27.politica Externa Securitate Comuna

POLITICA EXTERNĂ ŞI DE
SECURITATE COMUNĂ
Bucureşti 2004
1
La elaborarea textelor acestor broşuri au contribuit:
Experţi:
ILEANA PASCAL
MONICA VLAD
ŞTEFAN DEACONU
CODRU VRABIE
Supervizare:
ELENA SIMINA TĂNĂSESCU
AUREL CIOBANU - DORDEA
În cadrul proiectului
„Campanie de informare a funcţionarilor publici privind conţinutul
acquis-ului comunitar“
au fost elaborate broşuri privind
primele 15 capitole de negociere în anul 2002
şi pentru ultimele 15 capitole în anul 2004
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Politica externă şi de securitate comună. Pipera :
Dacris, 2004
ISBN 973-86951-1-2
327
© CRJ 2004
2
Lista capitolelor în care este împărţit acquis-ul comunitar,
în vederea negocierilor cu statele care aderă
la Uniunea Europeană
Capitolul 1: Libera circulaţie a mărfurilor

Capitolul 2: Libera circulaţie a persoanelor
Capitolul 3: Libera circulaţie a serviciilor
Capitolul 4: Libera circulaţie a capitalului
Capitolul 5: Dreptul societăţilor comerciale
Capitolul 6: Politica în domeniul concurenţei
Capitolul 7: Agricultură
Capitolul 8: Pescuitul
Capitolul 9: Politica în domeniul transporturilor
Capitolul 10: Impozitarea
Capitolul 11: Uniune economică şi monetară
Capitolul 12: Statistică
Capitolul 13: Politici sociale şi ocuparea forţei de muncă
Capitolul 14: Energia
Capitolul 15: Politica industrială
Capitolul 16: Întreprinderile mici şi mijlocii
Capitolul 17: Ştiinţa şi cercetarea
Capitolul 18: Educaţie, formare profesională şi tineret
Capitolul 19: Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei
Capitolul 20: Cultura şi politica în domeniul audiovizualului
Capitolul 21: Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale
Capitolul 22: Protecţia mediului înconjurător
Capitolul 23: Protecţia consumatorilor şi a sănătăţii
Capitolul 24: Justiţie şi afaceri interne
Capitolul 25: Uniune vamală
Capitolul 26: Relaţii externe
Capitolul 27: Politica externă şi de securitate comună
Capitolul 28: Control financiar
Capitolul 29: Dispoziţii financiare şi bugetare
Capitolul 30: Instituţii
Capitolul 31: Diverse
3
ABREVIERI
C.E. Comunitatea Europeană

C.E.E. Comunitatea Economică Europeană
C.E.A. Comunitatea Europeană de Apărare
C.E.C.O. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului
C.P.E. Comitetul de Politică Europeană
C.R.R. Corpul de Reacţie Rapidă
I.E.S.A Identitatea Europeană de Securitate şi Apărare
E.A.D.S. European Aeronautic Defence and Space Company
F.A.W.E.U. Forces Answerable to West European Union
F.O.M.I. Forţa Operativă Multinaţională Inter-arme
F.R.R. Forţa de Reacţie Rapidă
H.G. Hotărâre de Guvern
I.E.S.A Identitatea Europeană de Securitate şi Apărare
J.O. Jurnal Oficial al Uniunii Europene
N.A.T.O. Organizaţia Tratatul Atlanticului de Nord
O.J. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
O.N.U. Organizaţia Naţiunilor Unite
O.S.C.E. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa
O.U.G. Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului
P.E.S.A. Politica Europeană de Securitate şi Apărare
P.E.S.C. Politica Externă şi de Securitate Comună
P.S.E.S.E. Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est
P. N. A. R. Planul Naţional de Aderare a României
S.A.L.W. Small Arms Light Weapons
T.U.E. Tratatul asupra Uniunii Europene
U.E. Uniunea Europeană
U.E.O. Uniunea Europei Occidentale
4
Actele normative adoptate la nivel comunitar
Tratatele constitutive (versiunile republicate, în urma modificărilor

şi completărilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeană şi
Tratatului asupra Uniunii Europene), legislaţia în vigoare, legislaţia
în pregătire, precum şi hotărârile recente pronunţate de Curţii
Europeană de Justiţie se regăsesc în cadrul bazei de date cu acces
gratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex).
În temeiul şi în conformitate cu dispoziţiile tratatelor constitutive,

instituţiile UE cu competenţe în procesul legislativ adoptă, în esenţă,
următoarele acte normative :
• Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data
intrării lor în vigoare atât pentru statele membre, cât şi pentru
persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul acestora.
Regulamentele se aplică direct pe teritoriul statelor membre, cărora
le este interzis să adopte măsuri de transpunere sau orice alte măsuri
care ar putea îngrădi aplicarea lor directă. Dacă în text nu este
precizată data intrării în vigoare, aceasta va fi reprezentată de cea de
a 20-a zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităţilor
Europene.
• Directivele sunt actele stabilesc numai obiective obligatorii pentru
statele membre, lăsând la latitudinea acestora modalităţile de atingere
a lor. În text este precizată data până la care statele membre trebuie
să adopte măsurile de adaptare la directiva în cauză. Directivele se
aplică şi ele direct pe teritoriul statelor membre, dar numai după
expirarea termenului de transpunere.
• Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele
membre sau persoanele juridice cărora le sunt adresate. Unele au
caracter individual (având un singur destinatar sau un număr limitat
de destinatar), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru
toate statele membre şi pentru persoanele fizice şi juridice aflate pe
teritoriul acestora).
• Recomandările, rezoluţiile şi avizele sunt acte fără caracter
5
obligatoriu, jucând rolul de instrumente indirecte pentru apropierea
legislaţiilor şi practicilor naţionale.
• Acordurile şi convenţiile sunt înţelegeri în formă scrisă supuse
dreptului internaţional dar încheiate fie de către Comunităţi cu state
terţe, fie de către acestea şi statele membre cu state terţe, fie numai
între statele membre, în conformitate cu competenţele stabilite prin
tratatele constitutive.
Într-o serie de domenii, în afara actelor normative mai sus arătate,
instituţiile Uniunii adoptă şi alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea
vor fi arătate şi explicate în cadrul prezentării domeniilor respective.
Baza de date EUR-Lex permite regăsirea tuturor actelor legislative în

vigoare sau în pregătire prin intermediul mai multor facilităţi de
căutare:
1. Indexul analitic al directorului de legislaţie (regăsirea legislaţiei
în funcţie de domeniu);
2. Indexul alfabetic al directorului de legislaţie (regăsirea legislaţiei
după termeni cheie ordonaţi alfabetic);
3. căutare după numărul Jurnalului Oficial în care s-a publicat actul
legislativ;
4. căutare după numărul actului legislativ (cu ajutorul unui cod
format automat de către facilitatea de căutare);
5. căutare după cuvinte cheie în text.
Toate aceste facilităţi de căutare uşurează considerabil regăsirea
unui act legislativ sau a actelor legislative încadrate la un anumit
domeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole cea
mai utilă facilitate este indexul analitic al directorului de legislaţie
(cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind împărţit cel puţin pe
subcapitole).
6
Cuprins
I. Introducere 8
II. Acquis-ul comunitar în domeniul politicii externe şi de

securitate comună 11
1. Baza legală 12
2. Uniunea Europei Occidentale şi rolul ei în asigurarea unei politici
externe şi de securitate comună a Europei 14
3. Evoluţii ale Uniunii Europei Occidentale în asigurarea politicii
externe şi de securitate comună a Europei 15
4. Politica externă şi de securitate comună în contextul actual 19
5. Acţiuni comune ale statelor în domeniul industriei de apărare 21
6. Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi N.A.T.O. 21
III. România în procesul de adoptare a acquis-ului în domeniul

politicii externe şi de securitate comună 23
1 Relaţiile cu statele vecine 24
2 Participarea la dialogul politic 25
3 Alinierea la politica U.E. privind zona Balcanilor, spaţiul euro-
mediteranean şi Orientul Mijlociu 26
4. Respectarea Codului de conduită al Uniunii Europene privind
exporturile de arme 27
5. În perspectivă 28
ANEXĂ
Legislaţia comunitară relevantă în domeniul politicii externe şi de
securitate comună 30
7
I. Introducere
Politica externă şi de securitate comună la nivel european constituie una
din modalităţile de realizare a relaţiilor externe ale Uniunii Europene.
Reglementarea sa juridică a fost realizată relativ târziu faţă de restul
construcţiei europene, având în vedere natura sensibilă a acestei politici
care în continuare se regăseşte în sfera competenţelor statelor membre.
De-a lungul timpului, s-au făcut o serie de încercări, mai mult sau mai
puţin reuşite, de realizare a unei politici externe şi de securitate comună
la nivelul continentului european. Astfel, pe 11 august 1950, în cadrul
celei de-a cincea sesiuni a Adunării Consultative a Consiliului Europei,
Winston Churchill propunea crearea imediată a unei Armate Europene
Unite, sub control democratic european şi care să acţioneze în colaborare
deplină cu S.U.A. şi Canada. În acelaşi timp, Germania urma să
primească asigurări în privinţa siguranţei şi independenţei. Preşedintele
Consiliului de la acea dată, primul-ministru francez René Pléven, lansa
Planul pentru o Comunitate Europeană pentru Apărare (C.E.A.),
prezentat Adunării Naţionale a Franţei, la 24 octombrie 1950. Implicarea
Franţei, în primul rând, şi apoi a Marii Britanii se datora faptului că doar
ele erau şi puteri nucleare în acel moment. Se prevedea, crearea unei
armate europene, compuse din unităţi furnizate de statele membre
C.E.C.O., condusă de un ministru european al apărării, cu un buget
comun şi sub controlul Adunării Parlamentare Europene.
Tratatul de constituire a C.E.A. şi protocoalele de cooperare a acestui

organism cu N.A.T.O., au fost semnate la Paris, de statele membre
C.E.C.O., la 25 mai 1952. Începând cu iulie 1953, prin Actul de
Securitate Reciprocă, jumătate din ajutoarele militare americane destinate
Europei erau alocate viitoarei C.E.A. Tratatul cuprindea şi referiri la o
Adunare care urma să devină o Comunitate Politică Europeană (C.P.E.).
Integrarea în domeniul apărării era considerată ultimul pas spre o
integrare politică, dorindu-se crearea unei armate europene pentru
8
apărarea comună, strâns legată de instituţiile politice ale Europei unite.
Până în august 1954, Tratatul C.E.A. a fost ratificat de cinci state
membre (Italia, Germania, Belgia, Luxemburg şi Ţările de Jos).
Respingerea întregului proiect de către Adunarea Naţională a Franţei
printr-un vot prealabil, fără măcar a lua în discuţie conţinutul său, a
reprezentat sfârşitul C.E.A. şi „decesul" prematur al C.P.E. Acest prim
eşec al procesului european de cooperare la nivelul politicii de securitate
comună marchează începutul adaptării comunităţii la problemele interne ale
statelor, în special la cele politice, şi la cele internaţionale marcate de crize şi
conflicte în contextul divizării Europei în două mari blocuri (socialist şi
capitalist).
Nevoia unei politici externe comune bazate pe cooperarea statelor a făcut

ca, anterior apariţiei U.E., politica externă între statele membre ale
Comunităţilor europene să se desfăşoare în cadrul cooperării politice
europene. Aceasta din urmă a fost lansată în iunie 1970, în urma
raportului miniştrilor afacerilor externe ai statelor membre ale
Comunităţilor Europene de la Luxemburg şi extinsă prin Actul Unic
European (AUE) din anul 1986. Cooperarea politică europeană consta în
consultări periodice între miniştri afacerilor externe şi în contacte
permanente dintre administraţiile acestora. Ei conveniseră să se
informeze reciproc cu privire la orice problemă importantă de politică
externă, să ajungă la un punct de vedere comun şi, în măsura în care este
posibil, să adopte o poziţie comună. Orice decizie trebuia luată cu
unanimitate de voturi. Problemele ce priveau securitatea se limitau însă
la aspectele politice şi economice, adică nu includeau şi domeniul
apărării.
Necesitatea existenţei unei politici externe şi de securitate comună în

toate domeniile la nivel european s-a accentuat în momentul când Franţa
s-a retras din structurile militare ale N.A.T.O., la 7 martie 1976 ca
urmare a constatării preşedintelui de Gaulle că „repartiţia lumii în două
blocuri militare răspunde din ce în ce mai puţin situaţiei reale". Din
punctul de vedere al securităţii militare, Europa Occidentală a rămas
ataşată Americii, însă, la iniţiativa britanicilor, s-a constituit „un grup
9
european în Alianţă" (Eurogroup), fără personalitate juridică, ce
promova cooperarea europenilor în sectoare militare ca: Eurotrain
(instrucţia militară), Eurolog (logistica), Euromed (medicina militară),
Eurocom (telecomunicaţiile). Apărarea europeană era văzută nu ca un
răspuns imediat la o ameninţare militară urgentă şi precisă, ci ca un test,
reînnoit tot timpul, al priorităţilor respective ale europenilor, al voinţei
lor de uniune, al voinţei şi capacităţii lor de a refuza veto-urile externe. În
raportul care îi poartă numele, premierul belgian Leo Tindemans, a fost
de părere că Uniunea Europeană rămâne incompletă atâta timp cât nu va
avea o politică de apărare comună. În acel moment, erau considerate
drept obstacole în calea realizării unei apărări comune europene, o serie
de cauze printre care: imposibilitatea creării unei forţe nucleare europene
datorită poziţiilor diferite în această problemă a Franţei şi Marii Britanii;
interzicerea transferurilor de tehnologie nucleară militară; existenţa unor
constrângeri economice şi psihologice, în special pentru mărirea
cheltuielilor militare anuale şi necesitatea convingerii opiniei publice în
această privinţă, etc. Însă speranţele pentru realizarea unei politici
europene de apărare comună au apărut relativ repede din perspectiva
anumitor conjuncturi precum: garanţia nucleară americană oferită pe termen
mediu; instalarea unui sistem european de apărare convenţională, prin
utilizarea noilor „arme ghidate cu precizie"; avantajul tehnologic al forţelor
europene occidentale faţă de cele ale Pactului de la Varşovia şi
transformarea industriilor europene de armament într-un element constitutiv
al apărării comune.
În privinţa problemelor de securitate şi cooperare, capacitatea comunităţii

europene a fost mai întâi testată pe timpul fazelor elaborării Actului final
de la Helsinki. Securitatea continentului european a devenit fondul
cooperării politice între statele membre ale comunităţii europene şi
subiect al diverselor sesiuni ale Consiliului European, care a sesizat
importanţa relaţiilor est – vest. În Declaraţia de la Dublin, din 4
decembrie 1984, cele zece state membre ale comunităţii europene de la
acea dată U.E. recunoşteau că „au o responsabilitate privind pacea şi
stabilitatea în Europa şi securitatea populaţiilor lor. Ele estimau că
opera de construcţie europeană pe care o întreprind şi pe care o
10
continuă cu hotărâre are din acest punct de vedere o valoare iminentă.
Ele se declarau decise să menţină şi să-şi intensifice contribuţia la
ameliorarea raporturilor între Est şi Vest".
Actuala politică de securitate şi cooperare comună la nivel european, se

bazează atât pe stabilitatea politică, cât şi pe cea militară. Politica de
securitate bazată pe cooperare renunţă la orice idee de a impune
stabilitatea prin mijloace de confruntare. Scopul este promovarea
cooperării în vederea prevenirii conflictelor în sfera politică şi a reducerii
pericolului confruntării armate. De asemenea, scopul politicii de
securitate bazată pe cooperare este de a evita escaladarea potenţialelor
conflicte, punând un accent deosebit pe promovarea transparenţei.
II. Acquis-ul comunitar în domeniul politicii externe şi

de securitate comună
Politica externă şi de securitate comuna (P.E.S.C.) a Uniunii Europene nu
dispune de multe instrumente juridice obligatorii (directive,
regulamente), cu excepţia tratatelor originare sau modificatoare ale
primelor. Instrumentele sale cele mai uzuale sunt acţiunile comune,
poziţiile comune, declaraţiile şi concluziile Consiliului European şi ale
Consiliului Uniunii Europene. Cea mai mare parte a acquis-ului ţine de
cooperarea interguvernamentală. De asemenea, P.E.S.C. este
implementată prin măsuri negative, de interzicere a anumitor acţiuni sau
de instituire a unor măsuri prohibitive, cel mai adesea limitate în timp.
Datorită naturii specifice a acquis-ului corespunzător acestui capitol nu

este necesară nici o transpunere în ordinea juridică naţională a ţărilor
candidate. Cu toate acestea, ca viitoare state membre, aceste ţări trebuie
să se angajeze în sensul acordării de sprijin activ şi necondiţionat pentru
implementarea politicii externe şi de securitate comună, în spiritul
loialităţii şi al solidarităţii reciproce. Statele membre trebuie să ofere
certitudinea că politicile lor naţionale sunt conforme cu poziţiile comune
şi să apere aceste poziţii comune în forurile internaţionale.
11
1. Baza legală
Prin Tratatul de la Maastricht, completat prin Tratatul de la Amsterdam,

