TEST DE AUTOEVALUARE: MICROECONOMIE-

MACROECONOMIE
SETUL I
1. Când consumul intermediar creşte mai mult decât PGB:
a) eficienţa economiei naţionale creşte;
b) ponderea PIB în PGB creste;
c) eficienţa economiei naţionale scade;
d) consumul intermediar este egal cu PIB;
e) ponderea PIB în PCB nu se modifică.

2. Când producţia creşte mai incet decat costul variabil total, costul fix
mediu:
a) creşte;
b) nu se modifică;
c) este mai mare decât CVM;
d) scade;
e) este egal eu CVM.

3. În T1 faţă de To, CV cresc de 2,7 ori, iar producţia obţinută este cu 170%
mai mare. Costul marginal este:
a) egal cu CVM din T1
b) l,7CVo;
c) 1,7CTo;
d) egal cu CTM;
e) egal cu CVMo.

4. Dacă productivitatea muncii creşte, care indicator din cei de mai jos se
reduce:
a) producţia pe salariat;
b) timpul pe unitatea de produs;
c) producţia pe unitatea de timp;
d) producţia pe capitalul fix;
e) producţia pe capitalul circulant.

5. Costurile variabile includ în întregime:

a) consumul de capital;
b) costurile salariale;
c) cheltuielile cu materii prime;
d) combustibilul pentru fabricaţie;
e) combustibilul pentru încălzit;
A=a+b+c B=c+d C=b+c+d D=b+c+d+e.

6. Posesorul muncii salariate este remunerat în raport cu:

a) cantitatea muncii
b) calitatea muncii
c) vârsta sa;
d) eficienţa activităţii sale;
A=a+b+c B=d C=a+b+d D=a+b+c+d
7. Reprezintă un pret şi se supune legii cererii si ofertei:
a) cursul acţiunilor;
b) dobânda;
c) salariul
d) cursul de schimb valutar;
e) suma de bani plătită pentru un bun economic;
A=a+b+c B=d+e C=a+b+c+d+e D= a+c+d+e

8. Care dintre afirmaţii este falsă:

a) factorii de producţie sunt componentă a resurselor;
b) orice bun economic este marfă
c) sfera mărfurilor este mai mică decât sfera bunurilor economice;
d) un bun liber poate fi şi un bun economic.

9. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false:

1) când creşte durata unei rotaţii a capitalului într-o anumită perioadă de timp,
masa profitului creşte;
2) diminuarea sensibilă a şomajului se realizează prin investiţii pentru crearea de
noi locuri de muncă;,
3) PIB poate fi mai mare, mai mic sau egal cu PNB;
4) orice creştere a indicelui general al preţurilor trebuie interpretată neapărat ca
fiind de natură inflaţionistă.

A=1+4 B=2+3 C=1+2+4 D=2+3+4.

10. Într-o economie de piaţă:

a) cererea şi nevoia pentru un bun economic dat sunt egale;
b) cererea şi nevoia sunt diferite, fără legătură între ele;
c) cererea pentru un bun economic este, în mod normal, mai mică decât nevoia
pentru bunul respectiv;
d) cererea pentru un bun economic este, în mod normal mai mare decât nevoia
pentru bunul respectiv;
e) cererea este fluidă, iar nevoia este rigidă.

11. La o cifră de afaceri de 500 milioane de lei, rata profitului calculată la

cost
este de 10%. Pentru ca rata profitului la cifra de afaceri să fie tot de 10%
(în condiţiile aceleeaşi cifre de afaceri), masa profitului:
a) devine 46 milioane de lei;
b) creşte cu 4,55 milioane de lei;
c) scade cu 20,5 milioane de lei;
d) scade cu 12,65 milioane de lei;
e) creşte cu 16,25 milioane de lei.

12. La un produs global brut de 10.000 miliarde de lei şi la un consum de

capital fix egal cu 4.000 miliarde de lei, consumul intermediar este:
a) egal cu 4.000 miliarde lei;
b) egal cu 6.000 miliarde lei;
c) mai mic de 6.000 miliarde lei;
d) mai mare de 6.000 miliarde lei;
e) egal cu 2.000 miliarde lei.

13. Dacă preţurile cunosc o reducere generalizată de 25%, puterea de

cumpărare a monedei:
a) creşte cu 25%;
b) scade cu 20%;
c) creşte cu 33,3%;
d) scade cu 18,7%
e) creşte cu 19,3%

14. În To producţia este de 200 tone; în T1 costul total este de 8 milioane lei,
producţia se reduce cu 10%, iar costul variabil evoluează proporţional cu
producţia, devenind 5,4 milioane de lei. Costul variabil mediu, costul fix,
costul total în To au următoarele niveluri:
a) 30.000 lei; 2,4 milioane; 8,4 milioane;
b) 25.000; 2,5 milioane; 7,5 milioane;
c) 30.000; 2,6 milioane; 8,6 milioane;
d) 25.000; 2,7 milioane; 7,7 milioane;
e) 30.000; 2,8 milioane; 8,8 milioane.

