Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diabetul zaharat de tip 2 este forma cea mai des intalnita de boala, apare frecvent la adulti,
frecvent obezi, pentru care initial schimbarea stilului de viata si regimului alimentar poate fi, o
vreme, suficient pentru controlul adecvat al valorilor glicemice. Deoarece diabetul zaharat de tip
2 este o boala cronica evolutiva, in timp, devine necesar un tratament medicamentos, iar in stadii
mai avansate, chiar si insulina. Este demn de mentionat ca pentru fiecare pacient diagnosticat cu
diabet zaharat tip 2 exista alti doi pacienti care inca nu stiu ca sufera de aceasta boala. In stadiul
initial, ce poate dura cativa ani, boala nu se manifesta prin nici un simptom. Doar masurarea
valorilor glicemice poate pune, in acest stadiu, diagnosticul.
Ambele forme de diabet zaharat se pot manifesta prin simptome precum gura uscata, sete
intensa, urinare frecventa, scadere in greutate, tulburari de vedere, dar aceste simptome apar la
valori glicemice relativ mari (250-300 mg/dl), in timp ce, la valori glicemice mai mici, cel mai
frecvent nu exista nici un fel de simptome.
Complicatiile bolii duc – anual – la decesul a 3,2 milioane de oameni pe intregul glob fiind, in
acelasi timp, una din principalele cauze de handicap din lume. Dintre complicatiile cronice al
diabetului zaharat netratat corespunzator mentionam retinopatia diabetica, ce poate conduce in
final la orbire, neuropatia diabetica si afectarile vasculare datorate diabetului ce duc in final la
amputatii de membre inferioare, infarct miocardic, accident vascular cerebral, sau nefropatia
diabetica, a carei evolutie merge catre insuficienta renala cronica si dializa.
Orice pacient diagnosticat cu diabet zaharat trebuie sa mentina o glicemie normala. De aceea, pe
langa tratamentul medicamentos, tratamentul dietetic are o importanta deosebita in toate tipurile
de diabet zaharat. Cantitatea de glucide este stabilita de medic si oscileaza intre 120 si 200 de
g/zi (fata de 300–350 g cat reprezinta, de obicei, consumul zilnic pentru un adult nediabetic).
Restrictia facută la glucide se compenseaza caloric cu alte alimente, care nu contin glucide
(albumine, grasimi, verdeturi) si din care bolnavul poate manca atat cat sa se sature.
carnea, pestele de toate sorturile, mezelurile de orice fel, organe, conserve de carne si
peste;
branzeturile fermentate toate (telemea, cascaval, branza de burduf, branzeturi topite),
branza de vaci, casul, urda;
oua, sub orice forma;
grasimi: unt, smantana, frisca, untura, slanina, uleiuri vegetale de orice tip;
legume cu continut sub 5% glucide: andive, ardei gras, castraveti, ciuperci, conopida,
dovlecei, fasole verde, loboda, rosii, ridichi, salata verde, spanac, varza, vinete, bame, in
cantitati rezonabile;
fructe cu continut sub 5% glucide: pepene galben si verde, nuci, grapefruit, lamai in
cantitati potrivite;
bauturi nealcoolice;
preparatele cu zaharina.
Sursa: Medlife.ro