Uniunea Europeană şi-a stabilit printre altele şi obiectivul afirmării sale
pe scena internaţională, în special prin punerea în practică a unei
politici externe şi de securitate comună, incluzând definirea în timp a
unei politici de apărare, care ar putea conduce, la momentul potrivit, la
o apărare comună. Conform Tratatului de la Maastricht, politica externă
şi de securitate comună (P.E.S.C.) constituie cel de-al doilea pilon al
U.E., alături de Comunitatea Economică Europeană (pilon întâi) şi
Justiţia şi Afacerile Interne (pilonul al treilea).
În titlul V, art. J.4, paragraful 1 din Tratatul de la Maastricht se stipulează

că „Uniunea Europeană cere Uniunii Europei Occidentale, care este
parte integrantă a dezvoltării Uniunii, să elaboreze şi să ducă la
îndeplinire deciziile şi acţiunile Uniunii cu implicaţii în domeniul
apărării". Se mai precizează că P.E.S.C. nu afectează caracterul specific
al politicii de securitate şi de apărare a anumitor state membre şi respectă
obligaţiile ce decurg pentru anumite state din Tratatul Atlanticului de
Nord. Aşadar, baza legală a P.E.S.C. este dată de Tratatul de instituire a
Uniunii Europene prin dispoziţiile Titlului V intitulat ,,Dispoziţii
referitoare la politica externă şi de securitate comună’’- articolele 11-28.
Tratatele de la Amsterdam (1997) şi Nisa (2000) constituie momentul

intrării în scenă în mod activ a P.E.S.C. Deşi Tratatul de la Amsterdam
nu aduce modificări semnificative Titlului V din Tratatul de la
Maastricht, este creat un dispozitiv de acţiune autonomă dotat cu un
cadru juridic solid datorită cooperării dintre state. Astfel, în ceea ce
priveşte actele în domeniul politicii externe şi de securitate comună, sunt
luate decizii de principiu, sunt formulate poziţii comune, şi sunt încheiate
acţiuni şi măsuri comune. O altă noutate adusă prin Tratatul de la
Amsterdam în materia P.E.S.C. este crearea unui Înalt Reprezentant
pentru P.E.S.C., care este în acelaşi timp şi Secretarul General al
Consiliului. Acesta are rolul de a contribui la realizarea unei politici
externe comune la nivelul U.E. ceea ce constituie un progres în materie
12
de politică externă. În ceea ce priveşte Tratatul de la Nisa, acesta aduce
unele schimbări semnificative în privinţa P.E.S.C. dacă ţinem cont de
faptul că Tratatul transformă în politică a U.E. progresele realizate la
Consiliile europene de la Koln (iunie 1999) şi Helsinki (decembrie
1999) şi anume crearea în viitor a unei forţe de intervenţie europene
constituită din 60.000 militari şi noi organisme politico-militare care să
funcţioneze în cadrul Consiliului.
În perspectivă, în măsura în care proiectul de Tratat, instituind o

Constituţie pentru Europa, va intra în vigoare, acesta va elimina actuala
structură a UE bazată pe cei trei piloni, P.E.S.C. devenind o politică
internă a Uniunii Europene, realizată prin intermediul instituţiilor proprii
acesteia. Tratatul, instituind o Constituţie pentru Europa, prevede detaliat
în Titlul V: Acţiunea externă a Uniunii, Capitolul II: Politica externă şi
de securitate comună modalitatea de realizare a politicii externe şi de
securitate la nivel european.
Baza legală actuală a P.E.S.C. precizează şi obiectivele sale; acestea sunt:

apărarea valorilor comune, a intereselor fundamentale şi a independenţei
Uniunii; întărirea securităţii Uniunii şi statelor membre sub toate
formele; menţinerea păcii şi întărirea securităţii internaţionale, conform
principiilor Cartei O.N.U., a principiilor Actului final de la Helsinki şi a
obiectivelor Cartei de la Paris; promovarea cooperării internaţionale;
dezvoltarea şi întărirea democraţiei şi a statului de drept şi respectarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Spre deosebire de metoda comunitară, proprie integrării economice,

metodele P.E.S.C. se caracterizează prin cooperarea între statele membre,
pentru conducerea politicilor şi prin punerea graduală în practică a unor
acţiuni comune, în domeniile în care statele membre au interese comune.
În acelaşi timp, statele îşi asumă angajamentul de a sprijini activ şi fără
rezerve P.E.S.C., de a se abţine de la orice acţiune contrară intereselor
Uniunii, de a veghea la conformitatea politicilor lor naţionale cu poziţiile
comune, de a se informa reciproc asupra oricăror probleme de politică
externă şi de securitate şi de a susţine poziţii comune în cadrul
13
organizaţiilor internaţionale.
2. Uniunea Europei Occidentale şi rolul ei în asigurarea unei politici

externe şi de securitate comună a Europei
Originile organizaţiei se găsesc în „Tratatul asupra colaborării

economice, sociale şi culturale şi privind autoapărarea colectivă",
semnat la 17 martie 1948, la Bruxelles. Preambulul tratatului formulează
drept scop garantarea reciprocă „a securităţii statelor semnatare şi
angajamentul ferm al acestora de a lua toate măsurile necesare în cazul
revenirii Germaniei la o politică de agresiune". În continuare, la articolul 5
se stipulează că: „statele semnatare se obligă să acorde tot ajutorul militar şi
toată asistenţa ce le stau în putere oricărui stat membru care ar face
obiectul unui atac armat în Europa".
Prin Acordurile de la Paris din anul 1954, când au aderat la tratat

Republica Federală Germania şi Italia, organizaţia este rebotezată:
Uniunea Europei Occidentale (U.E.O.). Cu toate că U.E.O. îi erau
acordate competenţe largi prin Tratatul de la Bruxelles, foarte repede
activităţile principale vor fi încredinţate altor organizaţii. Imediat după
semnarea Tratatului Atlanticului de Nord în 1951, în plan militar,
structurile operaţionale şi Statul Major General al Forţelor U.E.O. de la
Fontainebleau şi Versailles au fost transferate Alianţei. De fapt,
conţinutul modificat al Tratatului de la Bruxelles confirma opţiunea
pentru apropierea decisivă de N.A.T.O.: „în executarea Tratatului,
Înaltele Părţi contractante şi toate organizaţiile create de ele în cadrul
Tratatului vor coopera strâns cu Organizaţia Tratatului Atlanticului de
Nord". Pentru a se evita „orice dublă întrebuinţare cu statele majore ale
N.A.T.O., Consiliul şi Agenţia pentru controlul armamentelor se vor
adresa autorităţilor militare corespunzătoare din cadrul N.A.T.O. pentru
orice informaţii şi orice aviz asupra chestiunilor militare".
Deposedată de dreptul de a-şi dezvolta orice fel de structuri militare

pentru o lungă perioadă de timp U.E.O. nu s-a manifestat pe scena
europeană. Abia la începutul anilor ´80, în contextul preocupărilor
14
Comunităţii Europene de a se concentra asupra unei politici de apărare
comune şi manifestării tendinţei statelor europene de a crea pilonul
european în cadrul N.A.T.O., U.E.O. începe să-şi dezvolte şi structuri
militare.
Prima acţiune concretă în acest sens este elaborarea din iniţiativa

preşedintelui François Mitterand, a „Memorandumului Franţei" cu
privire la U.E.O. şi trimis guvernelor statelor membre. Ideea
documentului este că „U.E.O. este singura instanţă europeană
competentă în materie de apărare". Rezultatul a fost reactivarea
Consiliului de Miniştri al U.E.O., alcătuit din miniştrii de externe şi
miniştrii apărării din statele membre.
„ Declaraţia de la Roma", din octombrie 1984, a Consiliului de Miniştri

cuprinde noile obiective politice şi schimbările structurale ale
organizaţiei. S-a stabilit, ca misiune principală, definirea identităţii
europene de securitate şi apărare, confirmând astfel dorinţa membrilor de
cooperare şi armonizare a punctelor de vedere asupra problemelor
specifice legate de securitatea europeană.
Reunit la Haga în octombrie 1987, Consiliul U.E.O. a adoptat o

„Platformă asupra intereselor europene în materie de securitate", în care
îşi afirma în mod solemn hotărârea de a dezvolta pilonul european al
N.A.T.O., oferind, în acelaşi timp, o dimensiune de securitate şi apărare
pentru o Europă integrată. Platforma defineşte şi raporturile dintre
U.E.O. şi N.A.T.O., precum şi cu alte instanţe şi precizează modalităţile
de lărgire a U.E.O. şi condiţiile necesare întăririi rolului său, ca forum
unde vor avea loc dezbateri asupra problemelor de apărare şi securitate.
3. Evoluţii ale Uniunii Europei Occidentale în asigurarea politicii

externe şi de securitate comună a Europei
La 19 iunie 1992, miniştrii afacerilor externe şi ai apărării din statele

membre ale U.E./U.E.O., reuniţi lângă Berlin, au adăugat şi dat
publicităţii „Declaraţia de la Petersburg", care, pe baza Tratatului de la
15
Maastricht, enunţa liniile directoare pentru dezvoltarea viitoare a
organizaţiei. Membrii U.E.O. se angajează să susţină acţiunile de
prevenire a conflictelor şi de menţinere a păcii, în cooperare cu alte
instituţii de securitate. S-a hotărât crearea unei Celule de Planificare
Militară şi punerea la dispoziţie a unor unităţi militare operative din
trupele de uscat, aviaţia militară şi din marina militară, care vor rămâne
dislocate pe teritoriile de origine, dar, la nevoie, vor acţiona împreună
sub comanda U.E.O.
Aceste forţe, constituite într-o structură comună (F.A. W.E.U. – Forces

Anwerable to West European Union) urmau să îndeplinească trei tipuri
de misiuni: umanitare sau de evacuare a resortisanţilor; de menţinere a
păcii şi de gestiune a crizelor, inclusiv operaţiuni de restabilire a păcii.
Misiunea principală a Celulei consta în pregătirea operaţiunilor sub egida
U.E.O., la care se adăugau şi responsabilităţile pe linia gestionării F.A.
W.E.U. şi a actualizării regulilor de angajare.
Cu aceeaşi ocazie, în scopul extinderii cooperării U.E.O. cu ţările din

Europa Centrală şi de Est, Consiliul de Miniştri, a invitat miniştrii
Afacerilor Externe şi ai Apărării din această zonă să formeze un „Forum
de Consultare", care s-a reunit pentru prima oară la Londra pe 14
octombrie 1992. Următorul pas în realizarea componentei de apărare a
U.E. s-a făcut cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianţei Atlanticului de
Nord, din 1994, de la Bruxelles, când statele N.A.T.O. şi-au exprimat
sprijinul deplin faţă de dezvoltarea unei „Identităţi Europene de
Securitate şi Apărare" (I.E.S.A.) şi faţă de „pilonul european al Alianţei"
prin intermediul U.E.O., ca o componentă a U.E. N.A.T.O. a fost de
acord să pună la dispoziţia U.E.O. infrastructura şi baza materială a
N.A.T.O. din Europa, în special mijloacele de comunicaţii şi cercetare
strategică prin satelit, pentru organizarea şi desfăşurarea unor eventuale
operaţiuni militare în spaţiul Europei, exclusiv sub autoritatea U.E.O. În
contextul acceptării I.E.S.A. a fost introdus şi conceptul de „Forţe
Operative Inter-arme Multinaţionale" (F.O.M.I.), destinat ducerii
operaţiunilor militare organizate şi conduse de U.E.O., cu folosirea
facilităţilor N.A.T.O. Condiţia este ca, după utilizare, aceste facilităţi să
16
revină sub controlul N.A.T.O.
În planul securităţii europene şi euro-atlantice au loc două procese:

realizarea I.E.S.A. în cadrul N.A.T.O. şi a P.E.S.C. în cadrul U.E.
Acestea sunt concepte complementare şi nu concurenţiale, de unde şi
principiul „separabil, dar nu separat" de N.A.T.O. în privinţa utilizării
forţelor şi mijloacelor. Din evoluţia organizaţiei face parte şi decizia
Consiliului Uniunii de a crea un Comitet Militar cu scopul de a întări şi
clarifica rolul şefilor Statelor Majore ale Armatelor. Începând cu anul
1992, pentru o perioadă de timp, cele două alianţe militare distincte – una
exclusiv europeană, U.E.O., şi una euroatlantică, N.A.T.O. – vor
coexista, vor coopera, dar nu se pot confunda şi nu au raporturi de
subordonare una faţă de alta.
Reuniunea din mai 1994 de la Luxemburg a adoptat „Declaraţia de la

