Managementul clasei de elevi

An 3_S2_2010 – USH
verner
Activitatea de baza din scoala consta în:
a. generarea de cunoastere;
b. transmiterea de informatie;
26 c. invatare şi reproducere de cunoastere;
d. formare de capacitati şi competente profesionale şi sociale.

a+b+c+d
Acţiunea organizata şi structurata exercitata în cadrul claei de elevi asu-
pra unei persoane în vederea formarii sau schimbarii unor comportamente
89 C
(atitudini) poarta denumirea de:
c. influenta educationala
Adaptarea spatiului scolar al clasei, inclusiv al mobilierului, la necesita-
tile somato-fiziologice şi de sanatate ale elevilor poarta denumirea de:
76 A
a. vizibilitate
1 din 65
 Agresivitatea este:
49 D
d. o forma de comportament
Agresivitatea implica o forma de:
149 b
b. intentionalitate
Agresivitatea infantila se dezvolta în raport cu contraactiunea pedagogica
155 şi cu: b
b. tactul pedagogic
Amenajarea sălii de clasă face parte din dimensiunea ergonomică a clasei
31 A
de elevi.

2 din 65
 Analiza managementului clasei de elevi nu poate fi completă fără o ana-
liza a personalitatii cadrului didactic. Această analiză trebuie să aibă în
vedere:
1. personalitatea de baza;
7 2. personalitatea cristalizata; B
3. stilul educational al cadrului didactic;
4. cerintele managementului scolar;
5. stilul managerial al cadrului didactic.
b. 1+2+3+5
Aplicarea deciziei la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde
urmatoarele componente:
1. comunicarea deciziei;
2. explicarea şi motivarea ei;
42 3. normarea sarcinilor;
4. organizarea actiunii practice;
5. controlul indeplinirii deciziei;
6. evaluarea rezultatelor.
a. 1+3+4+5+6

3 din 65
 Astazi managementul este o profesiune şi o ocupatie complexa şi plina de
5 A
responsabilitate;
29 Aşezarea mobilierului în sala de clasă nu influenţează sănătatea elevilor. F
Atunci când utilizarea termenului de curriculum se refera la continuturile
scolare incluse în programele scolare, este vorba de utilizarea sa în sens:
238 d
d. restrans
Blocajele care pot apare în cultura manageriala scolara se datoreaza:
1. incapacitatii de a negocia cu institutiile din comunitatea
respectiva;
2. incapacitatii de a negocia cu elevii;
66 3. incapacitatii de a negocia cu parintii; a
4. capacitatii de proiectare didactica;
5. incapacitatii de a negocia cu cadrele didactice

a. 1+2+3+5

4 din 65
 Ca orice sistem, scoala constituie o unitate:
a. comuna;
6 b. definita;
c. distincta de mediul sau de existenta.
b+c
Ca proces, curriculum-ul cuprinde:
1. strategiile;
2. timpul;
70 B
3. listele de continuturi;
4. evaluarea.
b. 1+3+4
Capacitatea de învăţare a elevului este determinată de nivelul de dezvol-
35 tare pihoeducaţională a acestuia, care face posibilă abordarea cu succes a A
unor sarcini de învăţare.

5 din 65
 Capacitatea de muncă a elevilor are următoarele componente:
a. capacitatea de muncă nominală;
b. capacitatea de muncă funcţională;
32
c. capacitatea de muncă disponibilă;
d. capacitatea de muncă auxiliară.
a+b+c+d
Capacitatea de muncă nominală reprezintă totalitatea resurselor elevului
33 A
care alcătuiesc potenţialul maxim de efort al acestuia.
Capacitatea funcţională de muncă a elevului reprezintă efortul maxim pe
34 F
care îl poate depune elevul.
Caracteristica mobilierului şcolar care permite acestuia să poată fi reorga-
nizat, compus şi descompus în functie de sarcina didactica fundamentala
72 şi de stilul educational al cadrului didactic poarta denumirea de: C

c. modularitate

6 din 65
 Caracteristicile clasei ca grup social sunt:
a. numărul de elevi;
b. interacţiunea membrilor clase;
34
c. scopurile;
d. structura grupului.
a+b+c+d
Caracteristicile grupului scolar sunt:
1. coeziunea;
2. dinamica;
11 3. diacronia; C
4. sincronia;
5. sintalitatea
c. 1+2+5
Cea mai bună decizie este aceea care (atât pe termen lung, cât şi pe ter-
132 men scurt) poate fi: C
c. functionala

7 din 65
 Cele mai utilizate strategii de interventie ale cadrului didactic în situatiile
de criza sunt:
1. strategia de dominare;
2. negocierea;
29
3. strategia bazata pe ritual şi rutina;
4. terapia ocupationala;
5. terapia profesionala.
d. 1+2+3+4
Cele trei nivele de eficienta ale formarii cadrelor didactice sunt:
1. eficienta pedagogica;
2. resursele pedagogice;
23 3. modificarea de comportament; D
4. mijloacele pedagogice;
5. variatia de randament
d. 1+3+5
43 Clasa de elevi nu are norme proprii, care se respectă de membrii grupului. F

8 din 65
 Clasa de elevi poseda caracteristicile grupului primar adică:
1. cuprinde interactiuni”fata în fata”;
2. poseda structuri care ii confera stabilitate;
12 B
3. este diacronica;
4. tinde catre anumite scopuri
b. 1+2+4
Clasa de elevi prezinta caracteristicile unui grup de tip:
43 B
b. primar
Clasa trebuie amenajată nu numai după reguli de ordin instructiv–educa-
75 tiv, ci şi de ordin: C
c. estetic
Climatul educational deschis se caracterizeaza prin:
1. lipsa de inhibitie;
2. participarea elevilor la sarcini;
47 C
3. grad înalt de neangajare;
4. lipsa de teama.
c. 1+2+4

