LUMINA

- d.p.d.v. tehnic, lumina este definită ca o undă electromagnetică, vizibilă ochiului uman într-o bandă
cuprinsă între aprox. 400 şi 800 nm, într-o gamă de culori de la violet la roşu
- la începutul secolului 18, Isaac Newton a vizualizat, cu ajutorul unei prisme de sticlă, că raza de
lumină este compusă dintr-un spectru complex de culori
LAMPA
- sursa de lumină artificială
- dispozitiv electric care realizează conversia energiei electrice în energie luminoasă
CORPUL ( APARATUL ) DE ILUMINAT ansamblul compus din lampă (lămpi), eventual balast şi partea cu
rol estetic, de distribuire, de fixare, de protecţie şi de legare la electricitate
FOTOMETRIA ştiinţa măsurării senzaţiei luminoase, a măsurării unei serii de mărimi care caracterizează
sursele de lumină şi corpurile illuminate

Principalele mărimi ale surselor de lumină

• flux luminos (Φ) cantitatea de lumină emisă de o sursă [Φ ] = 1 lm (lumen)
• intensitatea luminoasă – I - densitatea unghiulară - cantitatea de lumină emisă de o sursă luminoasă
într-un unghi solid I = Φ / w [ I ] = 1 cd (candela)
unghi solid – w – reprezinta raportul dintre suprafaţa pe care unghiul o taie pe suprafaţa unei sfere şi
pătratul razei sferei
w = A / r 2 [ w ] = 1 sr (steradian)
• iluminarea – E - densitatea fluxului luminos fluxul luminos care cade pe o suprafaţă E = Φ / A [ E ] = 1 lx
• luminanţă – B - strălucirea unei suprafeţe, dependentă de iluminarea suprafeţei şi de fluxul luminos
radiat de suprafaţă spre privitor [ B ] = 1 cd / m2
• eficacitatea luminoasă – e - raportul dintre fluxul emis de sursă şi puterea consumată de aceasta
e = F/P [ e ] = 1 lm/W

Mărimi caracteristice suprafeţelor

• factorul de reflexie / reflectanţa 
• factorul de transmisie / transmitanţa 
• factorul de absorbţie / absorbanţa 
Legea conservării fluxului luminos - fluxul luminos incident care întâlneşte un material este o parte
reflectat, o
parte absorbit şi o parte transmis
Φi=Φr+Φa+Φt
1=ρ+α+τ

Legi privind propagarea radiaţiilor luminoase

Legea fundamentală exprimă variaţia luminii în funcţie de inversul pătratului distanţei E = I/d2
Exemple de materiale
reflexie directă: oglinzile plane din metal (nichelate sau cromate) sau din sticlă
difuzie perfectă: pereţi şi plafoane zugrăvite, suprafeţe de ipsos sau ciment, hârtie mată, aparate
de iluminat fluorescente cu panouri translucide
difuzie imperfectă: suprafeţe vopsite în ulei, suprafeţe melaminate, hârtie lucioasă etc.
Transmisia luminii – asemanator reflexiei
transmisie directă: sticla clară
transmisie perfect difuzantă: sticla sau materiale plastice translucide
transmisie difuză imperfectă sau mixtă: sticla sau alte materiale similare mate pe o parte
RELATIA LUMINA - VEDERE
lumina atinge ochiul uman, informaţia este transmisă de nervul optic către creier, unde imaginea
percepută este în continuare modulată şi recreată în ochiul minţii
Vedere 3d
• un obiect privit de la o anumită distanţă formează pe retinele celor doi ochi imagini uşor diferite, imaginile
suprapuse fiind transmise creierului unde se creează senzaţia de relief
• lumina şi umbrele - rol important în orientarea spaţială şi în desluşirea obiectelor tridimensionale,
materiale, texture
caracteristici vizuale - totalitatea caracteristicilor vizuale constituie capacitatea vizuală umană, care este
determinantă în înţelegerea influenţei luminii asupra sistemului vizual şi respectiv asupra efectelor
cantitative şi calitative ale mediului luminos
câmp vizual - domeniul unghiurilor spaţiale (sau plane, orizontale şi verticale) în care un obiect poate fi
perceput, atunci când observatorul priveşte axial înainte
sensibilitate spectrală - sensibilitatea ochiului diferă în funcţie de lungimea de undă, fiind maximă la 555
nm,
lungime de undă corespunzătoare culorii galbene (pe măsură ce se înserează maxima curbei vizibilităţii se
deplasează către albastru şi verde)
adaptare vizuală / cromatică- capacitatea ochiului de a se adapta la diferite luminanţe/culori receptate
(adaptarea este mai rapidă la trecerea de la luminanţe mici la luminanţe mari)
acomodare vizuală proprietatea ochiului de a forma o imagine clară pe retină, indiferent de distanţa la
care se află obiectul (se realizează spontan)
acuitate vizuală (precizia) capacitatea de distingere a două obiecte (puncte) foarte apropiate; variază cu
iluminarea locului, fiind unul din factorii determinanţi ai nivelului de iluminare
orbirea - d.p.d.v. luminotehnic – inconfort şi/sau reducere a capacităţii de distingere a obiectelor,
determinate de
distribuirea nefavorabilă a luminanţelor, o etapizare cu două valori extreme contraste excesive manifestate
în timp
şi/sau spaţiu
MEDIUL LUMINOS mediul luminos este determinat de factori cantitativi şi calitativi care în final
contribuie la realizarea confortului vizual, a funcţionalităţii şi caracterului spaţiului