Kirchberg" prin care „Forumul de Consultare" este suspendat, iar celor 9
ţări din Europa Centrală şi de Est li se acordă statutul de partener asociat.
Are loc o structurare pe patru paliere: membri (toţi membrii U.E.O. sunt şi
membri N.A.T.O. şi ai U.E.); membri asociaţi – state membre N.A.T.O.
dar care nu sunt şi membre ale U.E.; parteneri asociaţi – state care nu sunt
membre nici ale N.A.T.O., nici ale U.E.; observatori – membrii ai
N.A.T.O. şi/sau ai U.E.
„Declaraţia de la Ostend" din 19 noiembrie 1996 este un document de

referinţă ce atestă dezvoltarea rolului U.E.O. Aceasta reprezintă un punct
de plecare în declanşarea unei operaţii importante, integrarea industriilor
de apărare din statele membre ale U.E., şi pe această bază, apariţia unei
pieţe de armament unice, cu reglementări legislative standard. Este
declanşat procesul de regrupare, restructurare şi concentrare a industriilor
militare din spaţiul U.E. – ca fundament material al U.E.O. şi crearea
pieţei unice, integrate, de armament a U.E. / U.E.O.
„Declaraţia de la Rhodos" din mai 1998 constată definitivarea realizării

tuturor instrumentelor operaţionale care să-i permită U.E.O. organizarea
şi desfăşurarea de operaţiuni militare sub conducere proprie. Referirile la
17
relaţiile dintre N.A.T.O. şi U.E.O. cuprind convingerea că „Alianţa
Atlanticului de Nord continuă să constituie baza unui concept colectiv de
securitate potrivit prevederilor Tratatului de la Washington şi va rămâne
forumul principal de consultaţii între aliaţi, într-un context în care aliaţii
europeni îşi asumă responsabilităţi sporite pentru propria lor securitate şi
apărare".
Raportul reuniunii Consiliului European întrunit la Koln în zilele de 3-4

iunie 1999 a propus integrarea cât mai rapidă a U.E.O. în U.E., ca o
primă etapă şi, ulterior, crearea unei armate europene. Liderii nord-
europeni au considerat că ,,episodul Kosovo a confirmat pe deplin
necesitatea şi chiar urgenţa afirmării unei Europe a Apărării, care să
acţioneze fie în sânul Alianţei Atlantice, fie de manieră autonomă, în
funcţie de natura crizelor".
Proiectul elaborat la summit-ul de la Helsinki din 10-11 decembrie 1999,

afirmă disponibilitatea statelor membre de a dezvolta mijloacele care le
vor permite să facă faţă în mod autonom, gestiunii militare şi nemilitare a
crizelor. În raport cu N.A.T.O., forţa ce va fi creată va opera în
concentrare şi în totală transparenţă, în scopul principal de a evita
repetările sau eventualele paralelisme. Această cooperare şi transparenţă
deplină şi integrală între U.E. şi N.A.T.O. va fi definită ţinând seama de
nevoile tuturor membrilor U.E., precum şi de cele ale altor state.
Problemele care apar ţin de poziţia U.E. faţă de N.A.T.O. şi de
competenţele exacte ale noilor structuri specific europene, cărora le va da
naştere această opţiune, de situaţia statelor membre ale U.E. şi de a celor
care fac parte din N.A.T.O. dar nu încă din U.E. Spre exemplu, în
prezent, Austria, Finlanda, Irlanda şi Suedia fac parte din U.E., dar nu şi
din N.A.T.O., pe când România, Turcia, Bulgaria şi Islanda sunt membre
N.A.T.O., dar nu fac parte din U.E.
Documentele discutate şi aprobate la Feira (Portugalia) în iunie 2000

ating şi dimensiunea relaţiei de securitate dintre U.E. şi N.A.T.O. şi
conţin propuneri concrete asupra eventualelor modalităţi de implicare a
ţărilor care nu sunt membre N.A.T.O. sau U.E. în situaţiile de criză
18
monitorizate de U.E. Ca modalităţi de consultare şi cooperare cu
N.A.T.O., Consiliul U.E. a propus crearea a patru „grupuri de lucru ad-
hoc" având ca atribuţii cooperarea cu structurile N.A.T.O. şi identificarea
problemelor privitoare la: securitate, capacităţi militare, modalităţi ce
permit accesul U.E. la bunurile şi capacităţile N.A.T.O. şi definirea
aranjamentelor permanente de consultare U.E.-N.A.T.O. Pentru U.E.
prioritatea este partea civilă a managementului de criză, prin dezvoltarea
instrumentelor de intervenţie şi reacţie precum şi crearea unei forţe de
reacţie rapidă, acest lucru permiţând U.E. să-şi sporească sprijinul
acordat în operaţiuni conduse de organizaţii internaţionale şi regionale.
S-a decis de asemenea, crearea unui „Comitet de Management al Crizelor
Civile", copie a unui organism existent deja în cadrul N.A.T.O.,
înfiinţarea unei structuri permanente politice şi militare şi construirea
unui sistem european de supraveghere prin satelit, menit să reducă
dependenţa actuală faţă de sistemul american de informaţii.
Pe 13 noiembrie 2000 s-a semnat la Marsilia actul de încetare a activităţii

U.E.O., care şi-a cedat prerogativele U.E. Concret, Institutul de Studii
Strategice din Paris şi Centrul de Sateliţi de la Torrejan (Spania) a trecut
sub autoritatea U.E. Transformarea U.E.O. s-a realizat progresiv,
încheindu-se în 2001. Statul Major al U.E.O. a fost dizolvat şi înlocuit cu
cel al U.E. Totuşi, cea dintâi menţine o structură care continuă să
funcţioneze pentru a veghea la garantarea apărării reciproce, iar U.E. se
va concentra asupra operaţiunilor de gestionare a crizelor. În acelaşi
timp, s-a aprobat crearea a trei organe politico-militare europene
permanente: un comitet politic şi de securitate, un comitet militar şi un
stat major. Au fost stabilite de asemenea, mecanismele de evaluare a
forţei comune de reacţie rapidă şi a relaţiilor permanente pe care le
propun Alianţei şi altor 15 ţări europene din estul continentului, pe baza
„principiului fundamental al autonomiei de decizie a U.E.".
4. Politica externă şi de securitate comună în contextul actual
Cu prilejul reuniunii informale a miniştrilor apărării ai statelor membre

N.A.T.O., care a avut loc la Varşovia între 24 şi 25 septembrie 2002, a
19
fost lansată iniţiativa NATO Response Force. Ea vizează constituirea unei
forţe de reacţie rapidă a N.A.T.O., cu un efectiv de aproximativ 21.000
de militari, compusă din elemente terestre, aeriene şi navale, cu
capacitate de desfăşurare în termen scurt (7 zile), puternic susţinute
logistic şi informativ. Acest mecanism va constitui instrumentul de
proiecţie a forţei N.A.T.O. dincolo de graniţele Alianţei. Perioada de
timp, de aproximativ doi ani, prevăzută pentru crearea şi
operaţionalizarea forţei subliniază importanţa acordată iniţiativei în
procesul de restructurare şi modernizare a N.A.T.O. în faţa noilor
ameninţări asimetrice ale secolului XXI.
Forţa de Reacţie Rapidă (F.R.R.) este o structură militară concepută să se

implice în prevenirea şi soluţionarea conflictelor regionale, cu un efectiv
militar care să poată fi mobilizat în maxim 60 de zile şi desfăşurat în
zonele de conflict pe o perioadă de un an de zile. Aceste forţe vor putea fi
folosite pentru misiuni ale U.E., cât şi pentru misiuni ale N.A.T.O.
Statele candidate la aderare care au fost invitate să participe la această
forţă, vor avea dreptul să trimită trupe în cadrul F.R.R., însă nu vor putea
participa la luarea deciziilor. Se discută în acest sens despre crearea unei
structuri consultative, în care să fie cooptate şi statele candidate.
Eforturile pentru dezvoltarea identităţii europene demonstrează o creştere

a ponderii, răspunderii şi nivelului fizic de implicare a europenilor în
ceea ce ei definesc „afaceri europene care trebuie gestionate de
europeni". Pentru realizarea acestui obiectiv ambiţios trebuie depăşite
atât reticenţele aliatului transatlantic, cât şi cele interne legate de
problemele suveranităţii naţionale şi cheltuielile militare. În privinţa
bugetelor militare, chestiunea nu constă în creşterea acestora, de către
statele U.E., ci în mai eficienta lor folosire, căci, deşi europenii folosesc
cam jumătate din sumele alocate apărării de S.U.A., capacitatea lor
militară reprezintă cam o zecime din cea a americanilor.
Premisele unei armate europene există, aceasta fiind perfect operaţională,

funcţionând acum în cadrul structurii N.A.T.O., integrată în
Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, sub forma
20
Corpului de Reacţie Rapidă (C.R.R.), constituit din divizii naţionale,
divizii de cooperare şi divizii multinaţionale.
5. Acţiuni comune ale statelor în domeniul industriei de

apărare
O identitate europeană reală de securitate şi apărare presupune

formularea unei politici comune în domeniul apărării, aceasta incluzând o
viziune şi o acţiune comună în zona industriei de apărare. Pe 11 mai 2000
Comisia Europeană a autorizat proiectul creării companiei E.A.D.S.
(European Aeronautic Defence and Space Company), în care vor fuziona
competenţele unora dintre cele mai puternice companii europene din
domeniul industriei militare: francezii de la Aerospaţiale-Matra, germanii
de la Daimler-Chrysler AG şi spaniolii de la Sociedad Estatal de
Participaciones Industriales. Domeniile de activitate sunt aeronautica,
telecomunicaţii, industria spaţială şi de apărare.
Piaţa pe care va opera E.A.D.S. este cea a avioanelor comerciale, a

echipamentelor de telecomunicaţii, a elicopterelor comerciale şi militare,
a industriei spaţiale, a armelor teleghidate, a avioanelor fără pilot folosite
în cadrul operaţiilor militare, a avioanelor militare şi a echipamentelor
electronice destinate sectorului apărării. Această societate, în calitate de
contractant principal european şi de furnizor direct, va prelua producţia
echipamentelor necesare dotării europene, fiind vorba de un sector în
care superioritatea ofertei americane era incontestabilă în raport cu
industriile naţionale de armament europene. Competenţele E.A.D.S. vor
acoperi sectoarele transport strategic, culegere de informaţii, comandă şi
control, asigurând independenţa de mişcare a noilor structuri militare
europene.
6. Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi N.A.T.O.
Apărarea şi securitatea comună bazată pe cooperare reprezintă un

instrument fundamental al politicii internaţionale de securitate. Aplicarea
principiului subsidiarităţii în organizarea securităţii europene presupune
21
luarea în calcul a unui sistem de securitate multietajat: U.E., O.S.C.E.,
N.A.T.O. şi O.N.U. Angajarea pe unul sau mai multe din aceste nivele va
depinde de specificul sarcinilor de securitate avute în vedere. Necesitatea
unei corelări, a optimizării cooperării între diferitele instituţii de
securitate devine mai evidentă ca oricând. Evoluţiile în U.E., competiţia
dintre U.E. şi N.A.T.O., posibilitatea ca interesele naţionale ale unor state
occidentale să prevaleze asupra celor comune, evaluarea securităţii de pe
poziţii ideologice şi nu financiare, lipsa unei diviziuni corecte a muncii între
statele participante, sunt principalii factori care influenţează edificarea unui
sistem eficient în domeniul securităţii europene. Nivelul de interoperabilitate
pe care se întemeiază relaţiile între U.E. şi N.A.T.O. dau conţinut capacităţii
europene colective de gestionare a crizelor.
Realizarea I.E.S.A. (Identităţii Europene de Securitate şi Apărare) este un

proces ireversibil al cărui cadru instituţional va fi construit prin
dezvoltarea relaţiei existente între N.A.T.O. şi U.E., pe măsură ce
procesul de constituire a unei politici comune de securitate şi apărare se
va dezvolta. Chiar dacă toate statele membre N.A.T.O. au recunoscut că
este necesar ca europenii să dispună de o forţă militară independentă de
contribuţia S.U.A. pentru promovarea politicii externe şi de securitate
comună a U.E., a existat temerea că aceasta ar putea duce la crearea unei
alianţe pur europene şi la discriminarea statelor europene care sunt
membre ale N.A.T.O. dar nu şi ale U.E., precum şi la o dublare a
asumării sarcinilor şi alocării resurselor de către N.A.T.O. şi U.E.
Dezvoltarea I.E.S.A. în cadrul N.A.T.O. şi aplicarea principiului creării

unei forţe europene „separabile, dar nu separate", afirmat în iunie 1996
la Consiliul Nord-Atlantic de la Berlin, sunt destinate evitării acestor
probleme. Formula aprobată la Washington în 1999 oferă europenilor
mai multă greutate în luarea deciziilor în cadrul Alianţei, iar U.E.
instrumentele de care are nevoie pentru a-şi îndeplini misiunile asumate.
Aceasta se întemeiază pe următoarele elemente: reafirmarea
angajamentului de a întări legătura transatlantică, inclusiv starea de
pregătire de luptă, pentru a îndeplini obiectivele de securitate comune,
prin intermediul Alianţei, ori de câte ori va fi nevoie; continuarea
22
procesului de întărire a pilonului european al Alianţei, în baza Declaraţiei
de la Bruxelles, din 1994, şi a principiilor convenite la Berlin în 1996
(sunt incluse aici şi opţiunile referitoare la selectarea unui comandant
general european şi a unui cartier general N.A.T.O., pentru acţiuni
controlate de U.E.); dezvoltarea sistemului de legătură între cele două
organizaţii, inclusiv planificarea, exerciţiile şi consultarea; recunoaşterea
faptului că un rol european intensificat va contribui la întărirea Alianţei,
constituind temelia apărării colective a membrilor.
În noul concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice se consideră că

dezvoltarea unei politici externe şi de securitate comună, care include
elaborarea progresivă a unei politici comune de apărare aşa cum s-a cerut
în Tratatul de la Amsterdam, este compatibilă cu politica comună de
securitate şi apărare, stabilită în cuprinsul Tratatului de la Washington.
Creşterea mediului de securitate este direct proporţională cu sporirea
responsabilităţilor şi capacităţilor aliaţilor europeni, cu accent pe
securitate şi apărare.
III. România în procesul de adoptare a acquis-ului în

domeniul politicii externe şi de securitate comună
România a închis provizoriu acest capitol în prima jumătate a anului
2000 şi este deja un participant activ la dialogul politic multilateral din
cadrul P.E.S.C. În România se consideră că există deja structurile
necesare participării la definirea şi implementarea P.E.S.C. În documentul
de poziţie prezentat pentru acest capitol, România a confirmat voinţa de a-
şi asuma integral obligaţiile de membru, de a prelua întregul acquis şi de a
se conforma angajamentelor subsecvente ce derivă din P.E.S.C. odată cu
aderarea la Uniunea Europeană.
Având în vedere natura specifică a acquis-ului corespunzător acestui

capitol, care nu are nevoie de o transpunere în ordinea juridică naţională
a ţărilor candidate, România trebuie să se angajeze în sensul acordării de
sprijin activ şi necondiţionat pentru implementarea politicii externe şi de
23
securitate comune, în spiritul loialităţii şi al solidarităţii reciproce.
România trebuie să ofere certitudinea că politicile ei naţionale sunt
conforme cu poziţiile comune şi să apere aceste poziţii comune în
forurile internaţionale. De aceea, în cadrul analizei alinierii ţării noastre
la acquis-ul privind politica externă şi de securitate comună ne vom
referi la relaţiile cu statele vecine, participarea la dialogul politic,
alinierea la politica U.E. privind zona Balcanilor, a spaţiului euro-
mediteranean şi Orientul Mijlociu, precum şi respectarea Codului de
conduită al Uniunii Europene privind exporturile de arme.
1. Relaţiile cu statele vecine
Dialogul politic dintre U.E. şi România are ca principală orientare

amplificarea relaţiilor cu statele din vecinătate, dintr-o perspectivă
europeană. În acest sens, accentul este pus atât pe sprijinirea U.E. şi
N.A.T.O. în eforturile lor vizând integrarea ţărilor fostei Iugoslavii în
sistemul predominant de valori din Europa, cât şi promovarea orientărilor
pro-europene din Republica Moldova şi din Ucraina, precum şi din alte
ţări din bazinul Mării Negre.
Pe parcursul anului 2002, cât a deţinut preşedinţia O.S.C.E., România a

cooperat eficient cu preşedinţiile suedeză şi belgiană ale U.E., cu Înaltul
Reprezentant pentru P.E.S.C. şi cu Comisia Europeană asupra unei game
largi de probleme şi în special în ceea ce priveşte situaţia din Rusia,
Republica Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest, conflictele din zona Asiei
Centrale şi Caucazului şi în ce priveşte capacităţile civile pentru
managementul crizelor.
De asemenea, în perioada deţinerii co-preşedinţiei Mesei III a Pactului de

Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (P.S.E.S.E.), România a avut
contribuţii substanţiale la o serie de proiecte, printre care: inventarierea
tuturor iniţiativelor în cadrul proiectului reformei sectorului de securitate
din statele participante la P.S.E.S.E.; inaugurarea centrului regional de la
Belgrad privind gestionarea problematicii S.A.L.W. (Small Arms Light
Weapons) şi constituirea Grupului permanent format din Punctele
24
Naţionale Focale ale statelor din regiune; iniţierea discuţiilor privind
demararea unui proiect de cercetare a fenomenului terorismului în sud-
estul Europei şi de inventariere a tuturor măsurilor de combatere a acestuia
în regiune; desfăşurarea primului exerciţiu comun regional în domeniul
prevenirii dezastrelor; reducerea stocurilor de mine în regiune; distrugerea
unor cantităţi importante de S.A.L.W. Modul de participare la reuniunile
Mesei III a P.S.E.S.E. este considerat, de statele occidentale, un indicator al
gradului de implicare a unei ţări în eforturile de consolidare a stabilităţii şi
securităţii în Europa de sud-est.
Priorităţile avute în vedere de România pentru consolidarea relaţiilor cu

vecinii sunt: întărirea cooperării cu statele vecine în diverse domenii;
acordarea sprijinului politic şi practic pentru implementarea planului de
evaluare a riscurilor în Europa de Sud- Est şi întărirea rolului Centrului
Regional pentru luptă împotriva criminalităţii transfrontaliere.
În planul relaţiilor bilaterale cu statele vecine, România a continuat să

promoveze o politică de bună vecinătate, bazată pe cooperare şi ajutor
reciproc. Astfel, la 1 august 2003, cu ocazia întâlnirii dintre Preşedinţii
României şi Republicii Moldovei, s-a propus realizarea unui Parteneriat
European între cele două state, care să pună bazele unei cooperări
pragmatice şi eficiente între ele. La 17 iulie 2003, s-a semnat la Cernăuţi
Tratatul dintre România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat,
cooperarea şi asistenţa reciprocă în chestiunile referitoare la frontieră, iar la 4
iulie 2003, a fost semnat la Moscova, Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi
de cooperare între România şi Federaţia Rusă. Toate aceste documente sunt
redactate conform acquis-ului comunitar şi cutumelor internaţionale şi
instituie cadrul unei cooperări întărite în diverse domenii (juridic, economic,
cultural, politic şi militar) şi la diverse niveluri (parlamentar, guvernamental,
departamental, la nivelul administraţiilor locale sau la nivelul O.N.G.-urilor).
2. Participarea la dialogul politic
România a manifestat un interes pentru dezvoltarea Politicii Europene de

Securitate şi Apărare (P.E.S.A.) ca parte a P.E.S.C. şi a participat activ la
25
schimbul de idei privind acest subiect alături de U.E. în formula U.E. +15. În
acest sens pot fi menţionate o serie de întâlniri, la nivel european cu
reprezentanţi ai preşedinţiei Consiliului U.E. şi cu directori generali pentru
afaceri europene. Alinierea României la poziţiile şi declaraţiile U.E. a avut
loc, de fiecare dată, prin asocierea la poziţiile şi acţiunile comune şi prin
respectarea sancţiunilor internaţionale şi a măsurilor restrictive impuse de
către U.E. şi O.N.U.
3. Alinierea la politica U.E. privind zona Balcanilor, spaţiul euro-

mediteranean şi Orientul Mijlociu
România îşi păstrează linia promovată până în prezent faţă de statele din
Balcani, Europa mediteraneană şi Orientul Mijlociu, subliniind importanţa
menţinerii deschiderii manifestate de U.E. faţă de statele din aceste regiuni.
Cu prilejul Summit-ului U.E. de la Salonic din 21 iunie 2003, România a
reafirmat importanţa statelor balcanice pentru stabilitatea regiunii şi a
apreciat mesajul politic adresat de către U.E. statelor din această zonă.
În ceea ce priveşte alinierea la politica U.E. faţă de statele din spaţiul

euro-mediteranean şi din Orientul Mijlociu, reuniunile de la Sharm-El-
Sheik şi Aqaba privind procesul de pace în Orientul Mijlociu au oferit
României posibilitatea de a continua să susţină aplicarea măsurilor de
stabilire şi normalizare a relaţiilor dintre Israel şi Palestina. În ultima
perioadă vizitele autorităţilor române, la nivel guvernamental, în Liban,
Maroc şi Kuweit au urmărit, în acest sens, dezvoltarea şi consolidarea
relaţiilor tradiţionale cu aceste state, din perspectiva noului statut
euroatlantic şi european al României.
Faţă de situaţia din Irak, România a adoptat o politică de susţinere activă

a eforturilor de democratizare a vieţii politice şi a întregii societăţi
irakiene, sprijinind direct realizarea acestui deziderat prin formarea unor
structuri instituţionale viabile, cu adevărat demo-cratice. În acest sens, au
fost adoptate o serie de acte normative, în plan naţional, care transpun
acquis-ul comunitar în domeniu:
26
¾ Legea nr. 301/2003 de aprobare a O.U.G. nr. 33/2003 privind
ratificarea acordului dintre România şi Kuweit privind statutul
Forţelor României în statul Kuweit;
¾ Hotărârea Parlamentului nr. 15/2003 privind participarea României
cu unităţi şi subunităţi din Ministerul Apărării Naţionale la faza a IV-
a de stabilizare şi reconstrucţie în Irak, care transpune actele
comunitare nr. 930 şi 931/2001 ale P.E.S.C. privind lupra împotriva
terorismului;
¾ Hotărârea Parlamentului nr. 17/2003 privind suplimentarea
participării României cu formaţiuni speciale din Ministerul Apărării
Naţionale la misiunile de stabilizare şi reconstrucţie în Irak, care
transpune actele comunitare nr. 930 şi 931/2001 ale P.E.S.C. privind
lupta împotriva terorismului;
¾ Hotărârea Guvernului nr. 881/2003 privind finanţarea şi pregătirea
participării României cu unităţi şi subunităţi din Ministerul Apărării
Naţionale la faza a IV-a de stabilizare şi reconstrucţie în Irak.
4. Respectarea Codului de conduită al Uniunii Europene privind

exporturile de arme.
În acest domeniu ţara noastră a depus eforturi constante în promovarea

unei politici responsabile de control al exporturilor de arme
convenţionale şi a acţionat permanent în conformitate cu principiile şi
criteriile Codului de Conduită al Uniunii Europene. Operaţiunile de
transfer de arme convenţionale s-au desfăşurat cu stricta respectare a
embargourilor şi a măsurilor restrictive impuse de O.N.U., U.E. şi
O.S.C.E., precum şi a liniilor directoare adoptate de Aranjamentul de la
Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme şi produse şi tehnologii
cu dublă utilizare.
România a participat activ la reuniunile grupului de lucru pe

problematica exporturilor de arme convenţionale cu statele U.E. şi cele
candidate şi şi-a coordonat poziţiile cu acestea în cadrul regimurilor
internaţionale de neproliferare şi de control al exporturilor. Prin adoptarea
H.G. nr. 844/2001 a fost aprobată noua listă de armamente, muniţii şi alte
27
produse militare supuse regimului de control la export şi import care
consolidează modificările şi completările hotărâte de plenarele din 1999 şi
2000 ale Aranjamentului de la Wassenaar şi preia acquis-ul comunitar
reprezentat de Lista comună de echipamente militare elaborată în baza
Codului de conduită al Uniunii Europene privind exporturile de armamente.
În domeniul neproliferării armelor nucleare, biologice şi chimice,

România s-a asociat la toate demersurile europene şi internaţionale
vizând universalizarea Tratatului de Neproliferare şi a intrării în vigoare
a Tratatului de interzicere a experienţelor cu arme nucleare. În domeniul
biologic, statul român participă activ la negocierile ce au loc la Geneva şi
susţine fără rezerve toate iniţiativele Uniunii Europene. În domeniul
chimic, România participă activ în cadrul Organizaţiei pentru
Interzicerea Armelor Chimice.
5. În perspectivă
Participarea României, în calitate de “furnizor de securitate” în zona

central şi est europeană este necesară şi pe viitor. Ţara noastră continuă
să se alinieze Politicii Externe şi de Securitate Comună a Uniunii
Europene şi este destul de activă în promovarea problematicilor de
securitate regională.
În general, nu există dificultăţi de transpunere în practică a acquis-ului în

domeniul P.E.S.C. Totuşi, în ciuda unor progrese semnificative în
privinţa controlului exporturilor de arme este nevoie de o atenţie sporită
în ceea ce priveşte deplina implementare a Codului de Conduită al U.E.
privind exporturile de arme şi lupta împotriva transferului neautorizat de
arme, precum şi în domeniul finalizării structurilor administrative pentru
participarea la P.E.S.C.
De asemenea, este necesară adoptarea unui act normativ, care să

reglementeze regimul de control al exporturilor şi importurilor de arme
convenţionale în mod distinct faţă de cel al produselor cu dublă utilizare,
prin preluarea şi adaptarea la contextul local a celor mai bune practici în
28
domeniu ale statelor membre ale Uniunii Europene şi care să permită
aplicarea automată a sancţiunilor economice. De asemenea, este necesară
şi creşterea gradului de transparenţă în domeniul controlului exporturilor
de arme prin publicarea unui raport anual privind exporturile de
armamente şi dezvoltarea unei relaţii “Guvern-industrie” în controlul
exporturilor şi implementarea în cadrul companiilor româneşti strategice
a Programului Intern de Control.
29
ANEXĂ
Legislaţia comunitară relevantă în domeniul politicii externe şi de
securitate comună
Legenda:
32003G1205 Codul alocat actului normativ,

