MISTERIOSUL ŞIR A LUI FIBONACCI

Întotdeauna am ştiut, că încă nu ştim mai nimic despre natură şi

minunile toate se întâmplă pe baza unor pattern-uri sau formule pe
care unii s-au străduit să le descopere iar alţii s-au chinuit şi mai
mult să le ignore.
Un anume Fibonacci, mi-a atras atenţia acum mult timp, cu şirul
său care reprezintă creşterea organică a materiei vii. Când auzi
despre aşa ceva,îţi vine să spui: ia uite, alt nebun se arată şi vrea să
revoluţioneze ştiinţa, printr-o simplă înşiruire de numere şi o
denumire pompoasă. Dacă în multe cazuri exact aşa stau lucrurile, cu
Fibonacci e cu totul altceva. E ceva plin de mister pe care puţini s-au
aventurat să-l studieze aşa cum trebuie. Ceva care, prin exemple,
pare cât se poate de adevărat.

Pe scurt, şirul lui Fibonacci se obţine cam aşa: pornind de la 1,

următoarele numere apar ca suma celorlalte doua din urmă,
considerând 0 înaintea lui 1. Şirul apare 1, 0+1=1, 1+1=2, 2+1=3,
3+2=5, 5+3=8, 8+5=13 şi tot aşa. Reprezentând geometric şirul,
alegem două numere (13 si 8) si formăm un dreptunghi. În interiorul
acestui dreptunghi, fiecare număr al lui Fibonacci dinaintea lui 13
formează latura unui
pătrat. Dacă trasăm un
fel de diagonală curbă
pornind de la 1 spre 8
obţinem o spirală care,
surpriză, se regăseşte
în natură şi în univers
sub diverse forme.
Fibonacci şi natura. Plantele nu au cum să cunoască numerele lui
Fibonacci, dar ele se dezvoltă în cel mai eficient mod. Astfel, multe
plante au aranjamentul frunzelor dispus într-o secvenţă Fibonacci în
jurul tulpinei. Anumite conuri de pin, respectă o dispunere dată de
numerele lui Fibonacci, şi de asemenea şi floarea soarelui. Inelele de
pe trunchiurile palmierilor respectă numerele lui Fibonacci. Motivul
pentru toate acestea este realizarea unui optim, a unei eficiente
maxime. Astfel de exemplu, urmând secvenţa lui Fibonacci, frunzele
unor plante pot fi dispuse astfel încat să ocupe un cât mai mic spaţiu
şi să obţină un cât mai mult soare.

Ideea dispunerii frunzelor în acest sens pleacă de la

considerarea unghiului de aur de 222, 5 grade, unghi care împărţit
la întregul 360 de grade va da ca rezultat, cifra 0.61803398...,
cunoscută ca raţia şirului lui Fibonacci. În altă ordine de idei,
numărul petalelor florilor este, de cele mai multe ori, un număr al
secvenţei Fibonacci:

iris, crin: 3 petale

tra
n da
f ir
săl
b ati
c, viorele, lalele, majoritatea florilor: 5
petale

-margaretele pot avea 34 de petale sau 21

de petale cel mai comun, şi exemplele sunt
nenumărate. Trebuie remarcat că florile cu un
număr de petale care nu sunt în secvenţa
Fibonacci sunt rare şi considerate speciale: cala (o petala),
euphorbia (2 petale) etc..

Cochilia melcului. Câţi dintre voi nu au studiat un pic cochilia

melcilor ieşiţi "la plimbare" după o ploaie de vară. Designul ei
urmează o spirală extrem de reuşită, o spirală pe care nouă ne-ar fi
greu să o realizăm trasând-o cu pixul. Fiind studiată mai în
amănunţime, s-a ajuns la concluzia că această spirală urmăreşte
dimensiunile date de secvenţa lui Fibonacci:

-pe axa pozitiva: 1, 2, 5, 13, etc. -pe axa negativa: 0, 1, 3, 8, etc.

După cum puteţi observa, aceste 2 subşiruri combinate, vor da
chiar numerele lui Fibonacci. Raţiunea şi motivaţia pentru această
dispunere este simplă: în acest fel cochilia îi crează melcului, în
interior un maxim de spaţiu şi de siguranţă. Este încă unul din
nenumăratele exemple de aplicare a secvenţei în natură.
Aloe Polyphylla cu spirale descrise sub
forma şirului lui Fibonacci:

Galaxiile
par şi ele
c ă se supun acestui şir:

Corpul uman. Mâna umană are 5 degete, fiecare deget având 3

falange separate prin 2 încheieturi (numere în secvenţă). În medie,
dimensiunile falangelor sunt: 2cm, 3cm, 5cm. În continuarea lor este
un os al palmei care are în medie 8 cm.
 Faţa umană este caracterizată, din punct de vedere estetitc
prin câteva dimensiuni principale: distanţa între ochi, distanţa dintre
gură şi ochi şi distanţa dintre nas şi ochi, dimensiunea gurii. În
ştiinţa esteticii se apreciază că faţa este cu atât considerată mai
plăcută ochiului cu căt aceste dimensiuni respecta secvenţa lui
Fibonacci mai bine.

Someşan Nicoleta Bianca, Clasa: XB