15. La o producţie de 11 bucăţi, costul total este de 1.000 mii lei. Când
producţia este de 13 bucăţi, costul total este de 1280 mii lei, iar costul
marginal este de 100 mii lei. Costul marginal al celei de-a 12-a bucăţi este,
în mii lei:
a) 140;
b) 180;
c) 90;
d) 100;
e) 50.
16. În T0, rata profitului în raport de cost a fost de 5%. Dacă în T 1 costul
creşte cu 50%, iar rata profitului (în raport de cost) creşte cu 5 puncte
procentuale, atunci profitul:
a) rămâne constant;
b) se dublează;
c) creşte cu 55%;
d) creşte cu 45%;
e) creşte cu 200%.
17. Se cunosc următoarele informaţii cu privire la piaţa bunurilor dintr-o
ţară: rata consumului este de 80%, valoarea bunurilor produse în ţară este
de 1 mil. u.m. lnvestitiile nete sunt de 300.000 u.m., exporturile de 400.000
u.m., importurile de 390.000 u.m. Pe baza acestor informaţii rezultă că
piaţa bunurilor se caracterizează prin:
a) echilibru;
b) dezechilibru de presiune de 110.000 u.m.;
c) dezechilibru de absorbţie de 110.000 u.m.;
d) absorbţie pe termen lung, presiune pe termen scurt;
e) presiune pe termen lung; absorbtie pe termen scurt.

18. Când depunerile în sistemul bancar sporesc cu 100 mld. u.m., creditele
ce pot fi acordate suplimentar de către bănci în monedă scripturală sunt:
a) mai mici de 100 mld. u.m.;
b) mai mari de 100 mld. u.m.;
c) egale cu sportul depozitelor bancare (100 mld. u.m.).

19. 0 bancă comercială dispune de un capital de 200 mld. lei, din care 90%
a fost atras de la deponenţi. Rata dobânzii încasată de bancă de la debitori
este de 1,5 ori mai mare decât rata dobânzii plătite deponenţilor. Ce rate
ale dobânzilor practică banca la depozitele primite, precum şi la creditele
acordate (200 mld. lei), dacă obţine un profit de 10 mld. lei şi are cheltuieli
de funcţionare de 2 mld. lei?
a) 10%; 15%;
b) 12%; 18%;
c) 12,5%; 10%;
d) 12%; 15%;
e) nici un răspuns nu este corect.

20. Valoarea totală a bunurilor create într-o ţară este de 100 mld. u.m. (în
preţul factorilor), din care 20 mld. u.m. sunt folosite sub forma de capital
circulant pentru producţia altor bunuri în respectivul an. Capitalul fix
folosit în economie este de 80 mld. u.m., durata medie de funcţionare fiind
de 8 ani. Agenţii economici străini au produs în această economie bunuri
finale de 9 mld. u.m., iar agenţii economici naţionali au produs în alte ţări
bunuri evaluate la 7 mld. u.m. Rezultă că PIB şi PNN au reprezentat (în
mld. u.m.):
a) 80; 60;
b) 50; 40;
c) 60; 58;
d) 80; 68;
e) 40; 34.

21. Care dintre următorii indicatori exprimă raţionalitatea activităţii

economice:
a) consumul specific;
b) costul total;
c) valoarea producţiei;
d) puterea de cumpărare a banilor;
e) viteza de rotaţie a banilor.

22. Un întreprinzător cheltuieşte lunar pentru: chirie 500 u.m.; salariile

personalului administrativ 1700 u.m.; amortizare 1000 u.m. După ce a
început producţia constată că la fiecare bucată nou fabricată cheltuielile s-
au ridicat la: 5000, 6600, 8000, 8500, 8950, 9800, 12.000, 15.000 u.m. La a
câta bucată costul marginal începe să depăşească costul unitar?
a) a şasea;
b) a şaptea;
c) a opta.

23. Investiţiile nete în economie au drept consecinţă:

a) sporirea ofertei de bunuri materiale şi servicii;
b) înlocuirea echipamentului uzat fizic;
c) diversificarea producţiei şi reducerea calităţii bunurilor;
d) reducerea locurilor de muncă;
e) creşterea competitivităţii şi reducerea eficienţei exporturilor.

24. În condiţiile în care nu se iau în calcul relaţiile economice externe,

economiile şi investiţiile sunt în mod necesar mărimi egale:
a) la nivelul sectorului afacerilor;
b) la nivelul ramurilor economice;
c) la nivelul unei ţări;
d) la nivelul fiecărei întreprinderi;
e) toate alternativele sunt corecte.

