UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIS” ARAD

FACULTATEA DE MEDICINA, FARMACIE SI MEDICINA DENTARA

SPECIALIZARE : MEDICINA DENTARA

REFERAT FARMACOLOGIE

STEFU SIMION-DOREL
Student , An II Gr. 7
 MEDICAMENTE CU ACTIUNE ASUPRA

APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcatuit din cavitatea nazala faringe, trahee, bronhii, bronhiole, alveole
pulmonare,
Bolile pulmonare rezulta dintr-o infectie printr-o reactie de hipersensibilizare sau datorita expunerii
cronice la agenti nocivi datorita fumatului sau expunerea profesionala la substante chimice sau
pulberi.se manifesta prin simptome de ordine:general->febra,frison,transpiratie,tremor,caldura/de
organ->durere ,tuse,dispnee,expectoratie
Tratamentul aparatului respirator se adreseaza cauzelor de ordin etiologic dar si simptomelor prin
tratament simptomatic
- medicamente ANTITUSIVE-calmeaza tusea
- medicamente BRONHODILATATOARE-produc relaxarea muschilor bronhici,inlatura dispnee
- medicamente EXPECTORANTE-stimuleaza si fluidifica secretiile glandelor bronhice

I-MEDICAMENTE ANTITUSIVE
tusea este un act. reflex ce are ca rezultat expulzarea corpilor straini sau a materiilor aflate in caile
respiratorii (exudat, sputa, sange), ceea ce constituie un mecanism protector, trebuie tratata cand e
daunatoare , si pot fi:
- tusea seaca ,neproducativa ce oboseste bolnavul,impiedica somnul sau provoaca dureri,accentueaza
iritatia mucoasei traheo-bronhice,favorizeaza bronhospasmul,declanseaza hemoplizia,usureaza
patrunderea materialului infectant in profunzimea tractului respirator
- tusea umeda-trebuie diminuata cand e prea suparatoare,dar nu trebuie suprimata pt ca inhibitia
completa a tusei in cazul unei secretii bronhice abundente,poate impiedica eliminarea produselor
patologice din caile ulmonare,intarzand vindecarea.
- tusea usoara-generata de stimuli iritativi porniti de la mucoasa faringiana ,laringiana ,sau traheala
poate fi linistita cu aburi calzi si umezi sau cu ceai de tei cu mucilagii ce calmeaza mucoasa faringiana
iritata
Medicamentele antitusive influenteaza reflexul tusei actionand la diferite nivele ale arcului reflex:
- inhiba centrul tusei (antitusive centrale)=opiu,morfina,codeina,noscapina,clofedan
 - calmeaza receptorii senzitivi a caror stimulare declanseaza tusea (antitusive periferice)
- blocheaza caile aferente sau eferente de arcului reflex
Cele mai active si utilizate st deprimantele centrului tusei -opiu,morfina-.folosirea lor ca antitusive e
limitata  de reactiile adverse (risc mare de dependente severa,paralizeaza miscarea cililori,deprima
respiratia,favorizeaza bronhospasmul).
Se utilizeaza ca antitusive in mod exceptional cand se doreste asocierea actiunii antitusive cu cea
analgezica si sedativa (cancer pulmonar,fracturi de coaste,hemoptizie,anevrism de aorta)

CODEINA =metilmorfina
- se gaseste in opiu (0,5-2,5%),se obtine prin semisinteza din morfina
- inhiba centrul tusei,efectul fiind de 3 ori mai slab ca al morfinei
- efectul e evident la doza de 15mg,creste pana la 60mg timp 4-6h
Avantaj:nu afecteaza motilitatea cililor mucoasei bronsice,nu produce toxicomanii decat in od
exceptional si e mai mica decat morfina la primul pasaj hepatic
- e metabolizata in ficat si eliminata prin urina sub forma inactiva
- aproximativ 10% e demetilata prin metabolizare =>morfina care e responsabila de efectul analgezic
dar si de dependenta pe care o poate induce
- dozele>0,3g/kg la copii au potential convulsivant