9 din 65
 Climatul educational este un indicator al “sanatatii”clasei de elevi şi
indica:
1. atmosfera;
45 2. moralul;
3. normativitatea;
4. starea afectiva
a. 1+2+4
Climatul educational inchis este caracterizat prin:
1. grad înalt de neangajare;
2. nepasare;
46 3. personalizare;
4. rutina;
5. distantare.
a. 1+2+4+5
Componenta motivaţională corelată cu atenţia şi interesul elevului în tim-
36 pul procesului de învăţare reprezintă o condiţie pentru stabilirea capacită- A
ţii de învăţare.

10 din 65
 Conceptia conform careia constrangerea exterioara prin dispozitii, ordine,
interdictii, pedepse înăbuşă manifestarile spontane ale copilului şi deci,
68 C
constituirea personalitatii sale, poarta denumirea de:
c. permisivism
Conceptia conform careia, intrucat natura umana este prin esenta ei pre-
dispusa spre manifestari negative, fapt care implica cu necesitate masuri
69 D
severe de constrangere, poarta denumirea de:
d. autoritarism
Concluzia oricarei negocieri poarta denumirea de:
221 B
b. intelegere

11 din 65
 Consecintele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi
sunt:
1. oboseala;
2. supraincarcarea;
43 3. supramotivarea; B
4. deprecierea climatului educational;
5. minciuna;
6. agresivitatea.
b. 1+3+4+5+6
54 Criza educaţională intervine numai între elevi. F
Criza educaţională trebuie recunoscută în momente limită, când se află în
53 F
cel mai înalt grad de intensitate.
De regula, agentul schimbarii în cadrul clasei de elevi este:
87 D
d. cadrul didactic
Deseori în clasa de elevi impulsul agresiv este limitat la:
153 D
d. competitie
12 din 65
 Dimensiunea ergonomica a managementului clasei de elevi vizeaza:
1. dispunerea mobilierului în clasa;
2. vizibilitatea;
27 A
3. amenajarea salii de clasa;
4. cultura normativa aclasei
a. 1+2+3
Dimensiunea operationala a managementului clasei de elevi este repre-
zentată şi de problema conformării la anumite:
83 B
b. norme socio-educationale
Dimensiunea psihologica vizeaza atât caracteristicile de ordin strict psi-
77 hologic, cât şi cele care tin de: C
c. psihologia educatiei
Dimensiunea psihologică a managementului clasei are la bază cunoaşte-
32 A
rea şi respectarea particularităţilor individuale ale elevilor.

13 din 65
 Din perspectivă didactica, mobilierul trebuie instalat şi reglat dupa:
71 C
c. obiectivele instructiv-educative ale activitatii
Din punct de vedere al managementului educational, oboseala poate fi a-
bordata şi atunci când elevul este centrat în efectuarea unei activitati epu-
135 C
izante. Este vorba despre oboseala de tip:
c. obiectiv
Din punct de vedere al managementului educational, oboseala poate fi a-
bordata şi atunci când apare plictiseala, dezinteresul elevului pentru acti-
136 D
vitate. Este vorba despre oboseala de tip:
d. subiectiv
Din punctul de vedere al nivelului ierarhic implicat, un tip de decizii edu-
cationale privesc actul educational din cadrul clasei de elevi. Este vorba
121 D
de deciziile de tip:
d. tactic

14 din 65
 Dintre prejudecatile, stereotipurile şi reprezentarile specifice unei organi-
zatii scolare face parte şi promovarea claselor de nivel, în pofida tendintei
231 actuale de integrare în colective cu abilitati mixte. Acest aspect este cu- C
noscut sub denumirea de:
c. promovarea omogenitatii
Disfuncţii organizatorice din clasa de elevi care duc la oboseala acestora:
a. sarcini repetitive;
b. absenţa conexiunii inverse reale;
40 c. motivaţie limitată;
d. desfăşurarea activităţilor pe timp mohorât, apăsător;
e. interesul scăzut al elevilor
a+b+c+e
Doar unul dintre variantele de raspuns de mai jos include cele două mai
cunoscute perspective de abordare a clasei ca grup social specific.
54 B
Indicati varianata corecta!
b. didactica şi psihosociala

15 din 65
 Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cu-
noasterea şi respectarea:
78 B
b. particularitatilor individuale ale elevilor
Elementele prin care se poate decodifica minciuna în manifestarile elevi-
lor sunt:
1. durata manifestarilor nonverbale;
2. miscarile spontane;
48 D
3. informatiile vehiculate;
4. nuantele mesajelor verbale;
5. intensitatile mesajelor verbale.
d. 1+2+4+5
56 Eşecul profesorului este o problemă de personalitate. A
Evaluarea eronată a eforturilor elevilor nu influenţează negativ dezvolta-
40 F
rea voinţei acestora.