sub care acesta poate fi căutat în
original, în limbile oficiale ale
U.E. în bazele de date legislative
Celex şi Eur-Lex
Regulation/Directive/Decision... Denumirea actului normativ în
limba engleză
Regulamentul/Decizia/Directiva... Denumirea actului normativ în
limba română
Publicaţia Publicaţia oficială a U.E. în care
actul normativ a fost publicat iniţial
şi eventualele modificări şi
completări ale formei inţiale
Conţinut: Xxxxxxxxxx Prezentarea pe scurt a
conţinutului actului normativ
(rezumatul are valoare strict
orientativă)
Keywords Cuvinte-cheie în limba engleză cu
care pot fi operate cercetări tematice
în bazele de date legislative Celex şi
Eur-Lex
Cuvinte cheie Cuvinte cheie în limba română cu
care pot fi operate cercetări tematice
în baza de date legislative a
Centrului de Informare al Comisiei
Europene la Bucureşti,
www.infoeuropa.ro
30
32003R1210
Council Regulation (EC) No 1210/2003 of 7 July 2003 concerning
certain specific restrictions on economic and financial relations with
Iraq and repealing Regulation (EC) No 2465/96
Regulamentul Consiliului nr. 1210/2003 CE din 7 iulie 2003 referitor la
anumite restricţii specifice asupra relaţiilor economice şi financiare cu
Irak şi de abrogare a Regulamentului nr. 2465/96 CE
Publicaţia: OJ L 169 08.07.2003 p.6
Amendamente: 32003R1799 (OJ L 264 15.10.2003 p.12)
32003R2119 (OJ L 318 03.12.2003 p.9)
32003R2204 (OJ L 330 18.12.2003 p.7)
Conţinut: Regulamentul prevede anumite restricţii privind
operaţiunile comerciale cu petrol, produse din
petrol şi derivate din acestea desfăşurate de către
Irak. Unele restricţii sunt prevăzute până în 2007.
Acest Regulament abrogă prevederile
Regulamentului nr. 2465/1996 CE.
Keywords: petroleum; petroleum product; trading operation; EU
relations; Iraq; UN resolution
Cuvinte cheie: petrol, produse din petrol, operaţiune comercială,
relaţii ale UE, Irak, Rezoluţie a Naţiunilor Unite
32003R1030
Council Regulation (EC) No 1030/2003 of 16 June 2003 concerning
certain restrictive measures in respect of Liberia
Regulamentul Consiliului nr. 1030/2003 CE din 16 iunie 2003 referitor la
anumite măsuri restrictive privind Liberia
Amendamente : 32003R1662 (OJ L 235 23.09.2003 p.1)
32003R1891 (OJ L 278 29.10.2003 p.31)
32003R2061 (OJ L 308 25.11.2003 p.5)
Conţinut: Regulamentul se referă la unele restricţii privind
operaţiunile comerciale ale Liberiei cu pietre
preţioase şi echipament militar. Regulamentul a
31
intrat în vigoare la 18 iunie 2003 şi expiră la 8 mai
2004.
Keywords: international sanctions; Liberia; trade restriction;
military equipment; tropical wood
Cuvinte cheie: sancţiuni internaţionale, Liberia, restricţie comercială,
echipament militar, pădure tropicală
22003A0925(08)
Agreement between the European Union and Romania on the
participation of Romania in the European Union Police Mission
(EUPM) in Bosnia and Herzegovina (BiH)
Acordul dintre Uniunea Europeană şi România asupra participării
României la Misiunea Poliţiei Uniunii Europene în Bosnia şi
Herţegovina
Publicaţia: OJ L 239 25.09.2003 p.23
Amendamente : 32003D0663 (OJ L 239 25.09.2003 p.1)
Conţinut: Conform dispoziţiilor Acţiunii Comune 210/2002
PESC, România se obligă prin acest Acord să
participe la Misiunea Poliţiei Uniunii Europene în
Bosnia şi Herţegovina. Acordul stabileşte obligaţiile
ambelor părţi, precum şi sumele cu care trebuie să
participe România la această misiune. Astfel, anual,
România participă cu suma de 25.000 Euro la
acţiunile Poliţiei europene.
Keywords: EC agreement; police cooperation; Bosnia-
Herzegovina; Romania
Cuvinte cheie: Acord CE, cooperare poliţienească, Bosnia-
Herţegovina, România
32003D0910
2003/910/EC: Council Decision of 22 December 2003 on the
appointment of the Special Coordinator of the Stability Pact for
South-Eastern Europe
32
Decizia Consiliului 910/2003 CE din 22 decembrie 2003 privind numirea
unui Coordonator Special al Pactului de Stabilitate în Sud-Estul Europei
Publicaţia: OJ L 342 30.12.2003 p.51
Conţinut: Decizia se referă la numirea lui Erhard Busek în
funcţia de Coordonator Special al Pactului de
Stabilitate în Sud-Estul Europei. Sunt reglementate
atribuţiile Coordonatorului în vederea realizării
politicii Pactului de Stabilitate, iar prevederile
deciziei se aplică în perioada 1 ianuarie 2004 - 31
decembrie 2004.
Keywords: appointment of staff; diplomatic profession; diplomatic
representation; CFSP; Balkans
Cuvinte cheie: numire de personal, profesiune diplomatică, reprezentare
diplomatică, PESC, Balcani
32003D0874
2003/874/CFSP: Council Decision 2003/874/CFSP of 8 December
2003 implementing Joint Action 2003/472/CFSP with a view to
contributing to the European Union cooperation programme for
non-proliferation and disarmament in the Russian Federation
Decizia Consiliului 874/2003 PESC din 8 decembrie 2003 de
implementare a Acţiunii Comune 472/2003 PESC, cu privire la
contribuţia Uniunii Europene, la programul de cooperare pentru
neproliferare şi dezarmare în Federaţia Rusă
Publicaţia: OJ L 326 13.12.2003 p.49
Conţinut: Decizia are în vedere implementarea normelor
prevăzute în Acţiunea Comună a PESC 472 din 2003,
referitoare la contribuţia Uniunii Europene, la
programul de cooperare pentru neproliferare şi
dezarmare în Federaţia Rusă. Sumele privind
contribuţia Uniunii la acest program se ridică la
5.550.000 Euro. Prevederile Deciziei expiră odată cu
expirarea prevederilor Acţiunii Comune 472/2003.
Keywords: joint action; cooperation policy; European Union; non-
33
proliferation of arms; disarmament; Russia
Cuvinte cheie: acţiune comună, politică de cooperare, Uniunea
Europeană, neproliferarea armelor, dezarmare, Rusia
32003E0873
Council Joint Action 2003/873/CFSP of 8 December 2003 extending
and amending the mandate of the Special Representative of the
European Union for the Middle East peace process
Acţiunea Comună a Consiliului 873/2003 PESC din 8 decembrie 2003 de
extindere şi completare a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii
Europene în cadrul procesului de pace din Orientul Mijlociu
Publicaţia: OJ L 326 13.12.2003 p.46
Conţinut: Acţiunea Comună se referă la extinderea şi
completarea mandatului Reprezentantului Special al
Uniunii Europene, domnul Marc Otte, în cadrul
procesului de pace din Orientul Mijlociu. Prevederile
Acţiunii Comune au intrat în vigoare la 1 ianuarie
2004 şi expiră la 30 iunie 2004. În cuprinsul actului
sunt prevăzute şi sumele alocate de către Uniune
necesare extinderii acestui mandat.
Keywords: diplomatic representation; appointment of staff; the EU's
international role; Middle East
Cuvinte cheie: reprezentare diplomatică, numire de personal, rolul
internaţional al Uniunii Europene, Orientul Mijlociu
32003E0872
European Union for the South Caucasus
Europene pentru Sudul Caucazului
Publicaţia: OJ L 326 13.12.2003 p.44
34
Uniunii Europene, domnul Heikki Talvitie, în cadrul
procesului de pace din Sudul Caucazului. Prevederile
Keywords: diplomatic representation; appointment of staff; the EU's
international role; Caucasus countries
Cuvinte cheie: reprezentare diplomatică, numire de personal, rolul
internaţional al Uniunii Europene, ţări din Caucaz
32003E0871
European Union in Afghanistan
Europene în Afganistan
Publicaţia: OJ L 326 13.12.2003 p.41
Uniunii Europene, domnul Francesc Vendrell, în
cadrul procesului de pace din Afganistan. Prevederile
Keywords: appointment of staff; the EU's international role;
diplomatic representation; Afghanistan
Cuvinte cheie: numire de personal, rolul internaţional al Uniunii
Europene, reprezentare diplomatică, Afganistan
35
32003E0870
Council Joint Action 2003/870/CFSP of 8 December 2003 amending
and extending the mandate of the Special Representative of the
European Union in the former Yugoslav Republic of Macedonia
Europene pentru fosta Republică a Iugoslaviei Macedonia
Publicaţia: OJ L 326 13.12.2003 p.39
Uniunii Europene, domnul Alexis Brouhns, în cadrul
procesului de pace din Macedonia. Prevederile
Keywords: appointment of staff; the EU's international role;
diplomatic representation; Former Yugoslav Republic of
Macedonia
Cuvinte cheie: numire de personal, rolul internaţional al Uniunii
Europene, reprezentare diplomatică, Fosta Republică a
Iugoslaviei Macedonia
32003D0856
2003 concerning the implementation of Joint Action 2002/210/CFSP
on the European Union Police Mission
Decizia Consiliului 856/2003 PESC din 8 decembrie 2003 referitoare la
implementarea Acţiunii Comune 210/2002 PESC asupra Misiunii Poliţiei
Uniunii Europene
Publicaţia: OJ L 323 10.12.2003 p.13
Conţinut: Prevederile Deciziei se referă la alocarea sumei de
17,5 milioane de euro din partea Uniunii Europene
pentru acţiunile Poliţiei Europene în anul 2004.
36
Keywords: joint action; EC body and agency; police; European
Union; Community financing; Community expenditure
Cuvinte cheie: acţiune comună, organ şi agenţie a CE, poliţie, Uniunea
Europeană, finanţare comunitară, cheltuială comunitară
32003D0853
2003 extending the mandate of the Head of Mission of the European
Union Monitoring Mission (EUMM)
Decizia Consiliului 853/2003 PESC din 5 decembrie 2003 de extindere şi
completare a mandatului Şefului Misiunii de Monitorizare a Uniunii
Europene
Publicaţia: OJ L 322 09.12.2003 p.32
Conţinut: Decizia se referă la extinderea şi completarea
mandatului Şefului Misiunii de Monitorizare a
Uniunii Europene, domnul Maryse Daviet.
Prevederile Deciziei au intrat în vigoare la 5
decembrie 2003 şi expiră la 31 decembrie 2004.
Keywords: the EU's international role; peacekeeping; Balkans;
appointment of staff
Cuvinte cheie: rolul internaţional al UE, menţinere a păcii, Balcani,
numire de personal
32003E0805
Council Common Position 2003/805/CFSP of 17 November 2003 on
the universalisation and reinforcement of multilateral agreements in
the field of non-proliferation of weapons of mass destruction and
means of delivery
Poziţia Comună a Consiliului 805/2003 PESC din 17 noiembrie 2003
asupra universalităţii şi repunerii în vigoare a acordurilor în domeniul
neproliferării armelor de distrugere în masă şi a modalităţilor de livrare
Publicaţia: OJ L 302 20.11.2003 p.34
Conţinut: Poziţia Comună are în vedere aplicarea universală a
37
Acordurilor încheiate în domeniul neproliferării
armelor de distrugere în masă şi a modalităţilor de
livrare acestora. Scopul acestor prevederi este
menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. Sunt
detaliate modalităţile de realizare a acestor scopuri şi
acţiunile prin care ele pot fi aduse la îndeplinire.
Keywords: multilateral agreement; non-proliferation of arms;
weapon of mass destruction; international security
Cuvinte cheie: acord multilateral, neproliferarea armelor, armă de
distrugere în masă, securitate internaţională
32003D0682
2003/682/CFSP: Council Decision 2003/682/CFSP of 29 September
2003 concerning the appointment of the Head of Mission/Police
Commissioner of the European Union Police Mission (EUPOL) in
the Former Yugoslav Republic of Macedonia
Decizia Consiliului 682/2003 PESC din 29 septembrie 2003 referitoare la
numirea Şefului Misiunii Poliţiei Uniunii Europene în fosta Republică a
Iugoslaviei Macedonia
Publicaţia: OJ L 249 01.10.2003 p.70
Conţinut: Decizia se referă la numirea domnului Bart D’hooge
în funcţia de Şef al Misiunii Poliţiei Uniunii Europene
în Macedonia. Prevederile Deciziei au intrat în
vigoare la 1 octombrie 2003 şi expiră la 14 decembrie
2004.
Keywords: police cooperation; EU country; Former Yugoslav
Republic of Macedonia; appointment of staff
Cuvinte cheie: cooperare poliţienească, ţară UE, Fosta Republică a
Iugoslaviei Macedonia, numire de personal
32003D0567
2003/567/CFSP: Council Decision 2003/567/CFSP of 21 July 2003
implementing Common Position 1999/533/CFSP relating to the
38
European Union's contribution to the promotion of the early entry
into force of the Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty (CTBT)
Decizia Consiliului 567/2003 PESC din 21 iulie 2003 de implementare a
Deciziei Comune 533/1999 referitoare la contribuţia Uniunii Europene la
promovarea intrării în vigoare mai devreme a Tratatului privind
interzicerea completă a testelor nucleare
Publicaţia: OJ L 192 31.07.2003 p.53
Conţinut: Decizia se referă la promovarea de către Uniunea
Europeană a implementării rapide a Tratatului
privind interzicerea completă a testelor nucleare de
către statele semnatare. Decizia are în vedere
accelerarea procesului de ratificare a Tratatului de
către statele membre ale Uniunii Europene.
Keywords: nuclear test; international agreement; the Community's
international role; European Union
Cuvinte cheie: test nuclear, acord internaţional, rolul internaţional al
Comunităţii, Uniunea Europeană
32003E0495
Council Common Position 2003/495/CFSP of 7 July 2003 on Iraq and
repealing Common Positions 96/741/CFSP and 2002/599/CFSP
Poziţia Comună a Consiliului 495/2003 PESC din 7 iulie 2003 asupra
Irakului şi de abrogare a Poziţiei Comune 741/96 PESC şi 599/2002
PESC
Publicaţia: OJ L 169 08.07.2003 p.72
Amendamente: 32003E0735 (OJ L 264 15.10.2003 p.40)
Conţinut: Poziţia Comună prevede anumite restricţii privind
operaţiunile comerciale cu petrol, produse din
petrol şi derivate din acestea desfăşurate de către
Irak. Acest act abrogă prevederile Poziţiei Comune
741/1996 şi 599/2002.
Keywords: joint position; petroleum; petroleum product; trading
operation; Iraq ; UN resolution
Cuvinte cheie: poziţie comună, petrol, produse din petrol, operaţiunea
39
comercială, Irak, Rezoluţie a Naţiunilor Unite
32003D0479
2003/479/EC: Council Decision of 16 June 2003 concerning the rules
applicable to national experts and military staff on secondment to
the General Secretariat of the Council and repealing the Decisions of
25 June 1997 and 22 March 1999, Decision 2001/41/EC and Decision
2001/496/CFSP
Decizia Consiliului 479/2003 CE din 16 iunie 2003 referitoare la regulile
aplicabile experţilor naţionali şi personalului militar detaşat de
Secretariatul General al Consiliului şi de abrogare a Deciziei din 25 iunie
1997 şi din 22 martie 1999, a Deciziei 41/2001 CE şi a Deciziei
496/2001 PESC
Publicaţia: OJ L 160 28.06.2003 p.72
Conţinut: Decizia se referă la regulile referitoare la detaşarea
experţilor şi personalului militar al Secretariatului
General al Consiliului. Sunt reglementate, mai întâi,
persoanele cărora le este destinată Decizia, perioada
de detaşare, suspendarea şi încetarea detaşării, etc.
Perioada de detaşare este de minim 6 luni şi maxim 2
ani. Totodată, în Capitolul II sunt prevăzute
condiţiile de muncă: securitatea muncii,
indemnizaţia, concediu de boală, de odihnă, de
maternitate.
Keywords: self-employed person; civil servant; military personnel;
staff regulations; public administration; international
organization
Cuvinte cheie: persoană fizică autorizată, funcţionar public, personal
militar, reglementări referitoare la personal, administraţie
publică, organizaţie internaţională
32003E0473
Council Joint Action 2003/473/CFSP of 25 June 2003 regarding a
40
contribution of the European Union to the conflict settlement process
in Georgia/South Ossetia
Acţiunea Comună a Consiliului 473/2003 PESC din 25 iunie 2003
referitoare la contribuţia Uniunii Europene la procesul de rezolvare a
conflictului din Georgia/Osetia de Sud
Publicaţia: OJ L 157 26.06.2003 p.72
Conţinut: Acest act prevede contribuţia financiară de 160.000
euro pe care Uniunea Europeană o alocă acţiunilor
de rezolvare a conflictului din Georgia. Contribuţia
financiară are în vedere acţiunile întreprinse în
perioada 1 iulie 2003 – 30 iunie 2004.
Keywords: Georgia; war; settlement of disputes; OSCE; Community
financing; cooperation policy; international meeting
Cuvinte cheie: Georgia, război, rezolvare a disputelor, OSCE, finanţare
Comunitară, politică de cooperare, întrunire
internaţională
32003E0468
Council Common Position 2003/468/CFSP of 23 June 2003 on the
control of arms brokering
Poziţia Comună a Consiliului 468/2003 PESC din 23 iunie 2003 asupra
controlului schimbului de arme
Publicaţia: OJ L 156 25.06.2003 p.79
Conţinut: Actul are în vedere exercitarea controlului asupra
schimbului de arme. În acest sens, statele au în
vedere îmbunătăţirea legislaţiei naţionale în domeniu
şi se obligă să ia măsuri în privinţa controlului
schimbului de armanent, în special în zonele de
graniţă. Sunt prevăzute reguli referitoare la
necesitatea unei licenţe de export a produselor
militare şi obligativitatea respectării Codului de
conduită al Uniunii în materie de export al
armamentului.
Keywords: broker; military equipment; international sanctions;
41
export; third country; trade licence; registration of a
company
Cuvinte cheie: broker, echipament militar, sancţiuni internaţionale,
export, stat terţ, licenţă comercială, înregistrarea unei
întreprinderi
32003E0444
Council Common Position 2003/444/CFSP of 16 June 2003 on the
International Criminal Court
Poziţia Comună a Consiliului 444/2003 PESC din 16 iunie 2003 asupra
Curţii Penale Internaţionale
Publicaţia: OJ L 150 18.06.2003 p.67
Conţinut: Actul are în vedere stabilirea unei poziţii comune a
statelor membre ale Uniunii Europene faţă de
aplicarea normelor referitoare la Curtea Penală
Internaţională. Poziţia Comună face apel către Cehia,
Ungaria, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta,
Slovacia, Polonia şi Slovenia să se conformeze
prevederilor sale, iar pentru România, Turcia şi
Bulgaria se specifică să se ralieze şi ele acestei Poziţii.
Keywords: 007193; CFSP
Cuvinte cheie: 007193, PESC
32003D0401
2003/401/EC: Council Decision of 19 May 2003 appointing the
Chairman of the Military Committee of the European Union
Decizia Consiliului 401/2003 CE din 19 mai 2003 de numire a
Preşedintelui Comitetului Militar al Uniunii Europene
Publicaţia: OJ L 139 06.06.2003 p.34
Conţinut: Decizia prevede numirea generalului Rolando Mosca
Moschini în funcţia de Preşedinte al Comitetului
Militar al Uniunii Europene pe o perioadă de 3 ani,
începând cu data de 9 aprilie 2004.
42
Keywords: EC committee; military personnel; President
Cuvinte cheie: comisie CE, personal militar, Preşedinte
22003A0327(01)
Agreement between the European Union and the North Atlantic
Treaty Organisation on the Security of Information
Acordul dintre Uniunea Europeană şi NATO asupra securităţii
informaţiei
Publicaţia: OJ L 080 27.03.2003 p.36
Conţinut: Acordul reglementează modalitatea de utilizare şi
de schimb de informaţii între cele două organizaţii.
Acordul prevede că informaţiile şi materialele
clasificate se comunică şi se difuzează conform
principiului controlului entităţii de origine de către
una din părţile denumite: partea de la care emană
informaţia şi partea destinatar al informaţiei.
Ambele părţi trebuie să posede programe şi servicii
de protecţie a datelor şi informaţiilor utilizate. Sunt
instituite şi sancţiuni pentru persoanele care nu
respectă prevederile referitoare la secretul
informaţiilor vehiculate.
Keywords: NATO; EC agreement; information transfer;
confidentiality; limited circulation; access to
information; data protection
Cuvinte cheie: NATO, acord CE, transfer de informaţii,
confidenţialitate, circulaţie limitată, acces la
informaţie, protecţia datelor
32003E0297
Council Common Position 2003/297/CFSP of 28 April 2003 on
Burma/Myanmar
Poziţia Comună a Consiliului 297/2003 PESC din 28 aprilie 2003 asupra
43
Birmaniei
Publicaţia: OJ L 106 29.04.2003 p.36
32003D0907 (OJ L 340 24.12.2003 p.81)
Conţinut: Actul instituie sancţiuni faţă de Birmania. Statele
semnatare ale actului au hotărât expulzarea
tuturor persoanelor ataşate şi a reprezentanţilor
diplomatici ai Birmaniei de pe teritoriul lor şi
instituirea unui regim foarte strict privind
circulaţia persoanelor din această ţară în ţările
Uniunii Europene. Sunt suspendate ajutoarele
umanitare şi programele de dezvoltare destinate
