Sunteți pe pagina 1din 36

PREVENTIE IN STOMATOLOGIA INFANTILA

Abordarea si gestionarea atat clinica cat si psihologica a copilului implica resurse profesionale si participare emotionala specifice; pentru a lucra cu copilul trebuie ca practicianul sa renunte la protocolul utilizat in mod normal la pacientul adult. Aspecte ale comportamentului infantil Ne putem confrunta cu urmatoarele situatii: -pacientul copil nu este pregatit psihologic pentru vizita la dentist; - este la prima vizita la cabinet; In cabinetul stomatologic, interesul celorlalti fata de copil este mult mai mic fata de cel mai mic manifestat in mediul familial. Reactiile emotionale ale copilului la primul contact cu cabinetul pot varia in functie de varsta, personalitate, ambientul familial, ambientul cabinetului si echipa de lucru. Castigarea increderii copilului este priml pas spre o reactie pozitiva. In caz contrar, copiii pot avea comportament impulsiv, de refuz si intrerupere a dialogului, pana la fuga si manifestari agresive.

Pacientul cu tratament ortodontic

Tratamentul ortodontic necesita o lunga colaborare intre pacient, medic si ortodont. Tratamentele conservative, extractiile, tratamentele endodontice, parodontale, chirurgicale se executa atat inainte cat si in timpul tratamentui ortodontic. Datorita multiplelor interventii la nivelul cavitatii orae, paientul trebuie responsabilizat in vederea: * respectarii programarilor * mentinerii unei igiene orale corecte * respectarii prescriptiilor medicale pe toata durata tratamentului * avizarii medicului in caz de dureri sau variatii lae sustinerii aparatului dentar In cazul pacientilor copii cu necesitatea tratmentului ortodontic se subintelege cooperarea cu parintii in vederea explicarii tuturor acestor etape. Copii si adolescentii supusi acestor tratamente ortodontice nu acuza probleme parodontale; se pot intalni inflamatii gingivale usoare sau grave pana la hipertrofia papilelor interdentare( Zachrisson), prezenta de pseudpungi, indici de sangerare crescuti dar de obicei la pubertate asocial cel mai frecvent cu o igiena orala precara. Insusirea unor tehnici de indepatare a placii bacteriene si executia lor poate conduce cu success la restitution ad integrum. De asemenea, pe parcursul timpilor operatori este necesara sigilarea santuror dintilor permanenti tineri restanti la nivelul arcadei, data fiind expunerea acestora la carie.

ASPECTE PARTICULARE ALE CABINETULUI DE MEDICINA INFANTILA


2

Intr-un cabinet ce se adreseaza unor pacienti copii este necesara camuflarea aparatelor ce-i pot inspaimanta pe copii si crearea pe cat posibil a unui ambient cat mai apropiat cu personajele cunoscute din jocurile lor. In acest sens, se pot utilize postere, pituri murale, jocuri, tv-uri, dvduri cu diverse povesti, tot ce le-ar putea distrage atentia de la scpul venirii in cabinet. Pentru copii mai mari , se pot utiliza videocasete didactice care sa-i atentioneze asupra posibilitatii infectarii caviatatii orale, igienei acesteia. Masca de protectie, manusile si scutul se vor folosi numai dupa ce am socializat cu copilul. Disponibilitatea, fantezia, zambetul si rabdarea sunt indispensabile medicului ce se adreseaza pacientului copil. Copilul trebuie sa atinga tot ce este curios pentru el. In cazul copiilor anxiosi, medicul trebuie sa-l lase sa cunoasca aspiratorul de saliva, tastele de ascensionare sa coborare a scaunului, alimentarea cu apa a paharului, spray-ul de apa si aer, cum se aprinde si se stinge lumina scaunului dentar astfel incat prima sedinta sa semene cu un joc nou. In tot acest timp se poate incepe deja consultul prin deschideri ale cavitatii orale pe termen scurt, aparent pentru demonstrarea noului joc. In aceasta etapa, pacientul copil ar trebuie sa se aseze din proprie initiativa pe fotoliul dentar si sa colaboreze. La varsta prescolara si chiar pana la 7-8 ani este mai usor ca primele sedinte, de obicei de igienizare, sa se faca cu mai multi copii in acelasi timp.