ETILMORFINA =dionina
- are actiune asemanatoare codeinei asupra centrului respirator bulbar,se administreaza p.o ca solutie
apoasa asociata cu codeina ->clorhidrat de dionina 10-20mg *3-4/zi

HIDROCODONA=dihidrocodeinona
- are risc crescut de dependenta ,se administreaza p.o 5-10mg la adult

NOSCAPINA  p.f=tusan
- alcaloid din opiu 3-10%,inhiba centrul tusei asemanator codeinei,deprima centrul respirator bulbar la
doze terapeutice,nu are actiune analgezica,nu provoaca dependenta,se administreaza 15-30mg *3-4 /zi
in traheobronsite acute,tuse convulsiva,astm bronsic

GLAUCINA
- alcaloid non-opiod obtinut din glaucium flavum,fam.papaveraceae si din specii de corydalis
- antitusiv prin actiune centrala ,slab sedativ ,analgezic ,spasmolitic,adrenolitic,hipotesiv
- se administreaza p.o 25mg*3-4 /zi ->drajeuri sau solutie 2%
- nu produce constipatie,nici farmacodependenta
CLOFEDANOL   p.f-calmotusin 
- efect antitusiv slab,se instaleaza lent,administrat 25mg*3-4/zi
Folosit in doze mari are efecte adverse = greata ,voma, hiposalivatie, tulburari de vedere,eruptii
cutanate, halucinatii
- conditionat:solutie 5% glicero-alcoolica cu ulei anason->15-20picaturi*3/zi la adulti;5-15pic*2/zi la
copii: ;iar la sugari>6 luni 5pic*4/zi

DEXTROMETORFAN  p.f=humex
- stereoizomerul dextro al unui derivat metilat al levorfamolului
- nu da depedenta ,intra in multe produse OTC pt actiunea antitusiva 15-30mg

BENZONATAT  p.f=tesalon
- are actiune antitusiva prin deprimarea centrului tusei in bulbul rahidian langa centrul respirator cat si
prin inhibarea componentei aferente a reflexului  la nivelul receptorilor pt tuse din mucoasa respiratorie
- perle cu 100mg subst activa->100-200mg*2-3/zi

OXELADINA   p.f=paxeladin
 antitusiv in bronsite ,gripa,rinofaringita

II-EXPECTORANTE 

- fluidifiant, mucolitic
Sunt substante ce favorizeaza expectoratia , crescand cantitatea secretiile traheobronsice si
fluidificandu-le; fluidifiant bronsic care usureaza expectoratia secretiilor produse pe caile respiratorii
inferioare; folosirea lor este contraindicata in asociere cu medicamente antitusive sau cand secretii sunt
deja suficient de fluide.
Sistemul mucociliar contribuie la curatirea cailor aeriene de secretiile excesive sau vascoase ce
contin bacterii, impuritati inhalate. 
Mucusul este rezultatul activitatii celulelor glandulare, are in compozitie: apa 95%, glicoproteine
acide (acid sialic)/ neutre(iG,fosfolipide,autacoide)
Mucusul acopera mucoasa cailor aeriene, secretiile fiind impinse continuu spre exterior datorita
miscarilor ondulatorii ale cililor vibratili ai celulelor epiteliale.macromoleculele glicoproteice sunt
legate intre ele prin diferite tipuri de legaturi:ionice, forte van der waals,covalente disulfidicem
Medicamentele expectorante pot provoca fie stimularea activitatii secretorii a glandelor
traheobronsice cu cresterea componentei in apa din compozitia nucusului=secretostimularea sau
fluidificarea si micsorarea vascozitatii prin actiune directa asupra mucusului prin desfacerea retetei de
mucina si modificarea compozitiei glicoproteinelor=secretoli
Indicatia principala a expectorantelor sunt afectiuni pulmonare cu secretie bronsica redusa ,vascoasa
aderenta ce nu poate fi eliminata usor constituand un factor favorizand al accentuarii proceselor
infectioase si inflamatorii(bronsite acute ,cronice,rinite,laringite).se administreaza singure sau asociate
cu antibiotice si antitusive

