c c
c

 
c



De la înfiinţarea UE în 1951 ƕi până astazi, Uniunea numără 21 de state, pe lângă cele 6

fondatoare, care au aderat în 3 valuri. De-a lungul timpului procesul de cooperare între statele
membre s-a intensificat atingând toate ramurile, de la cel social ƕi cultural până la cel politic ƕi
de securitate. Una din cele mai importante măsuri adoptate de UE este crearea spaţiului
Schengen care a dus la elminarea graniţelor interne între statele membre. Despre această
schimbare a început să se vorbească la începutul anilor `80 intrândînvigoareînanul 1995. Odată
cu adoptarea acestei reforme s-au luat o serie de măsuri care au dus la o mai bună funcţionare
a sistemului. Una dintre acestea fiind c

  c  ÊSIS).
Potrivit CAAS, fiecare stat membru are responsabilitatea de a crea un sistem naţional,
prin care să se conecteze la unitatea centrală, pentru a face schimb de informaţii.Scopul SIS
este acela de a menţine ordinea ƕi securitatea publică ƕi aplicarea dispoziţiilor cu privire la
cisculaţia persoanelor pe teritoriul Statelor Contractante. Conform prevederilor CAAS statele nu
pot căuta informaţii în bazele de date ale altor state decât în CS.SIS. Introducerea semnalărilor
cu privire la bunuri sau persoane în SIS sunt decise de statele care doresc să le emită iar o
semnalare nu poate fi modificată sau retrasă decât de statul care a semnalat. SIS este un sistem
care înlocuieƕte controalele la frontiere, astfel încât dacă un stat dă o semnalare cu privire la un
obiect sau o persoană ƕi există o potrivire în baza de date a altui stat înseamnă că semnalarea a
avut succes ƕi s-a găsit ceea ce se căuta. Sistemul Informatic a suferit multe modificări de-a
lungul timpului ƕi în 2005 a fost lansată o iniţiativă de modernizare a sistemului numită SIS II.
SIS cuprinde exclusiv categoriile de date furnizate de statele semnalante, state care au
datoria de a verifica daca introducerea cazului in Sistemul Informatic este justificată.
Principalele semnalări care pot fi emise pentru o persoană sunt cazuri de extrădări sau emiterea
unui mandat european de arestare, persoane dispărute sau care, în interesul propriei protecţii
sau pentru prevenirea ameninţărilor, trebuie plasate în mod provizoriu într-un loc sigur,
Persoane citate pentru a se prezenta în faţa autorităţilor judiciare în cadrul unei proceduri
penale. Semnalările care pot fi introduse pentru un obiect fac referire la vehiculele cu motor, cu
o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm3, care au fost furate, tăinuite sau pierdute Êpentru
acest tip de autovehicule intră în vigoare aceleaƕi măsuri ƕi dacă este vorba de acte sau plăcuţe
de înmatriculare), arme letale furate, tăinuite sau pierdute.
Accesul la date conţinute în SIS este rezervat exclusiv autorităţilor naţionale judiciare,
autorităţilor centrale responsabile cu examinarea cererilor de viză, Oficiului European de Poliţie
ʹ Europol.
Având în vedere cantitatea foarte mare de date deţinută de SIS, majoritatea cu caracter
personal, CAAS a lansat un set de reguli cu privire la utilizarea acestor date pentru a se evita
utilizarea lor frauduloasă. Astfel, se prevede ca datele să poată fi utilizate numai în
scopurilespecificate în cadrul fiecărei categorii de semnalări. Se pot solicita date cu caracter
personal doar de persoana în sine. Datele personale din SIS pot fi menţinute pentru anumite
perioade de
timp, iar în cazul în care nu sunt eliminate semnalările, statele membre nu le pot menţine mai
mult de 3 ani. Perioadele de menţinere în SIS pot fi şi mai scurte decât limitele precizate în
CAAS dacă legislaţia naţională prevede astfel.
Iniţial sistemul era prevăzut pentru 15 state membre care implementau Convenţia
Schengen ʹ SIS 1. Ulterior, prin aderarea statelor nordice Ê2001), sistemul a fost extins la 18
state utilizatoareʹ SIS 1+. Din cauza întârzierii aplicării sistemul SIS II, Portugalia a venit cu o
alternativă la SIS I, care trebuia schimbată datorită aderării la spaţiul Schengen a încă 10 noi
state. Portugalia a propus crearea unui sistem numi SISone2all, care presupunea conectarea
tuturor statelor la sistemul SIS 1+ prin intermediul sistemului naţional portughez.
SIS II este conceput pentru a fi uşor de administrat, rentabil şi mai omogen decât
sistemul actual, în special din punctul de vedere al utilizatorilor.conectarea unui număr dublu
de utilizatori faţă de cei curenţi, gestionarea unor volume mai mari de date şi noi categorii.
Arhitectura SIS II este formată dintr-un sistem central, unul naţional ƕi o infrastructură de
comunicaţii între CS-SIS ƕi CN-SIS. Conform bazei legale iniţiale, SIS II trebuia să funcţioneze din
2007. Întârzierile s-au datorat în principal amânării adoptării bazei legale, pregătirii centrului SIS
II din Franţa, precum şi întreruperilor referitoare la contractele tehnice legate de funcţionarea
sistemului. Ulterior, termenul a fost amânat pentru 17 decembrie 2008. Totuşi, deşi baza legală
a SIS II a fost adoptată, Comisia, însărcinată de statele membre cu implementarea proiectului a
făcut o nouă propunere privind operaţionalizarea noului sistem.
‘
  ‘ 
 România intenţionează să se conecteze direct la SIS II odată cu
aderarea la spaţiul Schengen, prevăzută pentru luna martie 2011. Aderarea la spaţiul Schengen
presupune îndeplinirea unor standarde referitoare la 5 domenii, care vor fi supuse procesului
de evaluare Schengen: controlul frontierelor Êterestre, aeriene, maritime), cooperarea
poliţienească, vizele, protecţia datelor personale şi SIS.Prima etapă cuprinde activităţi legate de
realizarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări ÊSINS). A doua etapă va curpinde
activităţi legate de modernizarea sistemelor informatice ale autorităţilor cu competenţe în
domeniul SIS ƕi a treia etapă va cuprinde activităţile legate de interconectarea SINS la CS.SIS şi
realizarea copiei tehnice a bazelor de date CS.SIS, respectiv N.SIS II,operaţionalizarea Biroului
SIRENE Êpartea operativă şi tehnică), realizarea soluţiei de ͣDisaster Recovery͟ aferentă SINS şi
a componentei naţionale N.SIS II.
SINS va gestiona semnalările emise de statul român, iar împreună cu copia naţională a
CS.SIS, va forma sistemul N.SIS pentru România . SINS va conţine toate semnalările naţionale
Êde tip Schengen sau non-Schengen) emise de autorităţile române competente şi pot fi de
interes Schengen şi de interes non-Schengen. Acest sistem va fi pus la dispoziţia tuturor
instituţiilor în vederea consultării şi/sau actualizării în funcţie de competenţele legale stabilite.
SINS va cuprinde exclusiv următoarele categorii de date: persoane semnalate ƕi obiecte,
corespunzând standardelor impuse de CAAS. Instituţiile care au competenţa de a interacţiona
cu SINS sunt IGPR, IGPF, Direcţia Generală de Paƕapoarte, Oficiul Român pentru Imigrări,
Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei, Direcţia Regim Permise de Conducere şi
Înmatriculare Vehicule, Biroul SIRENE, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române,
Autoritatea Naţională a Vămilor, Ministerul Afacerilor Externe.

