Ciclul de viata al
plasticului utiliz. cu
55.36%
Formarea ozonului Nu se ia in considerare Ciclul de viata al hartiei
fotochimic contrib. cu 64,04 % mai
putin
Ecotoxicitatea acvatica Nu se ia in considerare Ciclul de viata al hartiei
contrib. cu 37,04 % mai
putin
Emisii in aer Ciclul de viata al Ciclul de viata al hartiei
plasticului contrib. cu contrib. cu 52,23 % mai
57,45% mai putin putin
Emisii in apa ciclului de viata al Ciclul de viata al hartiei
plasticului are 96.58% contrib. cu 28,79 % mai
fewer
putin
 In mod evident rezultatele prezentate in tabelul de mai sus sunt
contradictorii. Aceasta serveste ca o ilustrare, pentru  posibilul efect in domeniul
de aplicare a proiectului, sistemul de limite, obiective si ipoteze si posibili  factori
geografici ai ECV.

Mai mult,o examinare a exacta a produselor examinate ca emisiile in fiecare

ECV  dezvaluie diferentele care identifica de ce rezultatele sunt contradictorii
(consultantii nu sunt parte la aceste detalii).

 Mai mult, orice ECV poate fi construita pentru a transporta un mesaj 

specific prin selectarea cu atentie corespunzatoare, pentru examinarea deaproape a
impactul.

Prin urmare, s-a ajuns la concluzia ca, pentru a formula o evaluare exacta a
ciclului de viata, care este  mai ecologic, in Africa de Sud pentru o mai buna
clarificare, ECV ar trebui comandata.