EXPECTORANTE SECRETOSTIMULANTE 
Provoaca stimularea activitatii glandelor seroase din mucoasa bronsica, unele administrate per os au
actiune iritanta slaba asupra mucoasei gastrice, declansand reflex o hipersecretie traheobronsica, altele
se elimina prin mucoasa cailor respiratorii, actionand direct asupra celulelor glandelor secretorii.pot
stimula mobilitatea cililor mucoasei bronsice si peristaltismul bronsic.
1.saruri de amoniu(NH4Cl,CH3COONH4) 
->prin iritarea mucoasei gastrice stimuleaza reflex secretia bronsica datorita NH4
2.ioduri (KI,NaI)
->stimuleaza activitatea glandelor secretorii din mucoasa bronsica in bronsita astmatiforma,bronsita
cronica
->rar favorizeaza dezvoltarea gusei sau produc alergie la iod
3.Guaiacol si guaiacol sulfonat de potasiu    p.f=sirogal
->fluidifica expectoratia in traheobronsica
4.Guaifebezina   p.f=trecid
->amelioreaza ventilatia pulmonara prin fluidificarea sputei
->are actiune miorelaxanta cu scaderea tonusului muschilor striati,tranchilizanta
,analgezica,anticonvulsiva

5.produse vegetale expectorante

*ceai antibronsitic,ceai pectoral:recomandat in traheobronsite acute
*ipeca->infuzie 0,25%,introdus in diferite potiuni expectorante
*saponine=heterozide cu un aglicon triterpenic(sapogenol),au proprietati iritante gastrice si actiune
expectoranta reflexa. administrare=decoct 1-5%
*ulei volatil-administrat p.o se elimina prin secretia bronsica avand actiune antiseptica slaba si
expectoranta, inhalate ,fluidifica secretiile ,decongestioneaza mucoasa in bronsite cronice 

EXPECTORANTE SECRETOLITICE (MUCOLITICE)

Actioneaza direct asupra secretiilor bronsice pe care le fluidifica
1.Acetilcisteina  p.f=mucovim
scade vascozitatea expectoratiei,favorizand desfacerea puntilor disulfidice din mucus prin gruparile
reducatoare-SH din compozitia acetilcisteinei,se formeaza noi legaturi tiolice intre medicament si
fragmentele de mucoproteina. se utilizeaza in infectii traheopulmonare ,in bronhopneumopatii cronice
obstructive,in intoxicatia acuta cu paracetamol,acetilcisteina actioneaza ca hepatoprotector fiind utilizat
ca antidot prin asigurarea unei cantitati eficace de glutation impiedicand formarea metabolitului
hepatotoxic al paracetamolului
2.Bromhexin   p.f=bisolvon
are proprietati mucolitice,scade vascozitatea sputei
indicatii:bronsite acute si cronice,profilaxia complicatiilor la nivelul aparatului respirator
Radv:greata,iritatie gastrica
3.Ambroxol   p.f=mucosolva
stimuleaza secretia bronsica ,creste activitatea ciliara,se indica in bronsite si emfizeme 

MEDICATIA ANTIASTMATICA

ASTMUL BRONSIC se caracterizeaza printr-o hiperreactivitate a musculaturii netede bronsice