16 din 65
 Evaluarea la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde urmatoarele
40 componente: D
d. elaborarea aprecierilor
Exista şi în prezent ......... conform carora managementul clasei de elevi
67 este sinonim cu asigurarea unei: B
b. discipline ferme
Factorii care influenteaza atractia interpersonala în clasa de elevi sunt:
1. proximitatea;
2. similaritatea;
34 A
3. educabilitatea;
4. complementaritatea
a. 1+2+4

17 din 65
 Fisa individuala de examinare psihopatologica cuprinde:
1. anamneza;
2. sociomneza;
3. simptomatologia-diagnostica;
59 C
4. factorii etiologici;
5. factorii de diagnostic

c. 1+3+4
Forme ale agresivităţii la copii sunt:
a. insulta;
b. „ascunderea după deget”;
42 c. furtul;
d. constrângerea prin şantaj;
e. ameninţarea.
b+c+d+e
Fundamentele ascultarii active sunt date de:
213 B
b. semnalele non-verbale

18 din 65
 Grupul de elevi a fost analizat în literatura de specialitate indeosebi din
urmatoarele perspective:
1. perspectiva istorica;
15 2. perspectiva didactica; C
3. perspectiva sistemica;
4. perspectiva psihosociala
c. 2+4
Grupul scolar este definit ca totalitate de persoane reunite cu scopul des-
făşurării unor activităţi specifice, avand caracteristicile unui:
39 C
c. organism social colectiv
Grupul social primar care este în mod concomitent cadrul psihosocial al
desfasurarii activitatii de instruire şi educare şi un cadru de comunicare şi
53 socializare poarta denumirea de: C

c. clasa de elevi

19 din 65
 Implicarea indivizilor numai prin raportare la valorile şi scopurile genera-
92 le ale clasei de elevi exprima calitatea acesteia de a fi: B
b. sociala
Impunerea normelor explicite creează o atmosferă corespunzătoare în
48 F
cadrul clasei de elevi.
Independenţa atitudinală şi de intervenţie a cadrului didactic în situaţii de
50 A
criză este dependentă de capacităţile inovatoare ale acestuia.
Influenta personala a profesorului în clasa de elevi este determinata de:
1. relatia afectiva profesor-elev;
2. perceptia elevului asupra profesorului;
33 3. partenerietul scoala-comunitate; D
4. gradul de individualizare a strategiilor de interventie ale
cadrului didactic
d. 1+2+4

20 din 65
 Influenţa personala a profesorului este determinata de urmatorii factori:
1. relaţia afectiva stabilita intre profesor şi elevi;
2. perceptia elevului asupra profesorului;
3. folosirea în exces a influentei de catre profesor;
90 C
4. gradul de individualizare a strategiilor de interventie ale
cadrului didactic;
5. politica ministerului educatiei.
c. 1+2+3+4
Instalarea starii de oboseala la elevi apare atunci când:
1. sunt activitati monotone;
2. perspectivele motivationale sunt nelimitate;
44 A
3. interesul pentru activitate este limitat;
4. sunt activitati repetitive
a. 1+3+4
Interdependenta atitudinala şi de interventie a cadrului didactic în situatii
85 de criza este dependenta de prezenta la acesta a: C
c. capacitatilor

21 din 65
 În cadrul comunicarii interpersonale în cadrul clasei de elevi un loc aparte
îl ocupa modul concret al vorbirii noastre: volumul vocal, ritmul vorbirii,
96 tonalitatea, articularea cuvintelor. Aceste caracteristici sub cunoscute sub C
denumirea de:
c. paraverbal
În calitate de consilier al elevului, profesorul trebuie să fie:
a. accesibil;
b. înţelegător;
37 c. pregătit din punct de vedere psihologic,
d. exigent faţă de orice fel de greşeală a elevului;
e. interesat de problemele elevului
a+b+c+e
În cazul identificarii unor abateri comportamental grave, cadrului didactic
215 i se recomanda să apeleze la: E
e. o echipa intedisciplinară

22 din 65
 În cazul şcolii, intrarile (inputuri), adică elementele care urmeaza a fi
transformate, sunt:
a. infrastructura;
8 b. elevii;
c. studentii;
d. alte categorii de educati.
b+c+d
În clasa de elevi sunt obiective şi scopuri comune dacă sunt conştientizate
42 A
de toţi membrii grupului.
În contextul abordarii consecintelor negative ale unui management de-
fectuos, durata manifestarilor non-verbale este un element de decodare al:
146 C
c. minciunii
În contextul abordarii consecintelor negative ale unui management de-
147 fectuos, miscarile spontane sunt elemente de decodare ale: C
c. minciunii

23 din 65
 În contextul abordarii consecintelor negative ale unui management de-
fectuos, nuantele şi intensitatile mesajelor verbale sunt elemente de deco-
148 C
dare ale:
c. minciunii
În contextul aplicarii managementului clasei de elevi, singura modalitate
de a personaliza un set de norme şi reguli specifice constituirii grupului
88 B
scolar este:
b. inovatia
În multe situatii de criza educationala cadrul didactic indeplineste rolul
216 de: B
b. mediator
În procesul evaluarii pot fi folosite mai multe tehnici:
1. tehnica raspunsului scurt;
2. tehnica alegerii duale;
81 3. tehnica alegerii multiple; C
4. tehnica randomizarii;
5. tehnica perechilor.
c. 1+2+3+5
24 din 65
 În relaţiile profesorului cu părinţii se manifestă unele disfuncţii ca:
a. lipsa de comunicare;
b. rezistenţa la critică;
43 c. evaluarea corectă a rezultatelor elevilor;
d. inadvertenţe de limbaj;
e. obţinerea informaţiei prin manipulare.
a+b+c+d+e
Între membrii clasei de elevi există diverse tipuri de interacţiuni şi relaţii
41 A
comune determinate.
La nivelul clasei de elevi, este analizata un tip de forte cu rol orientativ şi
reglator, care au rol important în stabilirea normelor grupului, a modele-
55 lor de comportament grupal. Este vorba de influenta: C

c. de grup

25 din 65
 Lumea şcolii este o lume fascinanta a:
a. muncii entuziaste;
b. descoperirii;
10
c. creatiei;
d. imprevizibilitatii.
b+c+d
Majoritatea abaterilor comportamentale în clasa de elevi sunt datorate:
214 B
b. tulburarilor adaptative şi de comportament
Managementul clasei de elevi abordează:
a. structurile dimensionale ale grupului de clasă;
b. relaţiile din interiorul grupului;
30
c. intervenţiile cadrelor didactice în situaţii de criză educaţională.

a+b+c
Managementul clasei de elevi are acelaşi conţinut ca şi didactica speciali-
23 F
tăţii.