25. Spre deosebire de profit, salariul este:

a) întotdeauna mai mare;
b) un venit impozabil;
c) descrescător;
d) un cost pentru posesorul forţei de muncă;
e) un venit ce se cuvine factorului muncă.

26. Prin politicile anticiclice de inspiraţie keynesiană, aplicate în condiţii de

recesiune, se recomandă creşterea:
a) excedentului bugetar;
b) ratei dobânzii;
c) rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale;
d) cheltuielilor publice destinate achiziţiilor de stat;
e) fiscalităţii.

27. Din oferta de muncă nu fac parte:

a) persoanele în vârstă de muncă şi apte de muncă;
b) funcţionarii publici;
c) cadrele didactice;
d) şomerii;
e) elevii şi studenţii.

28. Comparativ cu CTM, consumul specific este:

a) mai mare;
b) mai mic;
c) egal;
d) după caz, poate fi egal, mai mare, mai rnic;
e) incompatibil, pentru că se exprimă în unităţi de măsură diferite.

29. Reglarea volumului masei monetare în circulaţie este o problemă foarte

importantă deoarece trebuie să asigure:
a) reducerea fiscalităţii;
b) extinderea afacerilor fără inflaţie;
c) sporirea productivităţii muncii;
d) reducerea duratei unei rotaţii a capitalului folosit;
e) creşterea consumului şi reducerea economiilor populaţiei.

30. Realizarea unei balanţe comerciale excedentare este un obiectiv pentru

ţările care: 1. au datorii externe; 2. au o productivitate mare; 3. se pregătesc să
treacă la convertibilitatea monedei; 4. au o pondere mare a serviciilor în cadrul
economiei naţionale; 5. sunt în măsură să se integreze în Uniunea Europeană; 6.
au cursul de revenire la export în scadere. Răspunsul corect este:
a) (1,2,3);
b) (1,3,6);
c) (1,3);
d) (5,6);
e) (4,5).
31. Un criteriu totalizator al eficienţei comerţului exterior al unei ţări este:
a) sporirea mai rapidă a PGB faţă de PIB;
b) sporirea PNN;
c) ridicarea calificării forţei de muncă
d) creşterea salariilor nominale;
e) menţinerea sub control a inflaţiei.

32. În condiţiile creşterii cererii de muncă şi scăderii ofertei de muncă, are

loc:
a) înrăutăţirea ocupării forţei de muncă;
b) diminuarea şomajului;
c) creşterea ratei dobânzii;
d) diminuarea masei monetare în circulaţie;
e) absorbţia pe piaţa bunurilor.

33. Dezvoltarea extensivă, spre deosebire de cea intensivă, se

caracterizează,
respectiv este generată de:
a) creşterea mai rapidă a PIB în raport de cea a PGB;
b) creşterea mai lentă a PIB faţă de sporirea consumului intermediar;
c) creşterea mai puternică a PIB faţă de cea a populaţiei;
d) economisirea generală a resurselor;
e) creşterea PIB îndeosebi pe seama măririi cantităţii factorilor.
34. Când producti vitatea medie globală creşte, cantitatea de factori de
producţie utilizaţi fiind constantă, se reduc: 1. CTM si CVM; 2. CFM şi
costul salarial pe produs; 3. salariul, profitul şi rentă încasate de posesorii
factorilor de producţie; 4.CTM şi productivitatea globală marginală; 5. utilitatea
marginală şi înclinaţia marginală spre consum; 6. consumul specific şi muncă pe
unitatea de produs. A legeţi varianta corectă:
a) (1,2,3);
b) (3,4,5);
c) (1,2,6);
d) (3,4);
e) (4,5,6).

35. Piaţa de oligopol se deosebeşte de piaţă de oligopson prin:

a) atomicitatea cererii;
b) un singur cumpărător;
c) un singur vânzător;
d) omogenitatea produselor;
e) câţiva cumpărători.

36. Acceptarea banilor în tranzacţii în condiţii de risc minim şi cu cheltuieli

reduse pentru deţinătorii lor este apreciată ca:
a) măsură certă a activităţii economice;
b) lichiditate prin excelenţă a banilor;
c) valută forte;
d) simbol al avuţiei;
e) o convertibilitate externă.

37. O societate comercială realizează un curs de revenire la export de

6000u.m./DM, iar la operaţiunea de import un curs de 7500 u.m./DM.
Cursul de schimb este de 7000 u.m./DM. Exportând grâu de 72 mil. u.m. şi
importând calculatoare, realizează:
a) profit de 6 mil. u.m.;
b) 7,2 mil. u.m. pierderi;
c) profit de 18 mil. u.m.;
d) pierderi 9 mil. u.m.;
e) nu poate fi determinată soluţia.