ce determina un raspuns bronhospastic la diferiti stimuli:alergeni,efort,frig..se  manifesta clinic prin
accese de dispnee predominant expiratorie cu durata ,severitate si moment de aparitie variabile.cele 3
componente majore responsabile de criza de astm sunt:
1.bronhospasm=contractia musculaturii netede din peretii tractului bronsic
2.inflamatia cu congestie si edem al mucoasei bronsice
3.hipersecretia bronsica vascoasa ce participa la obstructia cailor aeriene
-la 1 si 2 contribuie o serie de autacoizi formati sau eliberati la nivelul cailor respiratorii
ca:histamina,TxA2 ,PGD2, PGF2alfa ,LTB4 ,LTC4.
Factorul de agregare al plachetelor ce rezulta din fosfolipide sub influenta PLA2 produse de
bazofile,macrofage,si plachete are actiune bronhospastica,vasodilatatoare,favorizeaza agregarea
plachetara si induce o stare de inflamatie prelungita
SIMPATICUL->adrenalina->RR B2 adrenergic din muschii netezi alveolari cuplat cu adenilciclaza-
>creste AMPc ce determina dilatatie
PARASIMPATICUL->acetilcolina->RR colinergic muscarinic din musculatura neteda bronsica care e
cuplat cu guanilciclaza->creste GMPc ->actomiozina->constrictie
In astmul bronsic s-a descris o predominanta vagala in BPOC,in bronsita cronica ,emfizem
pulmonar si un dezechilibru al sistemelor mesagere secundar reprezentate de nucleotizi ciclici
AMPc/GMPc
AMPc :cresterea =>relaxarea muschiului neted bronsic/scaderea =>bronhoconstrictie
din punct de vedere etiologic,astmul bronsic se clasifica in:
1.astm alergic neinfectios->la persoane cu antecedente alergice familiale inainte de 45 ani,la care
crizele sunt declansate prin reactii alergice de tip anafilactic Ag/Ac
2.astm infectios nealergic apare dupa 45ani
3.astm mixt (alergic si infectios)
4.astm cu alte etiologii(psihic,meteorologic,la efort)
5.sindroame astmatice medicamentoase :luarea unor medicament (aspirina)

TRATAMENTUL ASTMULUI BRONSIC

urmareste profilaxia protejarea bronhiilor fata de stimuli iritativi prin suprimarea fumatului ,evitarea
expunerii la praf ,frig,evitarea efortului,inlaturarea alergenilor.
interventia MM are scopul de a impiedica bronhospasmul prin utilizare de bronhodilatatoare din
urmatoarele grupe farmacodinamice:simpatomimetice B2 adrenergice /anticolinergice PSL
/musculotrope (teofilina)
MM ce se adreseaza procesului inflamator ->glucocorticoizi
eliminarea secretiilor vascoase e favorizata de ->mucolitice
infectiile bronsice se trateaza cu chimioterapice (trimetoprim,doxiciclina,)ordinea de instituire a
tratamentului:
I.MM stimulant B2 adrenergic administrat pe cale inhalatorie (aerosoli doza presurizati-
>terbutalina,salmoterol, fenoterol)
II.Glucocorticoid antiinflamator (beclometazona ,dipropionat)->inhalatii
III.la nevoie,alt bronhodilatator (teofilina,aminofilina)->p.o
IV.in conditiile agravarii bolii->glucocorticoid p.o sau i.m (prednison)
in astmul grav->glucocorticoid i.v (hemisuccinat de hidrocortizon,aminofilina) inhalare de O2