26 din 65
 Managementul clasei de elevi are în vedere asigurarea condiţiilor necesa-
25 A
re pentru desfăşurarea corespunzătoare a procesului de predare învăţare.
22 Managementul clasei de elevi este o ştiinţă independentă. F
Managementul clasei de elevi stabileşte relaţii de cooperare cu elevii,
27 A
părinţii şi alţi factori interesaţi ai societăţii.
Managementul clasei de elevi studiaza principalele perspective de abor-
dare ale clasei de elevi adică:
1. perspectiva didactica;
8 2. perspectiva normativa;
3. perspectiva psihosociala;
4. perspectiva structurala.
d. 1+3
24 Managementul clasei este un domeniu de cercetare în ştiinţele educaţiei. A
4 Managementul este o aspiratie la un rang social înalt. F
Managementul este o stiinta a generalului, a ceea ce este comun, a repeta-
9 F
bilului, legilor organizatiilor sociale.

27 din 65
 Managementul este o stiinta a singularului, irepetabilului, a unicului în
10 A
concretetea şi diversitatea sa.
Managementul şi conducerea sunt doua concepte care exprima acelasi
1 F
continut ideatic.
Managementul, lideritatea şi gestiunea sunt concepte distincte unul de
2 A
altul.
Metoda invatarii prin proiecte se caracterizeaza prin:
1. orientarea catre activitate şi produsul ei;
2. motivarea elevilor;
3. disciplinaritatea;
87
4. conectarea la problemele sociale;
5. organizarea în comun a procesului de invatare.

b. 1+2+4+5

28 din 65
 Minciuna este un comportament verbal şi non-verbal, care apare în clasa
de elevi deseori datorita unor greseli de tip managerial ale:
144 A
a. cadrului didactic
Nivelul individual al tulburarilor de comportament include şi copiii cu
variatii ale dispozitiei sau ale activitatii, trasatura cunoscuta sub denumi-
191 B
rea de:
b. labilitate
Nonintervenţiile sau intervenţiile stângace ale profesorului nu influenţea-
52 F
ză extensia crizei.
Normele constituite în clasa de elevi pot fi în contradicţie cu normele
49 F
şcolare.
44 Normele explicite sunt norme cunoscute, clar exprimate pentru elevi. A

29 din 65
 Normele explicite, clar exprimate avand rolul de a reglementa activitatea
desfasurata în clasa de elevi pot fi:
1. norme constitutive;
30 2. norme institutive; c
3. norme institutionale;
4. norme noninstitutionale
c. 1+3
46 Normele implicite se construiesc în afara grupului de elevi. F
Normele implicite sunt normele ascunse, care se construiesc în cadrul
45 A
grupului de elevi.
O cauză majora a supraincarcarii elevilor la scoala este generata de siste-
137 mul de instruire cu orar: E
e. variabil
O dimensiune a managementului clasei de elevi vizeaza ansamblul de
norme, de reguli care regleaza intreaga desfasurare a activitatii în grupul
80 D
scolar. Este vorba despre dimensiunea:
d. normativă
30 din 65
 O dimensiune a managementului clasei de elevi vizează caracteristicile
grupului clasa comparativ cu cele ale grupului social în general. Este
79 C
vorba despre dimensiunea:
c. sociala
O dimensiune a managementului clasei de elevi, vizeaza diferitele proce-
duri şi strategii ale cadrului didactic, atunci când situatia grupului–clasa
81 necesita acest fapt. Este vorba despre dimensiunea: E

e. operatională
O paradigma explicativa a agresivitatii sustine faptul ca instinctul agresiv
150 al omului s-ar afla la originea razboaielor. Este vorba despre paradigma: B
b. biologica
O paradigma explicativa a agresivitatii sustine faptul ca sustine ca factorii
care pot regla comportamentele agresive sunt recompensele, pedeapsa şi
152 D
indiferenta. Este vorba despre paradigma:
d. socio-culturala

31 din 65
 O paradigma explicativa a agresivitatii sustine faptul ca, în general, cel
151 frustrat dezvolta un comportament agresiv. Este vorba despre paradigma: C
c. frustrare-agresivitate
O strategie de negociere în clasa de elevi consta în neglijarea propriilor
219 interese în scopul satisfacerii altora. Este vorba despre: D
d. acceptarea
O strategie de negociere în clasa de elevi este opusa concurentei. Este
220 vorba despre: D
d. acceptarea
O strategie de negociere în clasa de elevi este recomandabila atunci când
stii ca ai dreptate dar nu te poti apara. Este vorba despre:
217 A
a. concurenta
O strategie de negociere în clasa de elevi este recomandabila pentru a
castiga timp în intelegerile temporare. Este vorba despre:
218 B
b. compromisul