Elemente cantitative
• nivelul de iluminare factor de bază în iluminat, oferă posibilitatea corectă de normare, calcul şi
măsurare
• distribuţia fluxului luminos alegerea procentelor de flux inferior şi flux superior, prin intermediul
corpurilor de iluminat
Este factor cantitativ cu implicaţii calitative:
– fluxul inferior - contraste accentuate
– fluxul superior – diminuează contrastele
Efecte create:
– fluxul inferior - eficienţă
– fluxul superior – confort
Elemente calitative
• distribuţia luminanţelor confortul ambientului luminos impune o distribuţie echilibrată a
luminanţelor
în spaţiul interior (câmp vizual şi suprafaţă utilă), pentru evitarea orbirii fiziologice şi psihologice
• modelarea şi direcţionarea luminii reprezintă modul de a pune în evidenţă sarcinile vizuale
prin contraste de luminanţă care pot fi: imagine normală (redare corectă); imagine
contrastantă (redare dramatică); imagine fără contraste (redare plată).
• culoarea luminii trebuie studiată sub cele trei aspecte: 1. culoarea aparentă a sursei de
lumină 2. redarea culorilor 3. culoarea suprafeţelor reflectante
• culoarea aparentă a sursei de lumină asociată cu o temperatură de culoare:
• caldă - T < 3300K
• intermediară - 3300K < T < 5500K
• rece - T > 5500K
• redarea culorilor defineşte modul în care se manifestă efectul luminii asupra aspectului chromatic
al obiectelor illuminate
• culoarea suprafeţelor reflectante raza de lumină atinge un obiect, suprafaţa respectivă reflectă
culoarea sa şi absoarbe restul spectrului
SURSE DE LUMINA
• lampa electrică – istoric 1879 - Thomas Edison - prima lampă electrică cu incandescenţă,
compusă dintr-un filament de bumbac carbonizat introdus într-un clopot de sticlă vidat
• înlocuirea carbonului cu filamentmetalic
• realizarea spiralei = mărirea suprafeţei
• introducerea de gaze în clopot pentru reducerea timpului de dezintegrare
• lampa (sursa) electrică - dispozitivul care realizează conversia energiei electrice în energie
luminoasă

funcţionarea lămpilor producerea radiaţiilor luminoase: pe cale termică - lămpi incandescente si prin
agitaţie moleculară - lămpi cu descărcări sau cu camp electromagnetic indus

lămpi incandescente
• lampa cu incandescenţă clasică - utilizează filamentul de wolfram, care se încălzeşte la o
temperatură de aprox. 3000K, mediul din balon fiind un gaz neutru sub presiune
avantaje: spectru luminos agreabil, redarea culorilor este excelentă (Ra=100)
dezavantaje: • depreciere în timp (scăderea fluxului luminos), datorată evaporării Wo din filament şi
depunerii lui pe pereţii balonului • degajare de caldură • consum mare de energie • durată de viață redusă
• lampa cu ciclu regenerativ de halogeni - la temperatura din apropierea peretelui balonului
(aproximativ 450 K), particulele de wolfram rezultate din evaporarea filamentului formează cu
halogenul din balon o halogenură de Wo, care la temperatura filamentului de 3000 K se
descompune în Wo, care se depune pe filament, şi halogenul, care revine în ciclu
reflectorul dichroic
alcătuit din mai multe straturi, care reflectă anumite radiaţiile din spectrul vizibil şi transmit altele (infraroşii)
căldura lămpilor cu incandescenţă este redusă în faţa aparatului de iluminat, fiind trasmisă în spatele
acestuia
• fibre şi tuburi optice