Copii au mai mult curaj si este mult mai distractiv sa compare colorarea placii dentare si executia tehnicilor de periaj. Pentru personalul medical este mult mai dificil intrucat urmarirea lor si a executiei manevrelor necesita multa atentie si participare active intr-un interval de timp relative scurt.. De aceea, pentru evitarea stresului este bine ca aceste prime sedinte sa beneficieze de un timp mai indelungat. Sedintele urmatoare vor necesita cu siguranta timp mai putin si pacientul va putea fi disciplinat pentru interventiile ulterioare. In general, interventia preventiva pentru pacientul copil consta in: motivarea pacientului pentru o igiena orala corecta; instruirea pentru o dieta alimentara acariogena; sigilarea santurilor ocluzale ( dupa 6 ani); aplicatii de fluor (fluorizari locale); foarte rar detartraj. Detartrajul la copii, atunci cand este necesar, se executa manual, nu cu ultrasunete, date fiind conditiile anatomice ale dintilor permanenti tineri (camera pulpara mare cu pulpa radiculara de dimensiuni mari, smalt subtire, canalicule dentinare largi). Tratamentele agresive trebuie evitate pentru a nu dezechilibra mecanismele fiziologice de structurare si functionalitate ale dintelui Tehnica manuala, in plus, nu este dureroasa sau inspaimantatoare. Copilul trebuie sa execute cateva manevre pentru indepartarea angoasei: - umplerea paharului de la scaun; - aspirarea apei din pahar;

- utilizarea unei perii rotative cu turatie redusa mai intai la nivelul unghiei operatorului si apoi pe unghia proprie. In acest mod, va fi constientizat cand se utilizeaza unul sau altul dintre instrumente. Este foarte importanta lipsa durerii sa colaboreaza usor si bine cu un copil care nu are experiente negative; in caz contrar, el va asocia prezenta in cabinet cu o suferinta chiar daca exista sau nu. Copilul de varsta prescolara 3-5 ani preia si anxietatea parintului care-l insoteste si de aceea este mai util ca parintii sa astepte in sala de asteptare; singur, copilul asculta si respecta ce i se spune de catre personalul medical, colaboreaza mai bine. Exista insa si copii pentru care prezenta parintilor este constructiva si pozitiva si face ca pacientul sa se simta protejat si in acest caz este bine ca parintele sa ramana in cabinet fara sa intervina. Medicul este cel care, dupa psihologia copilului poate stabili comportamentul vis-a-vis de adult.

Protocolul antistress al pacientului copil 1) Se informeaza parintii asupra procedurilor si tehnicilor necesare cerandu-le colaborarea in privinta informarii copilului.

2)

Explicatii in prezenta copilului asupra duratei sedintei de tratament incercand chiar un prim dialog cu pacientul. Pacientul copil nu trebuie lasat sa astepte. Prelungirea perioadei din sala de asteptare mareste starea de anxientate. Daca este posibil, trebuie instruiti parintii sa aduca la cabinetul stomatologic copilul fara dureri, astfel incat primele sedinte sa fie linistite, de introducere in atmosfera si de exemplificare a intrumentarului, aparatelor pentru atitudine familiara.

3) 4)

5) acasa.

Parintii nu trebuie sa anticipeze comportamentul medicului

astfel incat copilul sa ramana deziluzionat daca nu se respecta ceea ce a aflat

PLANUL DE TRATAMENT PENTRU CONTROLUL MECANIC SI CHIMIC AL PLACII BACTERIENE


Exista 3 tipuri de carioreceptie: -mica -medie - crescuta Carioactivitate mica 1) 2) 3) Controlul eficacitatii periajului dentar( revelator de placa, controlul frecventei); Prescrierea de paste de dinti cu- 0,025%F (2-6 ani) - 0,125% F( dupa 6 ani) Dispensarizare anuala pentru motivare, evaluare prin IP
6

Carioactivitate medie 1) Controlul eficient al periajului si al duratei igienei orale; 2) Prescriere de paste de dinti cu- 0,025%F( 2-6ani) -0,125%F( dupa 6 ani) Aplicare profesionala de fluor de solutie 1, 25% F( dupa 6 ani) Aplicare saptamanala, la domiciliu( de la 6 la 8 ani sub supraveghere). 3) Dispensarizare- semestrial pentru motivare, evaluarea IP, fluoroprofilaxie cu gel 1,25%, controlul dietei.