38. Într-o economie în To numerarul a fost de 4000 mld. u.m., iar moneda
scripturală reprezintă 80% din masa monetară. Când jumătate din
numerar se transformă în depozite bancare suplimentare, ponderea
monedei scripturale în ansamblul masei monetare:
a) rămâne neschimbată;
b) devine 85%;
c) creşte cu 12,5%;
d) creşte cu 25%;
e) creşte cu 10%.
39. Dacă încasările săptămânale din vânzarea unui bun cresc cu 40%, iar
preţul creşte cu mai mult de 40%, cererea în raport de preţ este:
a) elastică;
b) inelastică;
c) de elasticitate unitară;
d) atât elastică, cât şi inelastică;
e) toate variantele a)-d) sunt false.

40. În perioada curentă, venitul (V1) este de 1000 mld. şi creşte cu 25% faţă
de venitul din perioadă anterioară (Vo). Înclinaţia marginală spre consum
este de 0,9 , iar rata consumului în perioada curentă este 80%. Sporul
economiilor în perioada curentă faţă de cea de bază, sporul viitor de venit
ca, urmare a sporirii investiţiilor nete (identic cu sporul economiilor)
reprezintă (în mld. u.m.):
a) 10; 100;
b) 15; 150;
c) 20; 175;
d) 50; 500;
e), 20; 200.
41. O obligaţiune cu o valoare nominală de 20.000 u.m. aduce un venit fix
annual de 1400 u.m., la o rată a dobânzii de 7%. Dacă rata dobânzii creşte
cu un punct procentual, cursul obligaţiunii evoluează astfel:
a) creşte cu 12,5%;
b) creşte cu 25%;
c) scade cu 12,5%;
d) scade cu 12,000 u.m.;
e) nu se modifică.

42. Dimensiunile populaţiei efectiv active sau ocupate depind de:

a) salariul nominal;
b) salariul colectiv;
c) populaţia totală, rata apţilor de muncă şi rata de activitate;
d) rata inflaţiei;
e) rata şomajului.

43. Operaţiunile la termen pe piaţa valutară au ca scop principal:

a) stimularea exporturilor;
b) stimularea importurilor;
c) asigurarea faţă de riscul deprecierii monetare;
d) asigurarea faţă de riscul aprecierii monetare;
e) ieftinirea importurilor.

44. Când productivitatea muncii (calculată în funcţie de numărul de

salariaţi) are o dinamică inferioară dinamicii producţiei, iar salariul mediu
pe salariat este constant, cheltuielile salariale totale:
a) cresc;
b) scad;
c) nu se modifică;
d) sunt egale cu costurile variabile;
e) sunt inferioare costurilor materiale.

45. Dependenţa cererii faţă de preţ se exprimă prin relaţia: C = 150 - 5Px
(în care Px este preţul pieţei). Când preţul creşte de la 7 la 9 u.m.,
coeficientul de elasticitate a cererii în raport de pret şi tipul de elasticitate
reprezintă:
a) 23 / 7; elastică;
b) 7/23; inelastică;
c) 1; unitară;
d) 11/40; inelastică;
e) 40/11; elastică.
46. Inflaţia avantajează debitorii datorită:
a) scăderii valorii banilor;
b) creşterii riscurilor pe piaţa valutară;
c) sporirii masei monetare;
d) reducerii ratei şomajului;
e) măsurilor de protecţie socială întreprinse de guvern.

47. Condiţia determinantă pentru ca un speculator de titluri mobiliare să

câştige este:
a) să cumpere cât mai multe acţiuni şi obligaţiuni;
b) să vânda cât mai multe acţiuni şi obligaţiuni;
c) să cumpere mai ieftin şi să vândă mai scump, indiferent dacă întâi vinde şi
apoi
cumpără sau invers;
d) să vândă şi să cumpere cât mai multe hârtii de valoare la acelaşi curs;
e) să acţioneze numai pe piaţa la termen.

48. Când producti vitatea marginală a factorului substituit este mai mică
decât productivitatea marginală a factorului ce îl substituie, rata marginală
de substituţie este:
a) > 1;
b) < 1;
c) = 1;
d) = 0;
e) negativă.

49. Accesul la bunurile economice este reglat în economia de piaţă de către:

a) stat;
b) mărimea veniturilor;
c) cerere;
d) preţ;
e) mărimea economiilor.