FIBRE OPTICE
- realizează transportul luminii la distanţă, fiind folosite în special pentru iluminatul cu efecte
speciale decorative
- utilizate pentru sisteme de iluminat de accentuare, de efect, dar şi pentru iluminat funcțional
în expoziţii şi muzee
alcatuire: generatorul - conţine sursa principală de lumină (LIC), rolul lui fiind de a asigura alimentarea
sursei propriu zise şi de a focaliza fluxul luminos spre zona de ieşire a fibrelor optice ; ansamblul fibrelor
- conduce fluxul luminos de la generator la zona dorită; zona terminală - dirijează fluxul luminos spre zona
de interes

LAMPI FLUORESCENTE lumina se obține prin agitarea atomilor de gaz sau vapori metalici asupra
cărora acţionează un camp electric realizat prin aplicarea unei tensiuni
Stratul luminofor acoperă pereţii de sticlă la interior şi are rolul de a realiza conversia energiei emise în
spectrul UV în energie în spectrul vizibil determină: - culoarea luminii si - valoarea indicelui de redare a
culorii

Clasificare în funcţie de forme: • tubulare • compacte • circulare

lămpi fluorescente tubulare
- echipamentul anex de funcţionare este montat în aparatul de iluminat lângă lampă
- dimensiuni standardizate
- culoarea luminii - în funcţie de stratul luminofor folosit, variază între 2700 K şi 7500 K
- balastul electronic folosit în prezent elimină zgomotul şi pâlpâirea
lămpi fluorescente compacte
- echipamentul de funcţionare este incorporat în soclul lămpii
- dimensiuni mai mici decât tuburile
- posibilitatea interschimbării cu LIC cu soclu cu filet
- timp de funcţionare - 8000 ore
Avantaje:
- la aceeaşi valoare a fluxului luminos emis, lampa fluorescentă compactă consumă de 4- 5 ori mai puţină
energie decât LIC
lămpi cu inducţie conversia energiei electrice în lumină se face prin realizarea agitaţiei moleculare printr-
un camp electromagnetic indus, produs de un generator de înaltă frecvenţă
Caracteristici:
*redarea culorilor: bună (Ra = 80)* flux luminos: 3700 - 6000 lm * durată de viaţă foarte mare - 60.000h
datorită lipsei electrozilor * se montează în aparate de iluminat speciale * se folosesc în locuri greu
acesibile

ALTE TIPURI DE LAMPI

• lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la joasă presiune (redarea culorilor nulă)
• lămpi cu descărcări în vapori metalici la înaltă presiune
• lămpi cu descărcări în gaze
• led-uri

Parametrii surselor de lumină

• fluxul luminos • culoarea aparentă • temperatura de culoare • redarea culorilor • eficacitatea luminoasă •
geometria şi dimensiunile • durata de funcţionare • timpul de punere în funcţiune

CORPURI DE ILUMINAT
Corpul (aparatul) de iluminat- aparat electric utilizat pentru distribuţia şi/sau transmisia luminii emise de
lămpi, cuprinzând şi elementele de fixare, protecţie vizuală sau faţă de mediu şi partea electrică
(alimentare, stabilizator, amorsare)
Alcătuire
armătura - cuprinde dispozitivul de fixare al
surselor, aparatura anexă la lămpile cu descărcări (balast, starter, condensator), elemente de conexiune
electrice (socluri, cleme) şi conductele electrice
dispozitivul optic - are rolul de a distribui şi
controla, reflecta şi transmite (direct, difuz sau mixt) fluxul luminos şi de a asigura protecţia vizuală a sursei
Cerinţe tehnice : instalare uşoară ; menţinerea unei temperaturi de funcţionare în limitele admise si
întreţinere uşoară.
Caracteristici luminotehnice: randamentul- corpul de iluminat determină fluxul emis (mai mic decât
fluxul lămpii) ; curba de distribuţie a intensităţilor luminoase ; unghiul de protecţie vizuală ; curbele de
luminanţă ; coeficientul de amplificare
Clasificare d.p.d.v. al distribuţiei fluxului luminos:
Distributie spatiala flux direct si indirect; semi direct si semi indirect; direct- indirect.
Clasificare d.p.d.v. al protecţiei: - electrice ; - la agenţi agresivi (umiditate, particule) si la pericol de
explozie