32 din 65
55 Orice reformă trebuie să înceapă cu reformarea profesorilor. A
Paradigmele explicative ale agresivitatii elevilor sunt:
1. paradigma biologica;
2. paradigma individuala;
50 C
3. paradigma frustrare-agresivitate;
4. paradigma socio-culturala (educationala)
c. 1+3+4
Parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica interventia
sau noninterventia cadrului didactic sunt:
1. durata abaterii comportamentale;
2. locul şi forma abaterii;
57 3. frecventa abaterilor; D
4. structurile personalitare afectate;
5. consecintele în planul evolutiei elevului respectiv

d. 1+3+4+5

33 din 65
 Paraverbalul este o modalitate de comunicare interpersonala utilizata în
activitatea didactica şi vizeaza:
1. volumul vocal;
36 2. tonalitatea; C
3. ritmul vorbirii;
4. expresivitatea
c. 1+2+3
Pentru a descoperi minciuna în afirmatiile elevilor trebuie sa ne concen-
tram nu asupra cuvintelor rostite, ci asupra:
145 D
d. limbajului non-verbal
Perspectiva didactica de analiza a grupului scolar urmareste:
1. evidentierea proceselor formative care au loc în clasa de
elevi;
17 2. relatiile ce se stabilesc intre membrii clasei; a
3. relatiile cu alte grupuri scolare;
4. aspectul institutionalizat al clasei.
a. 1+2
34 din 65
 Perspectiva psihosociala de analiza a grupului scolar considera ca la nive-
lul clasei de elevi actioneaza doua tipuri de forte cu rol reglator:
1. influenta personala a profesorului;
16 2. influenta interpersonala; b
3. influenta de grup;
4. influenta normativa
b. 1+3
Pregatirea deciziei la nivelul managementului clasei de elevi cuprinde
urmatoarele componente:
1. identificarea componentelor;
2. obtinerea informatiilor;
41 3. selectionarea şi prelucrarea informatiilor; a
4. comunicarea verbala a informatiilor;
5. elaborarea variantelor de activitate;
6. elaborarea proiectelor de masuri
a. 1+2+3+5+6

35 din 65
 Primul pas intreprins de cadrul didactic în momentul deciziei de interven-
tie în situatiile de criza educationala este:
208 C
c. diagnoza şi prognoza comportamentala
Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament,
cazurile de copii cu labilitate pot fi incadrate în nivelul:
193 A
a. individual
Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament,
cazurile copiilor cu variatii ale dispozitiei sau ale activitatii pot fi
194 A
incadrate în nivelul:
a. individual
Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament,
195 cazurile copiilor agitati pot fi incadrate în nivelul: A
a. individual

36 din 65
 Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comporta-ment,
196 cazurile copiilor agresivi şi heteroagresivi pot fi incadrate în nivelul: A
a. individual
Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament,
cazurile copiilor emotivi şi inhibati pot fi incadrate în nivelul:
197 A
a. individual
Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament,
cazurile copiilor cu comportament fobic, obsesional pot fi incadrate în
199 A
cadrul nivelului:
a. individual
Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament,
cazurile copiilor indiferenti pot fi incadrate în cadrul nivelului:
200 E
e. relational

37 din 65
 Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament,
cazurile copiilor introvertiti pot fi incadrate în cadrul nivelului:
201 E
e. relational
Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament,
cazurile copiilor izolati pot fi incadrate în cadrul nivelului:
202 E
e. relational
Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament,
cazurile copiilor opozanti pot fi incadrate în cadrul nivelului:
203 E
e. relational
Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament,
cazurile copiilor dependenti pot fi incadrate în cadrul nivelului:
204 E
e. relational

38 din 65
 Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament,
205 cazurile copiilor revendicativi pot fi incadrate în cadrul nivelului: E
e. relational
Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament,
cazurile copiilor cu manifestari delicvente pot fi incadrate în cadrul
206 C
nivelului:
c. social
Prin raportare la nivelurile de clasificare a tulburarilor de comportament,
cazurile copiilor fugari pot fi incadrate în cadrul nivelului:
207 C
c. social

39 din 65
 Principalele etape de gestionare a situatiilor de criza educationala sunt:
1. identificarea şi cunoasterea;
2. etiologia situatiilor de criza;
3. didactogenia situatiilor de criza;
54 C
4. decizia;
5. aplicarea masurilor;
6. evaluarea.
c. 1+2+4+5+6
Principalele instrumente de evaluare la nivelul clasei de elevi promovate
de managementul clasei de elevi sunt:
1. Inventarul Mediului de Învaţare;
10 2. Scala Mediului Scolar; D
3. Chestionarul Studiului Managerial;
4. Chestionaru Mediului Scolar Individualizat
d. 2+4

40 din 65
 Principalele strategii de „autoevaluare” a unui copil sunt:
a. copilul trebuie învăţat să folosească limbajul interior pentru
a-şi redimensiona motivaţia;
b. copilul trebuie învăţat să-şi schimbe stilul şi metodele pro-
prii de învăţare;
41
c. copilul trebuie învăţat să-şi facă cunoscute şi să-şi argumen-
teze părerile în public;
d. copii trebuie ajutaţi să-şi însuşească strategii care stimulează
colaborarea şi participarea activă.
a+b+c+d
Principalele strategii de negociere în clasa de elevi sunt:
1. consecventa;
2. compromisul;
3. complianta;
60 C
4. colaborarea;
5. acceptarea;
6. evitarea
c. 1+2+4+5+6