Carioactivitate crescuta 1) Controlul eficient al periajului si al duratei igienei orale;


2) Prescrierea de- paste de dinti cu- 0,025%F (2-6 ani)

-0, 125% F (dupa 6 ani) -colutorii cu fluor dupa 6 ani 3) Dispenzarizare, la fiecare3 luni pentru motivare, evaluarea IP, fluoroprofilaxie cu gel F1,25% (fluoruri inice), controlul dietei.

MOTIVATIA SI TEHNICILE DE IGIENA ORALA

Pentru o motivare eficienta, copilul este rugat sa aduca periuta proprie sau in cabinet sa i se ofere un kit special cu periuta, pasta si oglinda alaturi de pasile revelatoare de placa. Periuta veche da medicului cateva repere ( uzata cu perii destramati, uzata unilateral), referitoare la tehnica de igienizare. Mesajul motivational se primeste prin: vizualizare, tact, miros, gust si auz.

Vizual
Revelatorul de placa lichid permite copilului vizulizarea placii bacteriene pe suprafetele dentare; se administreaza sub forma de picaturi(2), sublingual cerand pacientului sa clateasca toti dintii, apoi sa arunce la chiuveta saliva colorata. Medicul atrage atentia pacientului asupra zonelor cu placa bacteriana in cantitate mai mare indica inceperea periajului dentar mai intai cu aceste zone. Toate aceste indicatii se fac in timp ce pacientul se priveste in propriai oglinda. Ulterior pacientul poate tine intr-o mana oglinda iar cu cealalta sa execute cateva tehnici de periaj. Foarte utila este camera intraorala deorece imaginea marita a zonelor inflamate si bogate in placa bacteriana are un impact major, putand cu usurinta sa comparam zonele sanatoase cu cele inflamate. Explicatia consta in faptul ca gingia sanatoasa este roz si se termina in lama de cutit la nivelul suprafetei dentare iar o gingie inflamata este edematiata (umflata), lucioasa, rosie intens si sangereaza.

Astfel copilul va executa si acasa tehnica de periaj si va observa diferenta. Pentru copiii de varsta mica parintii trebuie sa urmareasca evolutia lor. Se va nota in fisa pacientului un indice de placa (la latitudinea medicului) pentru evaluari ulterioare(Fig.4 a, b,c)

Fig 4a,b,c. Evidentierea placii bacteriene cu revelatori de placa dupa Tosolin

Tactil
Se alege o periuta de dinti de ultima generatie, preferata copilului si se executa tehnica de periaj pe o hemiarcada. Apoi se controleaza cu oglinda. Se indica apoi copilului sa atinga cu limba zona curata si zona neperiata pentru a simti diferenta tactil. Acest exercitiu se poate face si acasa. Copilul trebuie sa plece acasa cu reguli clare referitoare la tehnica de periaj, durata si frecventa periajului.

10

Cel mai important exemplu ramane cel al parintilor. Cu cat copilul ii vede mai des efectuand periaj dentar, cu atat el ii va copia si va dobandi fara constrangere aceleasi obiceiuri.

Auditiv
Daca se folosesc periute electrice de exemplu D-10 kids ( Braun Oral B), copiii vor fi stimulati sa execute un periaj mai lung datorita celor 16 melodii la interval de 1 minut incorporate in periuta. Pentru copiii peste 10 ani, exista un zgomot tipic pe care-l face firul interdentar la utilizarea asupra unei zone fara placa bacteriana pe care-l putem obtine in cabinet si atentionam pacientul.

Gustativ
Pastilele revelatoare de placa , pastele de dinti, apele de gura concepute pentru copii au in componenta substante aromatizante pentru a face mai placuta utilizarea lor. Totusi trebuie avut grija ca micul pacient sa nu inghita aceste produse pentru efectele ulterioare (alergii, fluoroze, intoxicatii).

Mirosul

11

Dupa periajul dentar fara paste de dinti, se invita copilul sa miroasa perii periutei de dinti. In acest mod, el va intelege ca microorganismele din cavitatea orala sunt raspunzatoare pentru halitoza. Acest indiciu este important pentru relationarea ulterioara a copilului, adolescentului si apoi a adultului. Dupa colorare cu substante revelatoare de placa, pacientul trebuie sa observe cantitatea mare de colorant fixat de placa bacteriana supralingual; pentru o respiratie proaspata, macar o data pe zi trebuie periata si limba.