50. Dacă multiplicatorul investiţilor este patru, înseamnă că:

a) la creşterea cu o unitate a venitului, consumul creşte cu 0,75 unităţi;
b) la creşterea cu o unitate a venitului, consumul creşte cu 0,25 unităţi;
c) la creşterea cu o unitate a venitului, consumul creşte cu 4 unităţi;
d) la creşterea cu 4 unităţi a venitului, consumul creşte cu 2 unităţi;
e) la creşterea cu 4 unităţi a venitului, consumul creşte cu o unitate.
51. Importul, deşi îşi are originea în necesităţile de producţie şi de consum,
este determinat în principal ca volum şi structură de:
a) cursul de schimb;
b) evoluţia preţurilor;
c) inflaţie;
d) posibilităţile oferite de export;
e) împrumuturile externe;

52. Câştigul unei bănci este de 4 ori mai mare decât cheltuielile de
funcţionare. Suma atrasă de la deponenţi şi acordată sub forma de credite
pe an este de 20 mil. u.m. Diferenţa dintre rata dobânzii la credite şi la
depuneri este de 5 puncte procentuale. Profitul şi cheltuielile de funcţionare
ale băncii sunt:
a) 1 mil. u.m. şi 3 mil. u.m.;
b) 750.000 u.m. şi 250.000 u.m.;
c) 3 mil. u.m. şi 1 mil. u.m.;
d) 800.000 u.m. şi 200.000 u.m.;
e) 600.000 u.m. şi 400.000 u.m.

53. La o SRL, amortizarea este de 4 ori mai mică decât celelalte cheltuieli
materiale. Dacă salariile reprezintă 1/2 din costul total, atunci amortizarea:
a) este 1/10 din CT;
b) este 2/8 din CT;
c) este 1/8 din CT;
d) este 100.000 lei;
e) este 200.000 lei.

54. Costul marginal este cu 25 % mai mare decât costul mediu din ciclul
anterior. Costurile fixe reprezintă 25% din CTo şi 20% din CT1.
Cunoscând că producţia ciclului anterior a fost de 10.000 de bucăţi, iar
costurile variabile au fost de 2,25 mil. u.m., rezultă că nivelul costului
marginal şi variaţia producţiei reprezintă:

a) 1000; 12.000;
b) 475; 2000;
c) 375; 2000;
d) 225; 800;
e) 700; 12.000.

55. Salariile şi profitul la o firmă sunt egale şi se ridică împreună la 9 mil.

dolari. Ponderea celorlalte cheltuieli de producţie (cele materiale) în totalul
încasărilor firmei este de 55%. Încasările şi rata profitului calculată la cifra
de afaceri au mărimile:
a) 15 mil. şi 12,5%;
b) 20,5mil. şi 20,5%;
c) 20 mil. şi 22,5%;
d) 25 mil. şi 23,5%;
e) 18 mil. şi 16,5%.

56. O societate comercială A, cu un capital de 4 mil. u.m., obţine un profit

de
300.000 u.m. la fiecare 3 luni cât durează o rotaţie. Fondatorii societăţii B
doresc să ştie ce capital ar trebui să aibă societatea lor pentru a obţine un
profit egal cu cel al societăţii A, în condiţiile în care, în domeniul lor de
activitate, pot efectua numai o rotaţie pe an. Capitalul societăţii B ar trebui
să fie:
a) 11 mil. u.m.;
b) 10 mil. u.m.;
c) 12 mil. u.în.;
d) 14 mil. u.m.;
e) 16 mil. u.m.

57. Producţia unui agent economic creşte în T 1 cu 100% faţă de To, în

condiţiile în care numărul de lucrători sporeşte pe acelaşi interval cu 25%.
Salariul nominal în To este de 500.000 lei. Cunoscând, că sporirea salariului
nominal reprezintă 75% din creşterea productivităţii muncii, salariul
nominal în T1 va fi:
a) 700.000 u.m.;
b) 875.000 u.m.;
c) 725.000 u.m.;
d) 625.000 u.m.;
e) nedeterminabil.

58. Balanţa comercială a unei ţări: 1. include balanţă de plăţi; 2. este inclusă
în
balanţa de plăţi; 3. poate fi excedetară, în timp ce balanţa de plăţi este deficitară;
4. poate fi deficitară, în timp ce balanţa de plăţi este excedentară; 5. nu are nici o
legătură cu balanţă de plăţi. Răspunsul corect este:
a) (1,3,5); b) (1,2,3,4); c) (2,3,4); d) (1,3,4); e)
(5).

59. Incidenţa inflaţiei importate va fi cu atât mai mare cu cât:

a) elasticitatea cererii pentru bunurile importate va fi mai mare;
b) ponderea bunurilor importate în totalul bunurilor cerute va fi mai mică;
c) inflaţia interna este mai mare;
d) elasticitatea cererii în raport de preţurile bunurilor importate va fi mai mică;
e) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.