41 din 65
 Principalele structuri dimensionale ale clasei de elevi studiate de manage-
mentul clasei de elevi sunt:
1. dimensiunea ergonomica;
2. dimensiunea psihologica;
9 3. dimensiunea psihosociala; B
4. dimensiunea analitica;
5. dimensiunea relationala;
6. dimensiunea normativa
b. 1+2+3+4+6
Principalele tipuri de relatii de interactiune educationala existente în clasa
de elevi sunt:
1. relatii de intercunoastere;
2. relatii de intercomunicare;
32 D
3. relatii de interventie;
5. relatii socio-afective;
6.. relatii de influentare
d. 1+2+5+6

42 din 65
 Principalii factori care determina calitatea managementului la nivelul
clasei de elevi sunt:
1. recrutarea şi selectia cadrelor didactice;
2. formarea cadrelor didactice;
18 A
3. parteneriatul scoala-familie;
4. deontologia didactica;
5. structura familiala a colectivului de elevi.
a. 1+2+4+5
47 Profesorul nu se raportează la normele implicite ale clasei de elevi. F
Proiectul este un set de intentii generale privind orientarea:
82 A
a. dezvoltarii
Reglatorul social al agresivitatii în cadrul clasei de elevi este:
154 B
b. atasamentul

43 din 65
 Relatiile interpersonale din clasa de elevi pot fi:
1. relatii de intercunoastere;
2. relatii de intercomunicare;
14 3. relatii de stabilitate; A
4. relatii socio-afective;
5. relatii de influentare
a. 1+2+4+5
Relaţiile care se manifesta în interiorul clasei de elevi şi care determină
49 climatul psihosocial poarta denumirea de relatii: E
e. educative
Resursele intelectuale ale elevului nu determină capacitatea de învăţare a
37 F
acestuia.
39 Sarcina cadrului didactic este de a stimula iniţiativa elevilor. A
Sintalitatea clasei de elevi este o caracteristica care vizeaza:
28 B
b. dimensiunea sociala

44 din 65
 Situatia în care apare un eveniment (complex de evenimente) neasteptate,
dar şi neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul,
157 sanatatea ori siguranta organizatiei (a clasei) respective şi a membrilor A
acesteia poarta denumirea de:
a. criza educationala
Stadiile influentei sociale pot fi puse în evidenta şi în activitatea clasei de
elevi şi anume:
1. complianta;
31 2. complezenta; A
3. identificarea;
4. internalizarea
a. 1+3
Structura capacităţii de învăţare este condiţionată de următorii factori:
a. nivelul dezvoltării biopsihosociale;
33 b. starea de pregătire a elevilor;
c. componenta motivaţională.
3. a+b+c

45 din 65
 Structura ergonomică a clasei de elevi se ocupă de conţinutul învăţămân-
28 F
tului.
Substructura dimensionala a managementului clasei de elevi, dependentă
73 de ergonomia acesteia poarta denumirea de: A
a. vizibilitate
Succesul unui management al clasei presupune o anumită grija pentru
70 prevenirea unor: D
d. situatii de criza
Tipologia normativă pentru clase de elevi este:
a. norme explicite;
35 b. norme implicite;
c. norme individuale.
a+b
Tulburarile comportamentale nu pot fi intelese decat prin raportarea la
192 dezvoltarea copilului din punct de vedere: A
a. bio-psiho-social

46 din 65
 Un management al clasei de calitate previne conflictele şi crizele educa-
26 A
ţionale.
Un pas specific intreprins de cadrul didactic în analiza efectuata în situati-
ile de tulburare comportamentala ale elevilor este efectuarea unei
209 B
observatii de tip:
b. pasiv
Un pas specific intreprins de cadrul didactic în analiza efectuata în situa-
tiile de tulburare comportamentala ale elevilor este o distantare în raport
210 C
cu o modalitate de relationare indusa de catre:
c. copil
Un pas specific intreprins de cadrul didactic în analiza efectuata în situa-
tiile de tulburare comportamentala ale elevilor este elaborarea unei
211 relatii mai structurate prin decodarea problemelor practice ale: C

c. copilului

47 din 65
 Un pas specific intreprins de cadrul didactic în analiza efectuata în situ-
atiile de tulburare comportamentala ale elevilor este elaborarea unui
212 C
proiect pedagogic centrat pe elementele ascultarii de tip:
c. activ
Un program de finantarea europeana în domeniul educatiei se centreaza
pe imbunatatirea calitatii şi capacitatii de invatare prin sistemele de
248 pregatire profesionala. Este vorba despre programul intitulat: E

e. LEONARDO DA VINCI
Un program de finantarea europeana în domeniul educatiei urmareste
dezvoltarea unei dimensiuni europene în cadrul invatamantului deschis şi
249 la distanta şi folosirea tehnologiei informationale şi comunicationale în C
educatie. Este vorba despre programul intitulat:
c. MINERVA
Un program de finantarea europeana în domeniul educatiei urmareste
aplicarea principiului educatiei de-a lungul intregii vieti. Este vorba
250 D
despre programul intitulat:
d. GRUNDVIG
48 din 65
 Un rol important în analiza clasei de elevi ca grup primar specific îl
44 ocupa studiul: D
d. proceselor de grup
Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitati-
lor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la
30 deschiderea spre noi teorii, spre noi abordari stiintifice a stiintelor socio- B
umane, inclusiv a pedagogiei. Este vorba despre argumentele de tip:
b. epistemic
Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activitati-
lor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la faptul
ca în clasa de elevi au loc raporturi şi interactiuni, luari de poziţii
34 E
personale fata de altii. Este vorba despre argumentele de tip:

e. psihologic

49 din 65
 Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordarii activita-
ţilor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la faptul
ca adaptarea elevului la cadrele institutionale şi organizationale se
35 E
desfasoara şi prin procedee psihologice diferentiate. Este vorba despre
argumentele de tip:
e. psihologic
Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordării activita-
tilor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la faptul
ca orice clasa presupune asocierea unui numar de indivizi cu statute şi
29 A
roluri bine definite, în vederea realizarii unor obiective. Este vorba despre
argumentele de tip:
a. organizational
Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordării activitati-
lor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la faptul
31 ca profesorul a fost intotdeauna persoana care controleaza, dirijeaza pe C
altii, dar se şi autocontrolează. Este vorba despre argumentele de tip:
c. istoric

50 din 65
 Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordării activita-
tilor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la faptul
32 ca relatiile educationale se desfasoară intr-un cadru organizational D
dinamic. Este vorba despre argumentele de tip:
d. sociologic
Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordării activitati-
lor din clasa de elevi din perspectiva managementului se refera la faptul
33 D
ca invatarea este un proces social. Este vorba despre argumentele de tip:
d. sociologic
Un tip de argumente care pledeaza pentru necesitatea abordării activitati-
lor din clasa de elevi din perspectiva managementului porneste de la
faptul ca extinderea conceptului de management asupra educatiei în
36 A
general şi a activitatii educative desfasurate în clasa de elevi este legitimă
şi benefica. Este vorba despre argumentele de tip:
a. managerial

51 din 65
 Un tip de climat educational este caracterizat prin printr-un mod de nean-
gajare, nepasare a elevilor, rutina, depersonalizare. Este vorba despre
140 E
climatul de tip:
e. indus
Un tip de climat educational este rezultat al unui management adecvat,
care determina un comportament deschis al elevilor, fara teama şi inhibi-
141 tie, care ii stimuleaza sa participe la activitatea comuna. Este vorba D
despre climatul de tip:
d. deschis
Un tip de norme, de reguli care regleaza intreaga desfasurare a activitatii
în grupul scolar sunt norme ascunse, mai puţin clar exprimate, dar sub-
82 B
intelese. Este vorba despre normele de tip:
b. implicit
Un tip de procese de grup care au loc în cadrul grupurilor scolare se re-
fera la faptul ca sarcina comuna este cea de invatare şi este precis for-
45 mulata de catre profesor şi elevi. Este vorba despre procesul de: D

d. realizare a sarcinii
52 din 65
 Un tip de procese de grup care au loc în cadrul grupurilor scolare se
desfasoara în stransă legatura cu procesul de realizare a sarcinii. Este
46 B
vorba despre procesul de:
b. comunicare
Un tip de procese de grup care au loc în cadrul grupurilor scolare se re-
fera la faptul ca atractia dintre membrii clasei constituie o conditie fun-
47 A
damentala a performantelor scolare inalte. Este vorba despre procesul:
a. afectiv- axiologic
Un tip de procese de grup care au loc în cadrul grupurilor scolare asigura
uniformitatea comportamentelor membrilor clasei. Este vorba despre
48 E
procesul de:
e. influenta
Una din strategiile de interventie cele mai controversate în planul mana-
223 gementului clasei de elevi este: B
b. pedeapsa

53 din 65
 Una dintre caracteristicile grupului scolar evidentiaza totalitatea trasatu-
rilor ce caracterizeaza un colectiv concret privit ca intreg prin care se
42 deosebeste de celelalte colective. Aceasta caracteristica poarta denumirea D
de:
d. sintalitate
Una dintre caracteristicile grupului scolar evidentiază totalitatea transfor-
marilor care au loc în interiorul sau. Aceasta caracteristica poarta de-
41 C
numirea de:
c. dinamica
Una dintre caracteristicile grupului scolar se refera la faptul ca acesta
reflecta convergenta dintre membrii săi. Aceasta caracteristica poarta de-
40 A
numirea de:
a. coeziune
Una dintre dimensiunile caracteristice stilului managerial al cadrului
didactic include proiectarea şi planificarea. Este vorba despre:
98 B
b. nivelul strategic

54 din 65
 Una dintre dimensiunile caracteristice stilului managerial presupune
adaptarea la exigentele şi variabilele situatiei. Este vorba despre:
99 C
c. nivelul instrumental
Una dintre etapele actului decizional include explicarea şi motivarea
pentru elevi a deciziei. Este vorba despre etapa cunoscuta sub denumirea
123 A
de:
a. aplicarea deciziei şi urmarirea indeplinirii
Una dintre etapele actului decizional include selectionarea, organizarea şi
prelucrarea informatiilor. Este vorba despre etapa cunoscuta sub
130 D
denumirea de:
d. pregatirea deciziei
Una dintre paradigmele care orienteazã domeniul de studiu al manage-
mentului clasei este centrata pe individ, în diferite ipostaze sociale, pe
ideea ca o colectivitate este formata din persoane ce desfasoara acte con-
38 E
stiente, care nu pot fi cuprinse într-o teorie generala. Este vorba de
paradigma:
e. interpretativa
55 din 65
 Una dintre paradigmele care orientează domeniul de studiu al manage-
mentului clasei porneste de la ideea conform careia reglementarea condu-
37 itei umane se realizeaza printr-un ansamblu de norme explicite şi insti- D
tutionalizate. Este vorba de paradigma:
d. normativa
Una dintre perspectivele de abordare a clasei ca grup social specific
concepe clasa de elevi ca fiind un grup social unde, ca urmare a interrela-
tiilor ce se stabilesc intre membrii săi, apare şi se manifesta ca realitate
50 A
socială cu consecinţe multiple asupra desfasurării procesului instructiv-
educativ. Este vorba despre perspectiva:
a. psihosociala
Una dintre perspectivele de abordare a clasei ca grup social specific pre-
supune evidentierea proceselor formative ce au loc în interiorul clasei de
51 B
elevi. Este vorba despre perspectiva:
b. didactica