PASTELE DE DINTI SI APELE DE GURA


Dupa un periaj fara pasta de dinti, copiii pot utilize o pasta si o apa de gura intens aromatizata. Acestea au caracteristic faptul ca nu au continut ridicat de fluor pentru a evita accidentele in cazul inghitirii. Copilului i se poate explica ce este fluorul; previne caria dentara, dar in cantitati mari este nociv. Copiii prescolari nu utilizeaza colutorii cu fluor in cantitate mare, iar cei de varsta scolara trebuie supravegheati de parinti(fig.4c).

12

Fig 4c- tipuri de paste de dinti

FLUOROPROFILAXIA LA COPII
Medicul trebuie sa aduca la cunostinta parintilor posibilitatea micsorarii riscului la carie in cazul efectuarii fluoroprofilaxiei. Este indicate mai ales la copiii carioreceptivi la care, pe langa fluorizarile in cabinet, de 2 ori/ an, se indica gel fluorurat pe periuta de dinti/ interdentara, ( Elmex gel), 1 data pe saptamana(fig.5).

13

Fig.5-Elmex Gel In acest sens se folosesc teste salivare pentru a stabili carioreceptivitatea pacientului ( CRT-Carious Risk Test); Se evalueaza: fluxul salivar capacitatea de tamponare a salivei

14

prezenta microorganismelor in cavitatea orala si se face tratament individualizat

Fig.6- Kit-evaluarea capacitatii de tamponare a salivei

EVALUAREA CANTITATII FLUXULUI SALIVAR


Pacientul este invitat sa mestece timp de 5 minute o pastila de parafina. Pe masura ce se produce saliva, pacientul o scuipa intr-un pahar gradat. Fluxul salivar se calculeaza astfel: Fluxul= cantitatea de saliva/ 5 minute= ml saliva/ minut Fluxul normal este de 1 ml/ minut. Un flux mai mic decat cel normal simbolizeaza un risc crescut la carie.

EVALUAREA CAPACITATII DE TAMPONARE A SALIVEI


Cu o pipeta se ia o picatura de saliva din pahar si se aseaza pe o banda test deasupra zonei colorate( CRT Buffer, fig. 6).
15

Fig 6- Kit CRT Buffer

Dupa 5 minute se confrunta culoarea obtinuta cu scala kitului: daca banda este colorata in albastru, saliva pacientului are o buna capacitate tampon daca banda este colorata in verde, saliva are capacitate tampon medie

16

daca banda este colorata in galben, saliva are capacitate tampon mica, risc crescut la carie.

EVALUAREA PREZENTEI MICROORGANISMELOR CRT Bacteria este un test pentru evidentierea Streptococcus mutans si a Lactobacillus (fig7-CRT Bacteria).

Fig. 7- Kit CRT Bacteria

17

Dupa incubare 48 de ore la 37 de grade, se compara cantitatea si calitatea culturilor cu scala kit-ului: daca pacientul dezvolta un numar mai mare de 1 ml de culturi de Streptoccoc- risc crescut la carie (Agar blu); daca pacientul dezvolta un numar mare de 1 ml de culturi bacteriene de Lactobacillus pentru 1 ml de saliva- risc crescut la carie ( Agar verde); Lactobacilii sunt prezenti in cantitate mare la copiii cu o dieta bogata in zahar si zaharuri; ei se dezvolta bine in mediu acid si se gasesc frecvent in spatiile interproximale pe bracket-uri si in fisurile molare. Produc si ei acid plecand de la metabolizarea zaharului si produselor zaharoase. Streptococcus mutans si Lactobacillus au o actiune sinergica in dezvoltarea cariei si de aceea aceste date sunt utile in elaborarea unui program de profilaxie individualizat.

IGIENA LA DOMICILIU A PACIENTULUI DE VARSTA PRESCOLARA SI SCOLARA


Acest tip de igiena implica in cea mai mare parte gradul de educatie sanitara a parintilor si preocuparea acestora pentru sanatatea copilului lor. Streptococul se transmite pana la nivelul salivei de la parinti la copii. Pentru a coloniza, streptococii au nevoie de o suprafata aderenta ferita cel mai frecvent odata cu aparitia primilor dinti de lapte. Obiceiurile gresite de igiena sunt:
18

* suzetele inmuiate in lichid dulce; * administrarea de sucuri dulci seara la culcare; * lipsa igienei cavitatii orale inainte si dupa alaptatul la san; * biberonul utilizat dupa 6 luni, mai ales seara; * neutilizarea periutelor de dinti la varste mici; * indiferenta parintilor la aparitia obiceiurilor vicioase ( suptul degetului); * lipsa vizitei intr-un cabinet dentar pentru educatie sanitara.