acestei ţări. Prezentul act abrogă Poziţia Comună
635/1996. Anexa la Poziţia Comună prezintă
persoanele cărora le este interzis să intre sau să
traverseze teritoriul unui stat membru al Uniunii
Europene.
Keywords: Myanmar; the EU's international role; military regime;
international sanctions; official visit; visa policy;
military equipment
Cuvinte cheie: Birmania, rolul internaţional la UE, regim militar,
sancţiuni internaţionale, vizită oficială, politica cu
privire la vize, echipament militar
32003E0280
Council Common Position 2003/280/CFSP of 16 April 2003 in
support of the effective implementation of the mandate of the ICTY
Poziţia Comună a Consiliului 280/2003 PESC din 16 aprilie 2003 de
sprijinire a implementării efective a mandatului Tribunalului Penal
Internaţional pentru fosta Iugoslavie
Publicaţia: OJ L 101 23.04.2003 p.22
Conţinut: Actul are în vedere implementarea normelor
referitoare la instituirea Tribunalului Penal
44
Internaţional pentru fosta Iugoslavie, instituit prin
Rezoluţiile 803 şi 827 din 1993 ale Consiliului de
Securitate al Naţiunilor Unite.
Keywords: 007137; Yugoslavia; cooperation policy; EC countries
Cuvinte cheie: 007137, Iugoslavia, politică de cooperare, state CE
32002D0968
2002/968/CFSP: Council Decision of 10 December 2002 concerning
the implementation of Joint Action 2002/210/CFSP on the European
Union Police Mission
Decizia Consiliului 968/2002 PESC din 10 decembrie 2002 referitoare la
implementarea Acţiunii Comune 210/2002 PESC asupra Misiunii Poliţiei
Uniunii Europene
Conţinut: Decizia se referă la alocarea de către statele Uniunii
Europene a sumei de 38 de milioane de Euro pentru
anul 2003, în ceea ce priveşte susţinerea acţiunilor
Misiunii Poliţiei Uniunii Europene. Din această sumă,
20 de milioane sunt alocate de la bugetul Uniunii
Europene.
Keywords: Bosnia-Herzegovina; EC specialized body; police;
European Union; budget
Cuvinte cheie: Bosnia Herţegovina, organ specializat CE, poliţie,
Uniunea Europeană, buget
32002R0881
Council Regulation (EC) No 881/2002 of 27 May 2002 imposing
certain specific restrictive measures directed against certain persons
and entities associated with Usama bin Laden, the Al-Qaida network
and the Taliban, and repealing Council Regulation (EC) No 467/2001
prohibiting the export of certain goods and services to Afghanistan,
strengthening the flight ban and extending the freeze of funds and
other financial resources in respect of the Taliban of Afghanistan
45
Regulamentul Consiliului 881/2001 CE din 27 mai 2002 de impunere a
anumitor măsuri restrictive specifice îndreptate direct împotriva anumitor
persoane şi organizaţii asociate cu Usama bin Laden, reţeaua Al-Qaida şi
regimul Taliban şi de abrogare a Regulamentului Consiliului 467/2001
CE referitor la interzicerea exportului anumitor bunuri şi servicii către
Afganistan, sporirea interzicerii zborurilor şi extinderea îngheţării
fordurilor şi a altor resurse financiare către regimul Taliban din
Afganistan
32002R1580 (OJ L 237 05.09.2002 p.3)
32002R1644 (OJ L 247 14.09.2002 p.25)
32002R1754 (OJ L 264 02.10.2002 p.23)
32002R1823 (OJ L 276 12.10.2002 p.26)
32002R1893 (OJ L 286 24.10.2002 p.19)
32002R1935 (OJ L 295 30.10.2002 p.11)
32002R2083 (OJ L 319 23.11.2002 p.22)
32003R0145 (OJ L 023 28.01.2003 p.22)
32003R0215 (OJ L 028 04.02.2003 p.41)
32003R0244 (OJ L 033 08.02.2003 p.28)
32003R0350 (OJ L 051 26.02.2003 p.19)
32003R0370 (OJ L 053 28.02.2003 p.33)
32003R0342 (OJ L 049 22.02.2003 p.13)
32003R0414 (OJ L 062 06.03.2003 p.24)
32003R0561 (OJ L 082 29.03.2003 p.1)
32003R0742 (OJ L 106 29.04.2003 p.16)
32003R0866 (OJ L 124 20.05.2003 p.19)
32003R1012 (OJ L 146 13.06.2003 p.50)
32003R1456 (OJ L 206 15.08.2003 p.27)
32003R1607 (OJ L 229 13.09.2003 p.19)
103T
32003R1724 (OJ L 247 30.09.2003 p.18)
32003R1991 (OJ L 295 13.11.2003 p.81)
32003R2049 (OJ L 303 21.11.2003 p.20)
32003R2157 (OJ L 324 11.12.2003 p.17)
46
32004R0019 (OJ L 004 08.01.2004 p.11)
32004R0100 (OJ L 015 22.01.2004 p.18)
Conţinut: Regulamentul are în vedere impunerea unor
măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor
persoane şi organizaţii asociate cu Usama bin
Laden, reţeaua Al-Qaida şi regimul Taliban. Anexa
la Regulament prevede persoanele şi organizaţiile
împotriva cărora sunt luate măsurile restrictive. În
acelaşi timp, Regulamentul abrogă prevederile
Regulamentului Consiliului 467/2001 CE
referitoare la interzicerea exportului anumitor
bunuri şi servicii către Afganistan, sporirea
interzicerii zborurilor şi îngheţarea fondurilor şi a
altor resurse financiare către regimul Taliban din
Afganistan.
Keywords: international sanctions; economic sanctions; foreign
capital; air transport; trade restriction; terrorism;
Afghanistan; international affairs; CFSP
Cuvinte cheie: sancţiuni internaţionale, sancţiuni economice, capital
străin, transport aerian, restricţie comercială, terorism,
Afganistan, afaceri internaţionale, PESC
32002E0400
Council Common Position of 21 May 2002 concerning the temporary
reception by Member States of the European Union of certain
Palestinians
Poziţia Comună a Consiliului din 21 mai 2002, referitoare la primirea de
către Statele Membre ale Uniunii Europene a anumitor palestinieni
Publicaţia: OJ L 138 28.05.2002 p.33
Conţinut: Actul se referă la transferul a treisprezece
persoane, aparţinând unei grupări palestiniene, în
statele Uniunii Europene, ca urmare a evacuării lor
dintr-o biserică din Bethleem. Dintre aceste
47
treisprezece persoane, douăsprezece au cerut azil
politic, refugiindu-se în statele Uniunii, iar o a
treisprezecea a rămas pe teritoriul Ciprului. Actul
reglementează tocmai politica pe care urmează să o
adopte statele Uniunii faţă de aceste persoane.
Keywords: political asylum; refugee; aid to refugees; Palestinian
question; residence permit; approximation of laws; EU
country
Cuvinte cheie: azil politic, refugiat, ajutor pentru refugiaţi, problema
palestiniană, permis de rezidenţă, armonizare
legislativă, stat UE
32002D0212
2002/212/CFSP: Council Decision of 11 March 2002 concerning the
appointment of the Head of Mission/Police Commissioner of the
European Union Police Mission (EUPM)
Decizia Consiliului 212/2002 PESC din 11 martie 2002 referitoare la
numirea Şefului Misiunii Poliţiei Uniunii Europene
Conţinut: Decizia se referă la numirea lui Sven Christian
FREDERIKSEN în funcţia de Şef al Misiunii Poliţiei
Uniunii Europene pentru un mandat de 3 ani, între 1
ianuarie 2003-31 decembrie 2005.
Keywords: appointment of staff; police; European Union
Cuvinte cheie: numire de personal, poliţie, Uniunea Europeană
32002E0210
Council Joint Action of 11 March 2002 on the European Union
Police Mission
Acţiunea Comună a Consiliului din 11 martie 2002 asupra Misiunii
Poliţiei Uniunii Europene
48
32003E0188 (OJ L 073 19.03.2003 p.9)
Conţinut: Actul reglementează Misiunea Poliţiei Uniunii
Europene. Sunt prevăzute reguli referitoare la
misiunea acestui organism, planificarea acţiunilor
sale, structura, personalul, participarea statelor
terţe, precum şi regulile referitoare la contribuţia
financiară a statelor la finanţarea acestui organism.
Actul este în vigoare până la 31 decembrie 2005.
Keywords: EC specialized body; police; European Union; Bosnia-
Herzegovina
Cuvinte cheie: organ specializat CE, poliţie, Uniunea Europeană,
Bosnia Herţegovina
32002Q0209(02)
Staff Regulations of the European Union Satellite Centre
Regulamentul personalului Centrului Satelit al Uniunii Europene
Publicaţia: OJ L 039 09.02.2002 p.44
Conţinut: Regulamentul prevede statutul personalului care
lucrează în Centrul Satelit al Uniunii Europene. Sunt
prevăzute regulile de angajare, recrutare, salarizare,
asistenţă a muncii, limitele de angajare, concedii,
atribuţiile consiliului de disciplină, reguli privind
avansarea şi evaluarea angajaţilor etc.
Keywords: EC specialized body; WEU; CFSP; satellite
communications; staff; rules of procedure
Cuvinte cheie: organ specializat CE, UEO, PESC, comunicaţii prin
satelit, personal, reguli procedurale
32002Q0209(01)
Staff Regulations of the European Union Institute for Security
Studies
Regulamentul stafului Institutului pentru Studii asupra Securităţii al
Uniunii Europene
49
Publicaţia: OJ L 039 09.02.2002 p.18
Conţinut: Regulamentul prevede statutul personalului care
lucrează în Centrul Satelit al Uniunii Europene. Sunt
prevăzute regulile de angajare, recrutare, salarizare,
asistenţă a muncii, limitele de angajare, concedii,
atribuţiile consiliului de disciplină, reguli privind
avansarea şi evaluarea angajaţilor etc.
Keywords: EC specialized body ; WEU ; CFSP ; staff ; rules of
procedure
Cuvinte cheie: organ specializat CE, UEO, PESC, personal, reguli
procedurale
32001R2580
Council Regulation (EC) No 2580/2001 of 27 December 2001 on
specific restrictive measures directed against certain persons and
entities with a view to combating terrorism
Regulamentul Consiliului 2580/2001 CE din 27 decembrie 2001 asupra
măsurilor restrictive specifice îndreptate direct împotriva anumitor
persoane şi organizaţii cu privire la combaterea terorismului
Publicaţia: OJ L 344 28.12.2001 p.70
32002D0460 (OJ L 160 18.06.2002 p.26)
32002D0848 (OJ L 295 30.10.2002 p.12)
32002D0974 (OJ L 337 13.12.2002 p.85)
32003R0745 (OJ L 106 29.04.2003 p.22)
32003D0480 (OJ L 160 28.06.2003 p.81)
32003D0646 (OJ L 229 13.09.2003 p.22)
32003D0902 (OJ L 340 24.12.2003 p.63)
Conţinut: Regulamentul are în vedere impunerea unor
măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor
persoane şi organizaţii care desfăşoară activităţi
teroriste. Anexa la Regulament prevede autorităţile
naţionale competente să verifice şi să urmărească
activitatea persoanelor şi organizaţiilor cunoscute
50
ca desfăşurând activităţi teroriste.
Keywords: terrorism; international sanctions; economic sanctions;
administrative sanction
Cuvinte cheie: terorism, sancţiuni internaţionale, sancţiuni economice,
sancţiune administrativă
32001E0931
Council Common Position of 27 December 2001 on the application of
specific measures to combat terrorism
Poziţia Comună a Consiliului din 27 decembrie 2001 de aplicare a
măsurilor specifice de combatere a terorismului
Publicaţia: OJ L 344 28.12.2001 p.93
Amendamente : 32002E0340 (OJ L 116 03.05.2002 p.75)
32002E0462 (OJ L 160 18.06.2002 p.32)
32002E0847 (OJ L 295 30.10.2002 p.1)
32002E0976 (OJ L 337 13.12.2002 p.93)
32003E0402 (OJ L 139 06.06.2003 p.35)
32003E0482 (OJ L 160 28.06.2003 p.100)
32003E0651 (OJ L 229 13.09.2003 p.42)
32003E0906 (OJ L 340 24.12.2003 p.77)
Conţinut: Actul are în vedere impunerea unor măsuri
restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane
şi organizaţii care desfăşoară activităţi teroriste.
Anexa la Poziţia Comună prevede persoanele şi
organizaţiile împotriva cărora sunt luate măsurile
restrictive.
Keywords: fight against crime; terrorism; national implementation
of Community law; economic sanctions
Cuvinte cheie: lupta împotriva crimei, terorism, implementare
naţională a dreptului comunitar, sancţiuni economice
32001E0930
Council Common Position of 27 December 2001 on combating
51
terrorism
Poziţia Comună a Consiliului din 27 decembrie 2001 privind combaterea
terorismului
Publicaţia: OJ L 344 28.12.2001 p.90
Conţinut: Actul are în vedere crearea de către state a unui
cadru juridic care să combată apariţia şi dezvoltarea
fenomenului extremist, terorist. Sunt prevăzute
reguli şi principii pe care trebuie să le respecte toate
statele, iar în Anexă sunt înscrise toate documentele
internaţionale referitoare la combaterea terorismului
şi care alcătuiesc cadrul juridic de prevenire şi
combatere a acestui fenomen.
Keywords: fight against crime; terrorism; EC countries; economic
sanctions; cooperation policy; international cooperation
Cuvinte cheie: lupta împotriva crimei, terorism, ţări CE, sancţiuni
economice, politică de cooperare, cooperare
internaţională
32001E0758
2001/758/CFSP: Council Common Position of 29 October 2001 on
combating the illicit traffic in conflict diamonds, as a contribution to
prevention and settlement of conflicts
Poziţia Comună a Consiliului 758/2001 PESC din 29 octombrie 2001,
asupra combaterii traficului ilicit cu diamante, ca o contribuţie la
prevenirea şi rezolvarea conflictelor
Conţinut: Actul are în vedere stoparea comerţului ilicit cu
pietre preţioase deoarece această activitate ilicită
ascunde de fapt, finanţarea grupărilor rebele ce au în
vedere destabilizarea unor state sau a păcii
internaţionale.
Keywords: precious stones; illicit trade; war; settlement of disputes;
the Community's international role
Cuvinte cheie: pietre preţioase, comerţ ilicit, război, rezolvare a
52
disputelor, rolul internaţional al Comunităţii
32001D0748
2001/748/EC: Council Decision of 16 October 2001 concerning the
signing on behalf of the European Community of the United Nations
Protocol on the illicit manufacturing of and trafficking in firearms,
their parts, components and ammunition, annexed to the Convention
against transnational organised crime
Decizia Consiliului 748/2001 CE din 16 octombrie 2001 referitoare la
semnarea din partea Comunităţii Europene a Protocolului Naţiunilor
Unite privind producerea ilicită şi traficul cu arme de foc, a
componentelor acestora şi a muniţiei, Protocol anexă la Convenţia
împotriva crimei organizate transnaţionale
Conţinut: Decizia reglementează dreptul preşedintelui
Consiliului de a desemna persoanele abilitate să
semneze în numele Comunităţii Europene, Protocolul
Naţiunilor Unite privind producerea ilicită şi traficul
cu arme de foc, a componentelor acestora şi a
muniţiei, Protocol anexă la Convenţia împotriva
crimei organizate transnaţionale.
Keywords: signature of an agreement; protocol to an agreement;
industrial manufacturing; illicit trade; firearms and
munitions; fight against crime
Cuvinte cheie: semnarea unui acord, protocol la un acord, producţie
industrială, comerţ ilicit, arme de foc şi muniţii, lupta
împotriva crimei
32001E0567
Council Common Position of 23 July 2001 on the fight against
ballistic missile proliferation
Poziţia Comună a Consiliului din 23 iulie 2001 privind lupta împotriva
proliferării rachetelor balistice
53
Conţinut: Actul prevede că unul din obiectivele Uniunii
Europene este de a lupta împotriva proliferării
rachetelor balistice. Pentru realizarea acestui obiectiv
este nevoie de o cooperare şi un dialog continuu între
state, precum şi adoptarea unui cod internaţional în
acest domeniu. Se are în vedere şi organizarea unei
conferinţe internaţionale, prilej cu care să se adopte
acest cod.
Keywords: ballistic missile; international negotiations; non-
proliferation of arms; the Community's international role
Cuvinte cheie: rachetă balistică, negocieri internaţionale, neproliferarea
armelor, rolul internaţional al Comunităţii
32001E0555
Council Joint Action of 20 July 2001 on the establishment of a
European Union Satellite Centre
Acţiunea Comună a Consiliului din 20 iulie 2001 de stabilire a Centrului
Satelit al Uniunii Europene
Conţinut: Actul se referă la crearea unui Centru Satelit al
Uniunii Europene cu sediul în Spania. Misiunea
acestui centru este de a susţine deciziile PESC şi de a
furniza diverse materiale, date şi studii preluate prin
intermediul sateliţilor. Centrul este constituit având
personalitate juridică proprie, cu un Consiliu de
administraţie, director, personal. Sunt prevăzute,
totodată şi atribuţiile fiecăruia dintre organele de
conducere, bugetul instituţiei şi modalitatea de
control asupra bugetului instituţiei.
Keywords: CFSP; WEU; EC specialized body; satellite
communications; cooperation policy; international
organization
Cuvinte cheie: PESC, UEO, organ specializat CE, comunicaţii prin
54
satelit, politică de cooperare, organizaţie internaţională
32001E0554
Council Joint Action of 20 July 2001 on the establishment of a
European Union Institute for Security Studies
Acţiunea Comună a Consiliului din 20 iulie 2001, de stabilire a
Institutului pentru Studii asupra Securităţii al Uniunii Europene
Conţinut: Actul se referă la crearea unui Institut pentru studii
asupra securităţii al Uniunii Europene cu sediul în
Paris şi fiind operaţional din 1 ianuarie 2002.
Misiunea acestui institut este de a furniza diverse
materiale, date şi studii pertinente privind securitatea
internaţională. Institutul este constituit având
personalitate juridică proprie, cu un Consiliu de
administraţie, director, personal. Sunt prevăzute,
totodată şi atribuţiile fiecăruia dintre organele de
conducere, bugetul instituţiei şi modalitatea de
control asupra bugetului instituţiei.
Keywords: CFSP; WEU; research body; rules of procedure;
budgetary procedure
Cuvinte cheie: PESC, UEO, organ de cercetare, reguli procedurale,
procedură bugetară
32001R0381
Council Regulation (EC) No 381/2001 of 26 February 2001 creating a
rapid-reaction mechanism
Regulamentul Consiliului 381/2001 CE din 26 februarie 2001 de creare a
unui mecanism de reacţie rapidă
Conţinut: Regulamentul are în vedere crearea unei forţe de
reacţie rapidă la nivel european, care să intervină în
situaţiile de criză sau pentru dezamorsarea unor
55
conflicte. Finanţarea acţiunilor întreprinse în cadrul
acestui program se face sub forma unor ajutoare
nerambursabile acordate de către statele membre. O
serie de acţiuni sunt gândite a fi desfăşurate în
parteneriat cu societatea civilă (ONG-uri) din statele
în cauză.
Keywords: development aid; Community aid; state of emergency;
cooperation policy; Community financing; non-
governmental organizations
Cuvinte cheie: ajutor de dezvoltare, ajutor comunitar, situaţie de
urgenţă, politică de cooperare, finanţare comunitară,
organizaţii neguvernamentale
32001D0080
Council Decision of 22 January 2001 on the establishment of the
Military Staff of the European Union
Decizia Consiliului din 22 ianuarie 2001 de stabilire a Personalului
Militar al Uniunii Europene
32001D0442 (OJ L 155 12.06.2001 p.18)
Conţinut: Decizia stabileşte regulile de constituire a Statului
Major al Uniunii Europene. Fiecare stat îşi va
desemna personalul în cadrul organizaţiei. Regula
este ca personalul desemnat să aibă cetăţenia unuia
din statele membre ale Uniunii Europene. Misiunea
şi funcţiile Statului Major sunt cele înscrise în
Anexa V a Raportului Preşedintelui aprobat în
cadrul Consiliului European de la Nisa.
Keywords: European Union; EC countries; armed forces
Cuvinte cheie: Uniunea Europeană, state CE, forţe armate
56
32001D0079
2001/79/CFSP: Council Decision of 22 January 2001 setting up the
Military Committee of the European Union
Decizia Consiliului 79/2001 PESC din 22 ianuarie 2001 privind stabilirea
Comitetului Militar al Uniunii Europene
Conţinut: Decizia stabileşte regulile de constituire a Comitetului
Militar al Uniunii Europene. Comitetul este constituit
din Şefii de Stat Major ai Statelor membre ale
Uniunii şi din delegaţii acestora. Misiunea şi funcţiile
Comitetului militar sunt cele înscrise în Anexa IV a
Raportului Preşedintelui aprobat în cadrul
Consiliului European de la Nisa.
Keywords: EC committee; armed forces; European defence policy;
European Union; foreign policy
Cuvinte cheie: comisie CE, forţe armate, politica europeană de apărare,
Uniunea Europeană, politică externă
32001D0078
Council Decision of 22 January 2001 setting up the Political and
Security Committee
Decizia Consiliului din 22 ianuarie 2001 de stabilire a Comitetului Politic
şi de Securitate
Conţinut: Decizia stabileşte regulile de constituire a Comitetului
Politic şi de Securitate al Uniunii Europene. Misiunea
şi funcţiile Comitetului Politic sunt cele înscrise în
Anexa III a Raportului Preşedintelui aprobat în
cadrul Consiliului European de la Nisa.
Keywords: EC agriculture committee; international security; foreign
policy; CFSP; the Community's international role
Cuvinte cheie: Comisia CE pentru agricultură, securitate internaţională,