56 din 65
 Una dintre perspectivele de abordare a clasei ca grup social specific
presupune evidenţierea aspectului instituţionalizat al clasei. Este vorba
52 B
despre perspectiva:
b. didactica
Una dintre perspectivele din care a fost analizata oboseala în literatura de
specialitate pune acest fenomen pe seama acumulării de substanţe toxice.
133 B
Este vorba despre perspectiva denumita:
b. teoria toxinelor
Una dintre perspectivele din care a fost analizata oboseala în literatura de
specialitate pune acest fenomen în legatura cu functionarea sistemului
134 nervos central. Este vorba despre perspectiva denumita: C

c. pierderea resurselor energetice

57 din 65
 Unele dintre rolurile manageriale ale cadrelor didactice sunt:
a. planificarea;
b. controlul;
31 c. evaluarea;
d. conducerea;
e. marketingul.
a+b+c+d
Unele strategii de intervenţie la apariţia unui conflict pot fi:
a. strategia de dominare;
b. negocierea;
36
c. fraternizarea;
d. pedeapsa corporală.
a+b+c
Unul dintre factorii care determină calitatea managementului la nivelul
clasei de elevi se refera la asigurarea sistemului de invatamant cu perso-
56 nal calificat. Este vorba despre: C

c. recrutarea şi selectia cadrelor didactice

58 din 65
 Unul dintre factorii care influenteaza atractia interpersonala este preferin-
ta pentru persoanele (colegii) care-şi desfasoara activitatea în apropierea
93 A
noastra. Este vorba depre:
a. proximitate
Unul dintre parametrii dupa care poate fi analizata o situatie care implica
interventia sau noninterventia în situatiile de criza educationala se refera
190 C
la durata abaterilor de tip:
c. comportamental
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic este din
punct de vedere managerial un proces de alegere în mod deliberat a unui
116 mod de actiune pentru a ajunge la un anumit rezultat. Este vorba despre C
rolul de:
c. decizie educationala
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
stabilirea operationala a obiectivelor. Este vorba despre rolul de:
100 A
a. planificare

59 din 65
 Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
analiza detaliata a resurselor educationale şi manageriale. Este vorba
101 A
despre rolul de:
a. planificare
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
precizarea activitatilor ce se vor organiza pentru realizarea obiectivelor.
102 A
Este vorba despre rolul de:
a. planificare
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
stabilirea şi esalonarea în timp a responsabilitatilor (pentru cadrul didac-
103 A
tic dar şi pentru elevi). Este vorba despre rolul de:
a. planificare
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
104 coordonarea. Este vorba despre rolul de: B
b. organizare

60 din 65
 Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
realizarea echilibrului autoritate-putere-responsabilitate. Este vorba
105 B
despre rolul de:
b. organizare
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
106 unitatea de comanda. Este vorba despre rolul de: B
b. organizare
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
107 delegarea. Este vorba despre rolul de: B
b. organizare
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
functia de supraveghere (a functionarii procesului). Este vorba despre
108 C
rolul de:
c. control şi indrumare

61 din 65
 Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
functia de conexiune inversa. Este vorba despre rolul de:
109 C
c. control şi indrumare
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
functia de prevenire a eventualelor situatii de criza educationala. Este
110 C
vorba despre rolul de:
c. control şi indrumare
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
obtinerea informatiilor şi prelucrarea statistica a acestora. Este vorba
111 D
despre rolul de:
d. evaluare
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
112 elaborarea aprecierilor. Este vorba despre rolul de: D
d. evaluare

62 din 65
 Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
113 clasificarea (identificarea situatiei de criza). Este vorba despre rolul de: E
e. consiliere
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
formularea (realizarea unei judecati de valoare cu privire la situatia pro-
114 E
blematicii). Este vorba despre rolul de
e. consiliere
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic include
finalizarea procesului şi reluarea relaţilor normale profesor-elev sau elev-
115 E
elev. Este vorba despre rolul de:
e. consiliere
Unul dintre rolurile manageriale de baza ale cadrului didactic reprezintă
selectarea unui anumit curs al acţiunii dintr-un număr de alternative. Este
117 vorba despre rolul cunoscut sub denumirea de: C

c. decizie educationala

63 din 65
 Unul dintre termenii de mai jos nu descrie unul dintre principalele stiluri
ale negociatorului în cadrul clasei de elevi. Va rugam sa indicati acest
222 C
termen!
c. efectiv
Variabilele socio-familiale care pot explica anumite tulburari comporta-
mentale ale elevului sunt:
1. istoria grupului familial;
58 2. istoria relatiei parinti-copii; D
3. istoria comunitatii;
4. istoria cuplului familial
d. 1+3+4
Vizibilitatea este o constantă ergonomică apropiată de:
74 D
d. igiena scolara
30 Vizibilitatea nu are legătură cu dimensiunea ergonomică a clasei de elevi. F

38 Voinţa este un element care influenţează educaţia morală a elevului. A

64 din 65
65 din 65