60. Forţa de muncă este singurul factor de producţie variabil. Dependenţa

productivităţii marginale a muncii faţă de cantitatea de forţă de muncă
utilizată se prezintă astfel: Nr. lucrători (L) Producti vitate marginală a
muncii
1 10
2 15
5 13
10 10
Când sunt utilizaţi 10 lucrători, producţia totală şi productivitatea medie a
muncii sunt:
a) 100; 10;
b) 114; 11,4;
c) 64; 6,4;
d) 48; 4,8;
e) nu se pot calcula.

61. În economia de piaţă, bursa asigură:

a) creşterea ratei dobânzii în economie;
b) transferarea operativă a capitalurilor individuale de la o firmă la alta;
c) cresterea nivelului de trai;
d) reducerea rolului economic al statului;
e) îmbunătăţirea cursului de schimb al monedei naţionale.

62. În faza de recesiune a ciclului economic se recomandă:

a) reducerea investiţiilor;
b) reducerea ratei dobânzii şi a fiscalităţii;
c) reducerea duratei zilei de lucru;
d) creşterea ratei dobânzii şi a fiscalităţii;
e) creşterea exporturilor şi reducerea indemnizaţiei de şomaj.

63. Dacă pentru diferite niveluri de producţie se cunosc costurile fixe şi

costurile variabile globale se pot determina:
a) productivitatea muncii;
b) productivitatea capitalului;
c) costul marginal;
d) profitul unitar;
e) utilitatea marginală.

64. Când numărul personalului ocupat creşte, producţia totală creşte dacă:
1. Productivitatea marginală a muncii creşte;
2. Productivitatea marginală a muncii scade;
3. Productivitatea marginală a muncii rămâne constantă;
4. Productivitatea marginală a muncii devine negativă;
5. Productivitatea marginală a muncii devine zero.
Alegeţi varianta corectă: a) (1,2,3); b) (1,2,3,5); c) (1,3); d) (1,3,5); e)
(1,2,3,4,5).

65. Când preţul de vânzare al unui bun creşte (cantitatea vândută

constantă)
profitul total creşte dacă:
1. Costul unitar este constant;
2. Costul unitar scade;
3. Costul unitar creşte strict proporţional cu creşterea preţului;
4. Cursul de schimb al monedei se îmbunătăţeşte;
5. Statul mareşte fiscalitatea (taxarea) asupra consumului;
Alegeţi varianta corectă:
a) 1,2,3,4,5; b) 1,3,5; c) 1,2,3,4; d) 1,2,3; e) 1,2.

66. La o societate comercială dependenţa costului total faţă de volumul

producţiei se prezintă astfel:
Q (buc.) 0 1 2 3 4 5 6
CT (u.m.) 100 180 240 340 400 450 530
Când producţia este de 4 bucăţi costul fix, costul variabil, costul variabil mediu
şi
costul marginal au nivelurile (în ordine):
a) 200; 240; 48; 70;
b) 100; 300; 75; 60;
c) 100; 370; 74; 70;
d) 100; 930; 93; 70;
e) 0; 285; 56,25; 70.

67. Când utilitatea marginală este zero, utilitatea totală este:

a) minimă;
b) zero;
c) maximă;
d) pozitivă dar descrescătoare;
e) egală cu unu.

68. Menţinerea unui grad scăzut de satisfacere a cererii interne un timp

îndelungat, are ca efect:
1. mărirea salariului real;
2. o dezvoltare economică intensivă;
3. frânarea exporturilor;
4. creşterea datoriei externe;
5. creşterea importurilor.
Alegeţi altemativa corectă:
a) (3,4,5); b) (2,3,4,5); c) (1,2,4); d) (1,2,3); e) (1,2,3,4).

69. Se cunosc următoarele date: costurile fixe reprezintă 3/8 din costurile
totale, iar costurile totale sunt cu 20% mai mici decât incasările. Ştiind că
producţia vândută este de 100.000 buc. şi că preţul unitar este de 2 mil. lei,
costurile variabile sunt:
a) 160 miliarde u.m.;
b) 83,3 miliarde u.m.;
c) 100 miliarde u.m.;
d) 180 miliarde u.m.;
e) 60 miliarde u.m.

70. Rata consumului are o tendinţă de reducere atunci când:

a) venitul scade;
b) venitul rămâne constant;
c) rata economiilor scade;
d) creşte costul total global;
e) venitul creşte.

71. Se află în relaţie invers proporţională:

a) salariul real şi salariul nominal;
b) masa monetară şi preţurile;
c) cursul de schimb valutar şi oferta de valută;
d) productivitatea muncii şi durata muncii;
e) puterea de cumpărare a monedei şi salariul real.