politică externă, PESC, rolul internaţional al Comunităţii
57
32000R1334
Council Regulation (EC) No 1334/2000 of 22 June 2000 setting up a
Community regime for the control of exports of dual-use items and
technology
Regulamentul Consiliului 1334/2000 CE din 22 iunie 2000 de stabilire a
regimului Comunităţii pentru controlul exporturilor de produse şi de
tehnologie cu dublă utilizare
Amendamente: 32000R2889 (OJ L 336 30.12.2000 p.14)
32001R0458 (OJ L 065 07.03.2001 p.19)
32001R2432 (OJ L 338 20.12.2001 p.1)
32002R0880 (OJ L 139 29.05.2002 p.7)
32003R0149 (OJ L 030 05.02.2003 p.1)
Conţinut: Regulamentul stabileşte un regim juridic unitar la
nivelul întregii Uniuni Europene în ceea ce priveşte
controlul exporturilor de produse şi tehnologii cu
dublă utilizare. Sunt reglementate modalitatea de
transfer a tehnologiilor, monitorizarea
exporturilor, precum şi îndeplinirea anumitor
reguli vamale în ceea ce priveşte comerţul cu
produse având dublă utilizare.
Keywords: customs regulations; dual-use good; information
transfer; member country; monitoring of exports;
technology transfer
Cuvinte cheie: eglementări vamale, bun cu dublă întrebuinţare,
transfer de informaţii, stat membru, monitorizarea
exporturilor, transfer de tehnologie
32000R1081
Council Regulation (EC) No 1081/2000 of 22 May 2000 prohibiting
the sale, supply and export to Burma/Myanmar of equipment which
might be used for internal repression or terrorism, and freezing the
funds of certain persons related to important governmental functions
in that country
58
Regulamentul Consiliului nr. 1081/2000 CE, din 22 mai 2000, de
interzicere a vănzării, aprovizionării şi exportului către Birmania a
echipamentului ce poate fi utilizat pentru represiuni interne sau acţiuni
teroriste, şi îngheţarea fondurilor anumitor persoane, ce au anumite
funcţii guvernamentale în această ţară
Publicaţia: OJ L 122 24.05.2000 p.29
32003R0744 (OJ L 106 29.04.2003 p.20)
32003R1070 (OJ L 154 21.06.2003 p.61)
32003R1211 (OJ L 169 08.07.2003 p.24)
103T
32003R2084 (OJ L 313 28.11.2003 p.25)
32003R2297 (OJ L 340 24.12.2003 p.37)
Conţinut: Regulamentul stabileşte interzicerea vânzării,
exportării şi aprovizionării statului Birmania cu
produse şi echipamente utilizate în scopuri militare
teroriste. Regulamentul stabileşte restricţii foarte
clare în acest sens, instituind pentru toate statele
Uniunii Europene obligaţia să respecte prevederile
sale. În anexa I la Regulament sunt instituite
produsele ce sunt supuse restricţiei comercializării,
fiind susceptibile de a fi folosite în scopuri teroriste,
iar în anexa II la Regulament sunt prevăzute
autorităţile naţionale care au obligaţia
monitorizării şi aplicării restricţiilor.
Keywords: dual-use good; economic sanctions; export restriction;
international sanctions; military regime; Myanmar
Cuvinte cheie: bun cu dublă întrebuinţare, sancţiuni economice,
restricţie de export, sancţiuni internaţionale, regim
military, Birmania
32000R1080
Council Regulation (EC) No 1080/2000 of 22 May 2000 on support
for the United Nations Interim Mission in Kosovo (UNMIK) and the
59
Office of the High Representative in Bosnia and Herzegovina (OHR)
Regulamentul Consiliului nr. 1080/2000 CE din 22 mai 2000 privind
sprijinul pentru Misiunea Interimară a Naţiunilor Unite în Kosovo şi
pentru Oficiul Înaltului Reprezentant în Bosnia şi Herţegovina
Publicaţia: OJ L 122 24.05.2000 p.27
Conţinut: Regulamentul are în vedere reglemetarea sprijinirii
reconstrucţiei unor entităţi din fosta Iugoslavie:
Bosnia Herţegovina şi provincia Kosovo. În cadrul
politicii sale de reconstrucţie şi ajutor al
persoanelor refugiate de a se reîntoarce în ţară,
Uniunea Europeană a hotărât prin acest act
normativ sprijinirea Misiunii Interimare a
Naţiunilor Unite în Kosovo şi a Oficiului Înaltului
Reprezentant În Bosnia –Herţegovina.
Keywords: aid to refugees; cooperation policy; economic
reconstruction; Bosnia-Herzegovina; Community
financing; Kosovo
Cuvinte cheie: ajutor pentru refugiaţi, politică de cooperare,
reconstrucţie economică, Bosnia Herţegovina,
finanţare comunitară, Kosovo
32000X0823
Index of items listed in Annex I to Council Regulation No 1334/2000
of 22 June 2000 setting up a Community regime for the control of
exports of dual-use items and technology
Index al produselor listate în Anexa I la Regulamentul Consiliului nr.
1334/2000 din 22 iunie 2000 de stabilire a regimului Comunităţii pentru
controlul exporturilor produselor cu dublă utilizare şi a tehnologiei
Publicaţia: OJ C 241 23.08.2000 p.1
Conţinut: Actul stabileşte un index al produselor cuprinse în
anexa I la Regulamentul 1334/2000, privind stabilirea
unui regim juridic unitar la nivelul întregii Uniuni
Europene în ceea ce priveşte controlul exporturilor
60
produselor şi tehnologiilor cu dublă utilizare.
Keywords: customs regulations; monitoring of exports; dual-use
good; technology transfer; information transfer; member
country
Cuvinte cheie: reglementări vamale, monitorizarea exporturilor, bun cu
dublă utilizare, transfer de tehnologie, transfer de
informaţii, stat membru
32000E0458
2000/458/CFSP: Common Strategy of the European Council of 19
June 2000 on the Mediterranean region
Strategia Comună a Consiliului European 458/2000 PESC din 19 iunie
2000 asupra regiunii mediteraneene
Conţinut: Actul se referă la adoptarea unei strategii comune a
statelor Europene faţă de regiunea mediteraneană.
Sunt avute în vedere viziunea Uniunii Europene
asupra regiunii mediteraneene, obiectivele, domeniile
de acţiune specifice, instrumentele şi mijloacele de
realizare a obiectivelor, iar la final este anexată
Declaraţia Consiliului European referitoare la
strategia comună asupra regiunii mediteraneene.
Keywords: cooperation policy; joint action; peacekeeping; Middle
East
Cuvinte cheie: politică de cooperare, acţiune comună, menţinere a păcii,
Orientul Mijlociu
32000E0401
2000/0401/CFSP: Council Joint Action of 22 June 2000 concerning
the control of technical assistance related to certain military end-uses
Acţiunea Comună a Consiliului 0401/2000 PESC din 22 iunie 2000
referitoare la controlul asistenţei tehnice privind anumite produse cu
destinaţie militară
61
Publicaţia: OJ L 159 30.06.2000 p.216
Conţinut: Actul are în vedere exercitarea de către state a unui
control tehnic mult mai amănunţit asupra produselor
care au ca destinaţie finală utilizarea lor militară.
Acestea sunt fie produse exclusiv militare, fie produse
cu dublă utilizare. Statele trebuie să ia măsuri de
monitorizare a exporturilor acestor produse şi să facă
un control tehnic atent asupra produselor şi
echipamentelor militare.
Keywords: dual-use good; international sanctions; military
equipment; monitoring of exports; technical cooperation;
technology transfer
Cuvinte cheie: bun cu dublă utilizare, sancţiuni internaţionale,
echipament militar, monitorizare a exporturilor,
cooperare tehnică, transfer de tehnologie
32000D0354
2000/354/CFSP: Council Decision of 22 May 2000 setting up a
Committee for civilian aspects of crisis management
Decizia Consiliului 354/2000 PESC din 22 mai 2000 de reglementare a
Comitetului pentru aspectele civile ale managementului crizelor
Conţinut: Decizia reglementează crearea unui Comitet care să
gestioneze aspectele civile ale crizelor apărute.
Comitetul funcţionează ca un grup de lucru al
Consiliului şi face rapoarte Comitetului
Reprezentanţilor Permanenţi, propunând anumite
soluţii sau recomandări în privinţa gestionării
crizelor apărute.
Keywords: civil defence; CFSP; EC committee
Cuvinte cheie: apărare civilă, PESC, comisie CE
62
32000D0231
Council Decision of 20 March 2000 supplementing Decision
98/627/CFSP concerning a specific action of the Union in the field of
assistance for mine clearance
Decizia Consiliului din 20 martie 2000 de înlocuire a Deciziei 627/98
PESC referitoare la acţiunea specifică a Uniunii în domeniul asistenţei
pentru deminare
Conţinut: Decizia completează prevederile Deciziei 627/1998
privind acţiunea Uniunii Europene în domeniul
asistenţei activităţilor de deminare. Sunt avute în
vedere sporirea cheltuielilor de finanţare a
operaţiunilor de deminare la valoarea de 308.133
euro pentru anul 2000.
Keywords: arms limitation; conventional weapon; operational
expenditure; Community budget; Croatia; WEU
Cuvinte cheie: reducere a armelor, armă convenţională, cheltuială
operaţională, buget comunitar, Croaţia, UEO
32000F0130
2000/130/JHA: Council Common Position of 31 January 2000 on the
proposed protocol against the illicit manufacturing of and trafficking
in firearms, their parts and components and ammunition,
supplementing the United Nations Convention against transnational
organised crime
Poziţia Comună a Consiliului 130/2000 JAI din 31 ianuarie 2000 privind
propunerea Protocolului împotriva producerii ilicite şi traficului cu arme
de foc, a componentelor acestora şi a muniţiei, Protocol ce completează
Convenţia Naţiunilor Unite împotriva crimei organizate transnaţionale
Conţinut: Actul are în vedere încheierea unui Protocol anexă la
Convenţia Naţiunilor Unite împotriva crimei
organizate transnaţionale. Protocolul se referă la
combaterea producerii ilicite şi traficului cu arme de
63
foc, a componentelor acestora şi a muniţiei.
Keywords: arms limitation; arms trade; fight against crime; firearms
and munitions; illicit trade; organized crime
Cuvinte cheie: reducere a armelor, comerţ cu arme, luptă împotriva
crimei, arme de foc şi muniţii, comerţ illicit, crimă
organizată
31999E0533
1999/533/CFSP: Council Common Position of 29 July 1999 relating
to the European Union's contribution to the promotion of the early
entry into force of the Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty
(CTBT)
Potiţia Comună a Consiliului 533/1999 PESC din 29 iulie 1999
referitoare la contribuţia Uniunii Europene la promovarea intrării în
vigoare mai devreme a Tratatului privind interzicerea completă a testelor
nucleare
32003D0567 (OJ L 192 31.07.2003 p.53)
Conţinut: Poziţia are în vedere intensificarea acţiunilor
statelor în vederea semnării cât mai rapide a
Tratatului privind interzicerea completă a testelor
nucleare. Se face apel către toate statele să
urgenteze procesul de semnare şi ratificare a
acestui tratat, mai ales către statele de pe lista celor
44 al căror acord este necesar ca Tratatul să intre
în vigoare.
Keywords: international agreement; nuclear test; the Community's
international role; European Union
Cuvinte cheie: acord internaţional, test nuclear, rolul internaţional al
Comunităţii, Uniunea Europeană
64
31999E0345
1999/345/CFSP: Common Position of 17 May 1999 adopted by the
Council on the basis of Article 15 of the Treaty on European Union,
concerning a Stability Pact for South- Eastern Europe
Poziţia Comună 345/1999 PESC din 17 mai 1999 adoptată de Consiliu în
baza articolului 15 din Tratatul asupra Uniunii Europene, referitoare la
Pactul de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei
Conţinut: Poziţia are în vedere realizarea unei întruniri
regionale cu statele din Sud-Estul Europei pentru
punerea în aplicare efectivă a prevederilor Pactului
de Stabilitate din Sud Estul Europei. Această
întrunire ar avea rolul de a întării cooperarea
statelor şi de a asigura un cadru benefic recons-
trucţiei economice în zonă.
Keywords: Eastern Europe; international cooperation; public safety;
democratization; economic reconstruction; settlement of
disputes
Cuvinte cheie: Europa de Est, cooperare internaţională, siguranţă
publică, democratizare, reconstrucţie economică,
rezolvare a disputelor
31998D0628
98/628/CFSP: Council Decision of 9 November 1998 adopted on the
basis of Article J.4(2) of the Treaty on European Union on the
implementation of a Council Decision concerning a specific action of
the Union in the field of assistance for mine clearance
Decizia Consiliului 628/98 PESC din 9 noiembrie 1998 adoptată în baza
art. J 4 (2) din Tratatul asupra Uniunii Europene de implementare a
Deciziei Consiliului referitoare la acţiunea specifică a Uniunii în
domeniul asistenţei pentru deminare
Conţinut: Decizia se referă la implementarea de către statele
membre ale Uniunii Europene a Deciziei 627/1998
65
privind acţiunea Uniunii Europene în domeniul
asistenţei activităţilor de deminare. Sunt avute în
vedere sporirea cheltuielilor de finanţare a
operaţiunilor de deminare şi cooperarea statelor la
acţiunile de instruire şi formare profesională a
persoanelor care vor lucra în acest domeniu.
Keywords: arms limitation; assistance in training; conventional
weapon; technical cooperation; vocational training;
WEU
Cuvinte cheie: reducerea armelor, asistenţă pentru instruire, armă
convenţională, cooperare tehnică, formare profesională,
UEO
31998D0627
98/627/CFSP: Council Decision of 9 November 1998 adopted on the
basis of Article J.3 of the Treaty on European Union concerning a
specific action of the Union in the field of assistance for mine
clearance
Decizia Consiliului 627/98 PESC din 9 noiembrie 1998 adoptată în baza
art. J 3 din Tratatul asupra Uniunii Europene referitoare la acţiunea
specifică a Uniunii în domeniul asistenţei pentru deminare
Amendamente: 32000D0231 (OJ L 073 22.03.2000 p.2)
Conţinut: Decizia de faţă priveşte acţiunea Uniunii Europene
în domeniul asistenţei activităţilor de deminare.
Sunt avute în vedere sporirea cheltuielilor de
finanţare a operaţiunilor de deminare şi cooperarea
statelor la acţiunile de instruire şi formare
profesională a persoanelor care vor lucra în acest
domeniu.
Keywords: arms limitation; conventional weapon; operational
expenditure; Community budget; Croatia; WEU
Cuvinte cheie: limitare a armelor, armă convenţională, cheltuială
operaţională, buget comunitar, Croaţia, UEO
66
31998D0623
98/623/CFSP: Council Decision of 3 November 1998 on the
implementation of Joint Action 97/288/CFSP on the European
Union's contribution to the promotion of transparency in nuclear-
related export controls with a view to the financing of the second
NSG seminar on nuclear-related export controls
Decizia Consiliului 623/98 PESC, din 3 noiembrie 1998, de
implementare a Acţiunii Comune 288/97 PESC, referitoare la contribuţia
Uniunii Europene, la promovarea transparenţei controalelor exporturilor
nucleare cu privire la finanţarea celui de-al doilea seminar NSG asupra
controalelor exporturilor nucleare
Conţinut: Decizia are în vedere alocarea sumei de 75.000 Euro
de către Uniunea Europeană pentru organizarea unui
seminar asupra controalelor exporturilor nucleare
desfăşurat la New York între 8 şi 9 aprilie 1999.
Keywords: administrative transparency; monitoring of exports;
nuclear non-proliferation; nuclear weapon; Community
financing; EC general budget
Cuvinte cheie: transparenţă administrativă, monitorizare a exporturilor,
neproliferare nucleară, armă nucleară, finanţare
comunitară, buget general al CE
31997D0818
97/818/CFSP: Council Decision of 28 November 1997 on the
implementation of Joint Action 96/588/CFSP on anti- personnel
landmines with a view to co-financing the special appeals from the
ICRC
Decizia Consiliului 818/97 PESC din 28 noiembrie 1997 de
implementare a Acţiunii Comune 588/96 PESC referitoare la minele anti-
personal cu privire la cofinanţarea apelurilor speciale din partea Crucii
Roşii Internaţionale
Conţinut: Decizia are în vedere alocarea unei sume maxime de
67
8 milioane de euro pentru anul 1997 de către Uniunea
Europeană pentru acţiunile de ajutor a persoanelor
afectate de minele anti-personal.
Keywords: aid programme; arms limitation; co-financing;
conventional weapon; joint action; ICRC
Cuvinte cheie: program de ajutor, reducere a armelor, cofinanţare, armă
convenţională, acţiune comună, Crucea Roşie
Internaţională
31997E0817
97/817/CFSP: Joint Action of 28 November 1997 adopted by the
Council on the basis of Article J.3 of the Treaty on European Union,
on anti-personnel landmines
Acţiunea Comună 817/97 PESC din 28 noiembrie 1997 adoptată de
Consiliu în baza art. J 3 din Tratatul asupra Uniunii Europene, privind
minele anti-personal
Conţinut: Acţiunea are în vedere eliminarea în viitor a folosirii
minelor anti-personal de către toate statele. Pentru
aceasta se face apel către toate statele să elimine
utilizarea armelor convenţionale şi să coopereze
pentru coordonarea ajutoarelor reciproce în caz de
conflict armat.
Keywords: aid programme; arms limitation; conventional weapon;
coordination of aid; joint action
Cuvinte cheie: program de ajutor, reducere a armelor, armă
convenţională, coordonare a ajutorului, acţiune comună
31996E0588
96/588/CFSP: Joint Action of 1 October 1996 adopted by the Council
on the basis of Article J.3 of the Treaty on European Union on anti-
personnel landmines
Acţiunea Comună 588/96 PESC din 1 octombrie 1996 adoptată de
68
Consiliu în baza art. J 3 din Tratatul asupra Uniunii Europene, privind
minele anti-personal
Amendamente : 31997E0817 (OJ L 338 09.12.1997 p.1)
Conţinut: Acţiunea are în vedere eliminarea în viitor a
folosirii minelor anti-personal de către toate statele.
Pentru aceasta se face apel către toate statele să
elimine utilizarea armelor convenţionale şi să
coopereze pentru coordonarea ajutoarelor
reciproce în caz de conflict armat.
Keywords: aid programme; arms limitation; conventional weapon;
coordination of aid; joint action; UN Secretariat
Cuvinte cheie: program de ajutorare, reducere a armelor, armă
convenţională, coordonare a ajutorului, acţiune
comună, Secretariatul Naţiunilor Unite
31996E0408
96/408/CFSP: Common position of 25 June 1996 defined by the
Council on the basis of Article J.2 of the Treaty on European Union,
relating to preparation for the Fourth Conference of the Convention
on the prohibition of the development, production and stockpiling of
bacteriological (biological) and toxin weapons and on their
destruction (BTWC)
Poziţia Comună nr. 408/96 PESC, din 25 iunie 1996, definită de Consiliu
în baza art. J 2 din Tratatul asupra Uniunii Europene, referitoare la
pregătirea celei de-a patra Conferinţe a Convenţiei privitoare la
interzicerea dezvoltării, producerii şi stocării armelor bacteriologice
(biologice) şi toxice şi distrugerea lor (BTWC)
Conţinut: Actul prevede poziţia statelor referitoare la
pregătirea unei Conferinţe privitoare la interzicerea
dezvoltării, producerii şi stocării armelor
bacteriologice (biologice) şi toxice şi distrugerea lor.
Statele au în vedere realizarea unor acţiuni comune
69
pe parcursul anilor 1997 şi 1998 în vederea
neproliferării armelor chimice şi bacteriologice.
Keywords: biological weapon; international security; joint position;
non-proliferation of arms; weapon of mass destruction;
Treaty on European Union
Cuvinte cheie: armă biologică, securitate internaţională, poziţie comună,
neproliferare a armelor, armă de distrugere în masă,
Tratat asupra Uniunii Europene
31994D0367
94/367/CFSP: Council Decision of 14 June 1994 on the continuation
of the joint action adopted by the Council on the basis of Article J.3
of the Treaty on European Union on the inaugural conference on the
Stability Pact
Decizia Consiliului 367/94 PESC din 14 iunie 1994 privind continuarea
acţiunii comune adoptate de Consiliu în baza art. J 3 din Tratatul asupra
Uniunii Europene referitoare la conferinţa inaugurală a Pactului de
Stabilitate
Conţinut: Decizia are în vedere hotărârea statelor de a continua
acţiunea comună adoptată de către statele Uniunii
Europene cu ocazia conferinţei inaugurale a Pactului
de Stabilitate de la Paris, din mai 1994. Anexa la
Decizie prezintă concluziile Conferinţei inaugurale
ale Pactului de Stabilitate de la Paris.
Keywords: peacekeeping; joint action; regional cooperation;
democratization; international negotiations; European
security
Cuvinte cheie: menţinere a păcii, acţiune comună, cooperare regională,
democratizare, negocieri internaţionale, securitate
europeană
70

