Ştefan Cel Mare, apărător şi ctitor de lăcaşuri sfinte

Cei 47 de ani de domnie (1457, aprilie 14- 1502, iulie 2) , ai lui Stefan Cel Mare la
tronul Moldovei , au reprezentat o perioada de eforturi pentru apararea integritatii
teritoriale si a independentei tarii sale.
Remarcabil comandant de osti si om politic, el a urmarit intarirea autoritatii
domnesti, s-a ingrijit de organizarea si prosperitatea economica a tarii, sprijinind
dezvoltarea mestesugurilor, negotului si a targurilor, a intarit ostirea si cetatile, facand
din Moldova un puternic stat.Pe plan extern a luptat pentru apararea independentei
statului moldovean, respingand incercarile de cotropire ale dusmanilor. In indelungata
lupta pe care a dus-o pentru a stavili expansiunea otomana, a obtinut un sir de victorii
de prestigiu care au oprit inaintarea expansiuni otomane spre centrul Europei, aparand
in acelasi timp civilizatia si cultura crestina a popoarelor europene.
Stefan Cel Mare a avut o personalitate complexa. El a dat dovada de o serie de
calitati exceptionale care i-au permis sa asigure independenta Moldovei intr-o perioada
de mari framantari militare si politico- diplomatice ce aveau loc in S-E Europei in a
doua jumatate a secolului al XV-lea.
Vom aminti doar citeva din aceste calitati:
1 A avut o clara viziune politica;
2. A dat dovada de curaj si mare abilitate;
3. A fost un bun si curajos diplomat;
4. A fost cunoscut ca un conducator sever, dar drept si nepartinitor;
5. Avea un remarcabil simt al dreptatii;
6. A fost un priceput organizator al administratiei tarii sale;
7. A fost un stralucit comandant de osti;
8. S-a dovedit a fi unul din cei mai mari ziditori si ctitori de biserici si manastiri
ortodoxe, construite in stil bizantin imbinat cu elemente autohtone.
Aceste calitati si insusiri extraordinare ale domnitorului moldovean au
impresionat contemporanii si urmasii autohtoni, dar si straini. Mentionam doar o mica
parte dintre lucrarile si autorii romani sau straini care au avut numai aprecieri pozitive
la adresa marelui voievod.
- Cronicarul Grigore Ureche in „ Letopisetul Tarii Moldove” il prezinta pe Stefan
cel Mare ca pe un domn pururi invingator si incarcat de glorie.
- Constantin Giurescu vorbeste despre „ epoca de aur” a Moldovei lui Stefan si ca
„ niciodata tara n-a fost mai intinsa , mai bogata si mai respectata.”
- Matei din Murano, medic venetian la curtea domnitorului Moldovei, in 1502
scria la Venetia ca „ Amintitul domn este un om foarte intelept…. Foarte iubit de
supusi, caci este bland si drept, foarte vigilent si darnic”.
 - Papa SIXT al IV lea ii adreseaza lui Stefan cel Mare, in primavara anului 1475,
dupa stralucita victorie a lui Stefan la Vaslui asupra turcilor condusi de Soliman-
Pasa, urmatoarea apreciere: „Faptele tale contra turcilor pagani au adus atata
celebritate numelui tau incat toata lumea vorbeste despre tine si, in unanimitate,
esti foarte laudat.”
- Cronicarul polonez Bernard Wapowski scria despre Stefan ca a fost „ Stralucitul
luptator, foarte vestit prin victoriile contra turcilor”.
- Un alt cronicar polon, Martin Miechowski, scria despre Stefan ca „ Tu esti drept,
prevazator, istet, biruitor contra tuturor dusmanilor. Nu in zadar esti socotit
printre eroii secolului nostru”.
Din multitudinea carturarilor interni si externi care s-au aplecat asupra
complexei personalitati a lui Stefan s-a aflat si marele istoric botosinean Nicolae Iorga
care sublinia ca „romanii au gasit- in personalitatea lui Stefan cel Mare – cea mai curata
si mai deplina icoana a sufletului sau”.
Prin tot ceea ce a facut Stefan cel Mare a fost nu numai un voievod al
Moldovei ci si al tuturor romanilor, tinand sus steagul luptei nationale pentru
neatarnare.