c c 
 

 







 



SIRENE reprezintă practic interfaţa umană a SIS. În conformitate cu SIS II, fiecare stat ƕi-a
desemnat oameni care să lucreze în acest sistem pentru a se asigura un flux de informaţii
eficient. În cadrul biroului SIRENE există ƕi un sistem de comunicare de tip mail, cu serverul in
Franţa. Biroul SIRENE funcţionează cu regim de dispecerat, 24/7, pentru a se asigura ca
informaţia să ajungă la utilizatorul final în timp real ƕi eventualele completări necesare să se
facă în cel mai scurt timp posibil. SIS, fiind un sistem care se bazeaza pe principiul HIT/noHIT, iar
semnalările sun succinte, tipizarea documentelor necesare, de la introducerea datelor ƕi până la
evaluarea finală, sub formă de formulare, este asigurată de SIRENE.
În România biroul SIRENE a fost creat în 2004 ƕi urmează să devină operaţional odată cu
aderarea la spaţiul Schengen. Demersul activităţilor prezente crearea şi aducerea la parametrii
de funcţionare a unui Birou Sirene naţional, capabil să efectueze un schimb de informaţii
eficient, după modelul celor deja funcţionale în Statele Membre, dar adaptat contextului
naţional. Unele din cele mai importante atribuţii ale biroului SIRENE sunt procesarea datelor
privind persoane ƕi obiecte, furnizarea recirpocă de asistenţă juridică ƕi sprijinirea autorităţilor
judecătoreƕti în cazuri de extrădare, redactarea de linii directoare privind funcţionarea legală ƕi
eficientă a SIS.