72. La aceleaşi resurse folosite, creşterea consumurilor medii de producţie

determină:
a) creşterea ofertei;
b) reducerea ofertei;
c) atenuarea inflaţiei;
d) reducerea utilităţii marginale;
e) presiunea pe piaţa bunurilor.

73. Identificaţi afirmaţia falsă:

a) pieţele ce compun piaţa mondială sunt interdependente;
b) statul se implică in comerţul internaţional;
c) balanţa de plăţi este componentă a balanţei comerciale;
d) deficitul cronic al balanţei de plăţi indică o situaţie economică precară;
e) balanţa comercială este o componentă a balanţei de plăţi.

74. Următoarele măsuri anticriză favorizează şi reducerea şomajului:

a) creşterea cheltuielilor publice;
b) creşterea fiscalităţii;
c) creşterea ratei dobânzii;
d) frânarea investiţiilor;
e) reducerea cheltuielilor publice.

75. Absorbţia ca dezechilibru pe piaţa bunurilor se caracterizează prin:

a) concurenţa puternică între vânzători;
b) preocuparea deosebită pentru îmbunătăţirea calităţii;
c) posibilitatea cumpărătorilor de a alege;
d) o ofertă mai mare decât cererea;
e) concurenţa puternică intre cumpărători.

76. Consumul capitalului fix se înregistrează:

a) numai în expresie .fizică;
b) numai în expresie valorică;
c) atât în expresie fizică cât şi valorică;
d) sub formă de consum specific;
e) în calitate de costuri variabile.

77. La fixarea nivelului normal al costurilor trebuie să se ia în considerare:

a) volumul capitalului fix;
b) costul întreprinderii cu cea mai bună poziţie competitivă din acel domeniu;
c) numărul de salariaţi;
d) uzura morală a capitalului fix;
e) costul cel mai ridicat realizat de întreprindere în perioadă anterioară.

78. Odată cu creşterea cantităţii consumate dintr-un anumit bun economic

utilitatea economică:
a) individuală creşte, totală descreşte;
b) individuală descreşte, totală descreşte;
c) individuală descreşte, totală creşte;
d) individuală este constantă; totală creşte;
e) individuală descreşte, totală nu se modifică.

79. Balanţa comercială excedentară demonstrează că ţara respectivă:

a) exportă o cantitate de bunuri egală cu cea importată;
b) importă o cantitate de bunuri mai mare decât cea exportată;
c) obţine un surplus de venituri în valută;
d) înregistrează un deficit de valută din operaţiile de import -export.

80. În modelul ideal al economiei de piaţă rolul "mâinii invizibile", care

direcţionează opţiunile economice ale fiecăruia, este îndeplinit de către:
a) mecanismul pieţei şi intervenţia statului;
b) mecanismul preţurilor şi concurenţei;
c) mecanismul pieţei şi al concurenţei;
d) mecanismul reclamei şi al subvenţiilor;
e) toate cele de mai sus nu sunt adevărate.

81. Între factorii care influenţează invers proporţional masa profitului se

numără:
a) preţul bunului;
b) numărul de rotaţii ale capitalului folosit;
c) costul unitar;
d) calitatea bunurilor;
e) utilitatea totală.

82. În condiţiile în care salariul real creşte mai încet decât cresc preţurile
bunurilor de consum, salariul nominal:
a) creşte mai repede decât preţurile;
b) creşte mai încet decât preţurile;
c) creşte mai încet decât salariul real;
d) creşte în acelaşi ritm cu preţurile;
e) nu se modifică.

83. Cursul de schimb dintre două monede convertibile depinde de:

a) calitatea materialului din care sunt confecţionate;
b) raportul dintre mărimea şi forţa economică ale celor două ţări care au emis
monedele respective;
c) raportul dintre cererea şi oferta de bani naţionali şi dintre puterea de
cumpărare a celor două monede;
d) hotărârile autorităţilor statale;
e) raportul dintre volumul de bunuri din cele două __________ţări.

84. Piaţa cu situaţie de monopol presupune:

a) atomicitatea cererii şi ofertei;
b) atomicitatea ofertei;
c) întărirea liberei concurenţe;
d) atomicitatea cererii;
e) o bună satisfacere a cererii.

85. Din oferta de muncă nu fac parte:

a) cei apţi de muncă;
b) funcţionarii publici;
c) cadrele didactice din învăţământul particular;
d) şomerii;
e) studenţii.

86. Cursul titlurilor fiduciare pe piaţa secundară depinde de numeroşi

factori
economici şi extraeconomici, decisiv fiind în ultimă instanţă:
a) rata dobânzii;
b) raportul dintre cererea şi oferta de titluri;
c) inflaţia;
d) numărul societăţilor pe acţiuni;
e) productivitatea marginală.