Cei 47 de ani de domnie au fost marcati de numeroase batalii: cu ungurii
condusi de regele Matei Corvin la Baia(1467), cu tatarii la Lipnic(1469), cu polonii
regelui Ioan Alberi la Codrii Cosminului(1497), dar mai ales cu turcii la Vaslui(1475),
Razboieni(1476), Catlabuga(1485), Scheia(1486) etc.
Stefan cel Mare n-a fost numai un neantrecut conducator de osti ci si un mare
ctitor de lacasuri sfinte. Cronicarul Grigore Ureche ne spune ca Stefan ar fi construit
sau consolidat 44 de manastiri si biserici, care au infrant secole, au biruit atacurile celor
fara de lege, au rezistat cutremurilor si au pastrat credinta in Hristos. Multe dintre
aceste lacasuri au fost ridicate in cinstea unor victorii istorice, fiind prezente pe intreg
teritoriul Moldovei, constituind pentru crestini locuri de pelerinaj si puncte de atractie
pentru turistii straini. Multe din aceste ctitorii stefaniene fac parte din patrimoniul
cultural UNESCO( Voronet, Putna, Neamt etc.)
In continuare vom prezenta foarte pe scurt citeva dintre cele 44 de manastiri si
biserici ctitorite sau consolidate de Stefan cel Mare:
Manastirea Putna este prima si cea mai importanta ctitorie religioasa a lui
Stefan, ce strajuieste de peste cinci secole tinutul legendar al Bucovinei. Este situata la
72 km de vestita cetate de scaun a Sucevei.
Zidirea manastirii cu hramul „ Adormirea Maicii Domnului” a inceput la 10
iulie 1466 si a fost terminata in 1469, iar slujba de sfintire a avut loc pe 3 septembrie
1470. Biserica manastirii este alcatuita din 5 incaperi: pridvor, pronaus, gropnita sau
camera mormintelor- unde isi doarme somnul de veci marele voievod, naos si altar.
In 1871, intre 14-16 august, s-a organizat la Putna o mare serbare cu ocazia
implinirii a 400 de ani de la sfintirea bisericii manastirii. La aceasta grandioasa serbare,
Mihai Eminescu- cel mai mare poet al romanilor, a rostit urmatoarele cuvinte: „ Sa
facem din Putna Ierusalim al neamului romanesc si din mormintul lui Stefan altar al
constiintei nationale”.
Pentru romani, Putna reprezinta in acelasi timp rugaciune, arta, cultura, dar si
o glorioasa pagina din istoria neamului. Pentru crestini, Putna a fost, este si va ramane o
cetate a rugaciunii si a duhovniciei. Putna ramane in sufletele noastre o fereastra
deschisa catre cer, dar si un izvor de lumina de care avem atata nevoie.
Printre cele 44 de manastiri si biserici zidite sau ctitorite de Stefan cel
Mare se afla si Biserica „Sf. Nicolae” din satul Popauti, care in anul 1885 a fost alipit
orasului Botosani. Biserica „Sf. Nicolae”- Popauti este cea mai veche biserica din
Botosani zidita de Stefan cel Mare. O inscriptie slavona, situata in dreapta usii, pe
peretele dinspre nord, ne spune ca respectiva biserica a fost zidita la 1496, in al 40-lea
an al domniei marelui voievod.
Dintre minunatele manastiri ale epocii stefaniene amintim doar citeva:
Manastirea Neamt construita in 1497 in apropierea orasului Tirgul Neamt; Manastirile
Volovat, Dobrovat, Tazlau, Moldovita, Probota, Voronet care si-au castigat un renume
deosebit in lumea intreaga prin picturile sale exterioare.
Dintre bisericile ctitorite de Stefan amintim: Patrauti(1487), Radauti(1487),
cea de langa Suceava cu hramul „Sf. Ilie”(1488), Vaslui(1490), Sf.Nicolae din
Iasi(1491-1493), din Harlau(1492), din Borzesti(1494), „Sf. Nicolae” din
Dorohoi(1459), din Husi(1495), din Rauseni(1504), etc.
Pentru ravna sa fata de credinta crestina si pentru evlavia sa fata de manastiri
si biserici, Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, intrunit la 20-21 iunie 1992, a
hotarat canonizarea lui Stefan cel Mare sub numele „ Binecredinciosul Voievod Stefan
Cel Mare Si Sfant”, cu data de pomenire 2 iulie.
In constiinta poporului roman, trecerea timpului a facut din Stefan cel Mare
un erou popular, devenind un model suprem al vitejiei, cinstei, dreptatii si omeniei.

Elev,
Lucaci Diana