27.politica Externa Securitate Comuna

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

27.politica Externa Securitate Comuna

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

POLITICA EXTERNĂ ŞI DE

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Capitolul 1: Libera circulaţie a mărfurilor

C.E. Comunitatea Europeană

Tratatele constitutive (versiunile republicate, în urma modificărilor

În temeiul şi în conformitate cu dispoziţiile tratatelor constitutive,

Baza de date EUR-Lex permite regăsirea tuturor actelor legislative în

II. Acquis-ul comunitar în domeniul politicii externe şi de

III. România în procesul de adoptare a acquis-ului în domeniul

Tratatul de constituire a C.E.A. şi protocoalele de cooperare a acestui

Nevoia unei politici externe comune bazate pe cooperarea statelor a făcut

Necesitatea existenţei unei politici externe şi de securitate comună în

În privinţa problemelor de securitate şi cooperare, capacitatea comunităţii

Actuala politică de securitate şi cooperare comună la nivel european, se

II. Acquis-ul comunitar în domeniul politicii externe şi

Datorită naturii specifice a acquis-ului corespunzător acestui capitol nu

Prin Tratatul de la Maastricht, completat prin Tratatul de la Amsterdam,

În titlul V, art. J.4, paragraful 1 din Tratatul de la Maastricht se stipulează

Tratatele de la Amsterdam (1997) şi Nisa (2000) constituie momentul

În perspectivă, în măsura în care proiectul de Tratat, instituind o

Baza legală actuală a P.E.S.C. precizează şi obiectivele sale; acestea sunt:

Spre deosebire de metoda comunitară, proprie integrării economice,

2. Uniunea Europei Occidentale şi rolul ei în asigurarea unei politici

Originile organizaţiei se găsesc în „Tratatul asupra colaborării

Prin Acordurile de la Paris din anul 1954, când au aderat la tratat

Deposedată de dreptul de a-şi dezvolta orice fel de structuri militare

Prima acţiune concretă în acest sens este elaborarea din iniţiativa

„ Declaraţia de la Roma", din octombrie 1984, a Consiliului de Miniştri

Reunit la Haga în octombrie 1987, Consiliul U.E.O. a adoptat o

3. Evoluţii ale Uniunii Europei Occidentale în asigurarea politicii

La 19 iunie 1992, miniştrii afacerilor externe şi ai apărării din statele

Aceste forţe, constituite într-o structură comună (F.A. W.E.U. – Forces

Cu aceeaşi ocazie, în scopul extinderii cooperării U.E.O. cu ţările din

În planul securităţii europene şi euro-atlantice au loc două procese:

Reuniunea din mai 1994 de la Luxemburg a adoptat „Declaraţia de la

„Declaraţia de la Ostend" din 19 noiembrie 1996 este un document de

„Declaraţia de la Rhodos" din mai 1998 constată definitivarea realizării

Raportul reuniunii Consiliului European întrunit la Koln în zilele de 3-4

Proiectul elaborat la summit-ul de la Helsinki din 10-11 decembrie 1999,

Documentele discutate şi aprobate la Feira (Portugalia) în iunie 2000

Pe 13 noiembrie 2000 s-a semnat la Marsilia actul de încetare a activităţii

4. Politica externă şi de securitate comună în contextul actual

Cu prilejul reuniunii informale a miniştrilor apărării ai statelor membre

Forţa de Reacţie Rapidă (F.R.R.) este o structură militară concepută să se

Eforturile pentru dezvoltarea identităţii europene demonstrează o creştere

Premisele unei armate europene există, aceasta fiind perfect operaţională,

5. Acţiuni comune ale statelor în domeniul industriei de

O identitate europeană reală de securitate şi apărare presupune

Piaţa pe care va opera E.A.D.S. este cea a avioanelor comerciale, a

6. Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi N.A.T.O.

Apărarea şi securitatea comună bazată pe cooperare reprezintă un

Realizarea I.E.S.A. (Identităţii Europene de Securitate şi Apărare) este un

Dezvoltarea I.E.S.A. în cadrul N.A.T.O. şi aplicarea principiului creării

În noul concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice se consideră că

III. România în procesul de adoptare a acquis-ului în

Având în vedere natura specifică a acquis-ului corespunzător acestui

1. Relaţiile cu statele vecine

Dialogul politic dintre U.E. şi România are ca principală orientare

Pe parcursul anului 2002, cât a deţinut preşedinţia O.S.C.E., România a

De asemenea, în perioada deţinerii co-preşedinţiei Mesei III a Pactului de

Priorităţile avute în vedere de România pentru consolidarea relaţiilor cu

În planul relaţiilor bilaterale cu statele vecine, România a continuat să

2. Participarea la dialogul politic