SUPRAFETE ARHITECTURALE LUMINOASE

o dublarea totală sau parţială a suprafeţelor constructive (tavan, pereţi, pardoseli) cu panouri difuzante,
translucide, transparente sau colorate, tip grătar sau mixte
o folosite în diferite spaţii: muzee, magazine, săli de spectacole, locuinţe de lux, hoteluri, săli de conferinţă,
spitale
SISTEME DE ILUMINAT
Sistem de iluminat = ansamblul aparatelor de iluminat echipate cu surse de lumină, fire electrice,
sisteme de
acționare.
- structură fixă
- structură flexibilă - permite adaptarea în
timp şi spaţiu
Clasificare d.p.d.v. funcţional: normal asigură desfăşurarea normală a activităţii în
spaţiile interioare si de siguranţă asigură continuarea activităţii, evacuarea sau alte funcţiuni (veghe,
pază, marcare hidranţi) în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică

Sisteme de iluminat normal

- sistem de iluminat general( uniform distribuit si asimetric, localizat sau zonat)
- sistem de iluminat local - pe zone de lucru
- sistem de iluminat de accent

ASPECTE DE PROIECTARE
Ghidul de iluminat interior CIE
“Trebuie ţinut seama de faptul că iluminatul nu este o ştiinţă exactă, el se ocupă atât de oameni, cât şi de
obiecte, iar iluminatul într-un interior nu este bun dacă ocupanţii nu-l plac. Conştientizarea faptului că
iluminatul este mai mult artă decât ştiinţă este într-adevăr
determinantă pentru o apreciere globală şi corectă a ceea ce este important în iluminatul interior.”
Proiectul de iluminat
o arhitect / designer de interior / designer de iluminat (profesie nouă - 2007)
inginer instalator de electrice
o tehnolog / reprezentant firmă de surse electrice, aparate de iluminat
o în funcţie de specificul şi complexitatea proiectului – acustician etc.
Cerinţe specifice pentru iluminatul artificial
• funcţionalitate • confort visual • design • rentabilitate
• protecţia mediului
Interrelaţionări
o coordonare permanentă între proiectul de iluminat şi proiectul de arhitectură sau de amenajare interioară
o relaţie de completare, echilibru între iluminatul natural şi iluminatul artificial
flexibilitatea sistemului de iluminat în timp şi spaţiu
Lumină artificială - lumină naturală
o integrarea funcţională a sistemelor de iluminat artificial şi natural, prin realizarea unui system permanent
dinamic, acordat cu variaţiile luminii naturale
o folosirea tehnologiei moderne – cellule fotovoltaice, sisteme de reglare manuală sau automată a fluxului
luminos
Flexibilitate în timp şi/sau spaţiu
o schimbări funcţionale, recompartimentări (administraţie, proiectare, învăţământ etc.)
o la schimbări determinate de modă, de stilurile de design interior (locuinţe, spaţii comerciale, muzee)
o evoluţia tehnologică (inclusiv soluţii eficiente d.p.d.v. al consumului de energie)

Flexibilitatea corpurilor de iluminat

1.de tavan
o punctuală - corpuri mobile (articulate)
o punctuală + liniară - AIL mobile pe şine, elemente modulare
2. de lucru - cu picior, de birou
în plan - multiple posibilităţi de racordare prin plinte, canale speciale sau pardoseli supraînălţate

Sisteme de iluminat
- general (uniform distribuit si asimetric, localizat); local - pe zona de lucru si mixt

Sisteme funcționale de iluminat general

- înălțimea planului util; înălțimea de suspendare a corpurilor de iluminat; caracteristicile dimensionale ale
spațiului; reflectanța finisajelor; relația cu lumina naturală
Dispunerea corpurilor de iluminat
o formală în relaţie cu: ferestrele, pardoseala si alte amenajări fixe
o funcţională în relaţie cu: planul util( loc de lucru) , lumina naturală, circulaţie( scări)
o constructivă în relaţie cu: stâlpi, grinzi.

Relaţia cu configuraţia constructivă

• tavan casetat
• grinzi aparente
• luminatoare
• compartimentări mobile
• înălţimi foarte mari