BRONHODILATATOARE SIMPATOMIMETICE BRONHODILATATOARE

->pot avea actiune :
alfa-adrenergica->vasoconstrictie,HTA
B1 adrenergica->stimulare cardiaca
B2 adrenergic->bronhodilatatie ,vasodilatatie ,relaxarea uterului,stimularea muschilor striati,inhibarea
eliberarii de histamina din mastocitele pulmonare
Efectul bronhodilatator B2-adrenergic se datoreaza stimularii adeniciclazei prin intermediul unei
proteine G stimulatoare interpusa intre RR specifici si enzima=>creste cantitatea de AMPc care
activeaza proteikinaza intracelulara ceea ce determina stimularea Na+/K+ ATP-azei membranare cu
scaderea Na+ in citoplasma ,secundar e activat schimbul Na+/Ca2+ cu scaderea disponibilului de Ca2+
intracelular ceea ce explica relaxarea musculaturii netede bronsice si inhibarea degranularii
mastocitelor
->bronhodilatatie se explica si prin inactivarea prin fosforilare catalizata de o proteinkinaza AMPc
dependenta a miozinkinazei,enzima necesara fosforilarii enzimei,care se cupleaza cu actina in procesul
de contractie a musculaturii netede
Reactii adverse:
-tahicardie ,aritmii
-tremorul muschilor scheletici datorita stimularii B2
-agitatii ,neliniste,anxietate
nu > 3doze/zi
simpatomimeticele cu actiune alfa si B adrenergica (adrenalina,efedrina)au spectru larg farmacologic si
sunt greu de manuit terapeutic.cele cu actiune B,dar lipsite de actiune alfa(izoprenalina) provoaca
reactii adverse cardiace.
stimulantele B2 selective (salbutamol,fenoterol) au actiune selectiva bronhodilatatoare cu evitarea
efectelor asupra inimii dar tremorul e suparator
MOD DE ADMINISTRARE AL BRONHODILATATOARELOR SIMPATOMIMETICE
-inhalatii ca AEROSOLI ,in flacoane presurizale,dozate in care un dispozitic de valva asigura
eliberarea unei cantitati fixe,o doza precisa de substanta activa,se foloseste curativ sau profilactic,au
actiune rapida si confera bronhoselectivitate,nu se administra la copii sub 5-6 ani,
MOD CORECT DE ADMINISTRARE=>asigura eficacitate ,evitand reactiile adverse prin supradozare
*bolnavii trebuie instruiti pt a proceda astfel:
-se scoate capacul piesei bucale
-se introduce piesa bucala intre buze si se apleaza capul pe spate
-se expira prin piesa bucala intre buze si se apleaca capul pe spate
-se expira prin piesa bucala apoi se inspira lent si la mijlocul inspirului se apasa valva,continuand
inspirul
-se opreste respiratia 3-5 sec apoi se expira pe nas
-se scoate piesa bucala ,se pune capacul de protectie
*nu se pot folosi aerosoli presurizati la copii <5-6 ani
*exista pericolul supradozarii cu aparitia tolerantei
*se administreaza 1-2 pufuri,cantitatea eliberata la o apasare a valvei de 2-3*/zi
*in tratamente indelungate nu se depasesc 3 pufuri/zi sau un flacon cu 300-400 pufuri in 3 luni
calea orala se caracterizeaza prin instalarea mai lenta si durata mai lunga a efectului in tratamentul de
fond pt profilaxia crizelor
1.EPINEFRINA (adrenalina) 
are actiune alfa-B adrenomimetica ,se foloseste datorita actiunii bronhodilatatoare in tratamentul de
urgenta al crizei astmatice,s.c 0,2-0,3 ml din solutia 1%.
Radv:frecvente:tremor,tulburari cardiovasculare
Cind:aritmii,cardiopatia ischemica
2.EFEDRINA
are efect mai durabil dar mai slab ca epinefrina ,se utilizeaza in forme usoare de astm pt profilaxie,p.o
15-50mg*1-3/zi
Reactii adverse:anxietate,insomnie,palpitatii.,tremor,dezvolta tahifilaxie la utilizare repetata
3.IZOPRENALINA  p.f=izoproterenol,bronhodilatin
are actiune B1 si B2 adrenergice 
-inhalata ca aerosoli->efectul apare in 2-5 min si dureaza 1-2h
-administrata sublingual,efectul apare in 15-30 min si se mentine 1-2h dar eficacitatea in astm este
slaba ,nesigura si reactii adverse relativ frecvente
 BIBLIOGRAFIE

1. Prof. Dr. Virginia Gligor Introducere in Farmacologie, Edit. Politehica Timisoara - 2006

2. Prof. Aurelia Nicoleta Cristea Tratat de Farmacologie, Edit. Medicala Bucuresti – 2005

3. Prof. Dr. V. Gligor, Dr. R. Gligor, Elemente de farmacologie pentru stomatologi

Dr. I. Nica

4.Internet