87. Gradul de rentabilitate al unităţilor economice se exprimă (măsoară)

prin:
a) volumul încasărilor pe o perioadă dată;
b) suma profitului + costul;
c) preţul de vânzare al producţiei - salariile plătite + impozitele achitate;
d) raportul dintre cifra de afaceri şi numărul de salariaţi;
e) rata profitului;

88. Întâlnirea cererii, exprimată de câţiva cumpărători, cu oferta,

exprimată de o infinitate de vânzători reflectă:
a) piaţa monopolistică;
b) piaţa de oligopson;
c) piaţa de oligopol;
d) piaţa de monopol;
e) piaţa cu concurenţă perfectă.
89. În momentul To volumul economiilor este de 200 mld. u.m. iar rata
consumului este de 75% în momentul T1 volumul economiilor este de 300
mld u.m. iar rata consumului este de 70%. Înclinaţia marginală spre
consum în perioada To –T1 este:
a) 1/4;
b) 1/3;
c) 1/5;
d) 1/6;
e) 1/2.

90. La o sporire a salariului real cu 20% şi la o creştere a preţurilor de

consum cu 20%, salariul nominal:
a) creşte cu 144%;
b) creşte cu 44%;
c) creşte cu 24,4%;
d) se reduce cu 44%;
e) se reduce cu 84,5%.
91. Venitul adus de o obligaţiune este de 10.000 u.m. la o rată a dobânzii de
10%. Dacă rata dobânzii creşte cu 25% cursul obligaţiunii în T1 faţă de To:
a) creşte cu 20.000 u.m.;
b) scade cu 20.000 u.m.;
c) scade cu 12.500 u.m.;
d) creşte cu 12.500 u.m.;
e) informaţiile sunt insuficiente, nu permit determinarea modificării absolute a
cursu1ui obligaţiunilor.

92. 0 societate comercială contractează un împrumut de 100 mil. u.m. pe 5

ani pe principiul dobânzii simple cu o rată a dobânzii de 30% rambursabil
în 5 tranşe anuale egale. Dobânda pe care o va achita băncii în cel de-al
doilea an este:
a) 30 mil.;
b) 20 mil.;
c) 15 mil.;
d) 24 mil.;
e) 10 mil.

93. Acţionează în direcţia creşterii preţului de echilibru:

a) diminuarea preţurilor pe piaţa factorilor de producţie;
b) scăderea preţu1ui unitar al factorilor de producţie şi creşterea consumului
specific (fizic);
c) găsirea de către producători a unor modalităti de a produce mai ieftin;
d) creşterea veniturilor cumpărătorior;
e) scăderea concomitentă şi propoţională a cererii şi ofertei.

94. Pe piaţa schimburilor valutare cursul operaţiunilor la termen este în

general:
a) mai mic decât cursul1a vedere;
b) mai ridicat decât cursul1a vedere;
c) identic cu cel la vedere;
d) mai dinamic decât cursu1 la vedere;
e) mai ridicat decât cursu1 la vedere deoarece numai el este afectat de inflaţie.

95. Inflaţia afectează negativ:

a) exportu1 şi importul;
b) veniturile tuturor agenţilor economici;
c) economiile şi pe agenţii economici cu venituri mici şi fixe;
d) pe speculatorii de valută;
e) pe debitori.

96. Când producţia este zero nu are valoare zero:

1. costul mediu variabil;
2. costul fix;
3. costul marginal;
4. costul total;
5. productivitatea marginală a muncii.
Alegeţi varianta corectă:
a) (1,2,3); b) (2,3,4); c) (3,4,5); d) (2,4); e) (1,3).

97. La o cifră de afaceri de 100 mil. u.m. şi o rată a profitului calculată la

cifra de afaceri (CA) de 10% pentru că rata profitului să devină 15% în
condiţiile păstrării cifrei de afaceri, costurile de producţie:
a) scad cu 10 mil.;
b) scad cu 20 mil.;
c) cresc cu 15 mil.;
d) cresc cu 0,5 mil.;
e) scad cu 5 mil.

98. Viteza de rotaţie a capitalului se poate exprima:

a) numai prin durata unei rotaţii;
b) numai ca număr de rotaţii pe o durată determinată de timp;
c) prin masa anuală a profitului
d) prin cantitatea de produse obţinute în decursul unei perioade;
e) atât prin durata unei rotaţii, cât şi ca număr de rotaţii.

99. Cantitatea de bani naţionali în circulaţie creşte atunci când:

a) afacerile sunt în regres;
b) creşte excedentul bugetar;
c) creşte volumul de bunuri economice pe piaţă;
d) agenţii economici solicit schimbarea monedei naţionale în valută;
e) intrările de valută sunt mai mici decât ieşirile de valută.