IGIENA LA DOMICILIU A COPILULUI DE VARSTA SCOLARA


Colaborarea cu parintii pentru controlul igienei la domiciliu este indispensabila la aceasta varsta. Mama de obicei trebuie sa insiste cu controlul palatului pe dinti ca si a altor parti ale corpului. Copilul trebuie sa aleaga cea mai convenabila periuta din punct de vedere al manevrabilitatii si un timp sa aiba la dispozitie pastile revelatoare de placa pentru a se autodetermina in igienizarea cavitatii orale. Dupa 10 ani poate sa utilizeze si firul interdentar cu atentie pentru a nu leza papilele interdentare. Pentru zonele distale, se vor folosi periute cu peri mai lungi la varf pentru a igieniza si zona retromolara.

19

Periile electrice sunt folosite pentru copiii cu manualitate scazuta. Periajul dentar se realizeaza initial fara pasta, ulterior cu putina pasta. Se urmaresc cu atentie toate viciile de pozitie a arcadelor dentare si a obiceiurilor vicioase pentru a preveni deformarea aparatului dento-maxilar.

DIETA ALIMENTARA NONCARIOGENA


Obiectivele unei diete alimentare noncariogene sunt limitarea cantitatii, controlul calitatii si al frecventei administrarii de produse zaharoase. O alimentatie corecta contribuie la mentinerea si/sau ameliorarea sanatatii cavitatii orale. Carentele nutritive de proteine, acid ascorbic sau vitamina B pot reduce in prezenta bacteriilor rezistenta tesuturilor gingivale la inflamatie. Evaluarea obiceiurilor alimentare este urmata de consemnarea in fisa copilului pentru elaborarea unei diete personalizate.

20

Copilul trebuie sa cunoasca faptul ca nu numai dulciurile contin zaharuri ci si alte alimente painea , pastele, etc In prezenta zaharurilor si a fermentatiei bacteriene, pH-ul oral scade sub 5,5 devine foarte acid si creaza conditii optime pentru demineralizarea smaltului. Incidenta la carie se obtine si prin cresterea frecventei administrarii zaharurilor. De exemplu aceeasi cantitate de consumata in intregime este mai putin periculoasa de cat daca este consumata in secvente. Bomboanele trebuie consummate mai multe in aceeasi repriza dupa care se periaza dintii. Si alimentele lipicioase cresc incidenta la carie. Un mar, un sandwich, lapte sau branza sunt de preferat unei branzoaice. Este de preferat ca parintii sa cumpere sucuri de fructe fara zahar, bauturi dietetice in asa fel incat efortul sa fie comun. Rezultatul acestor eforturi este un zambet frumos si sanatos al copiilor. Indulcitorii exista in comert ca substituienti ai zaharului . Exista 2 categorii: indulcitori de masa- sirop de maltoza, maritol, sorbitol, xilitol; indulcitori intensive- aspartan, ciclamat, zaharina. Singura contraindicatie in cazul consumului excesiv de indulcitori sau produse cu indulcitor este efectul laxativ dat de incompleta lor absorbtie in intestine. Anumite medicamente contin in sirop sau comprimate masticabile, zaharuri cariogene. De aceea, dupa consumarea acestor categorii de

21

medicamente este indicat dupa fiecare doza clatirea cu apa de gura, periaj si dupa varsta de 10 ani, utilizarea firului interdentar.

CAPITOLUL 6

METODE SPECIFICE DE IGIENIZARE A PACIENTULUI CU TRATAMENT ORTODONTIC

22

Dupa montarea aparatelor ortodontice se vor utiliza functie de varsta, fie direct de catre pacient( adolescenti) , fie de catre parintii copilului (5-10 ani) urmatoarele instrumente si tehnici de igienizare: *revelatorii de placa * periute de dinti normale * periute de dinti ortodontice * periuta monotufa * firul interdentar * periuta interproximala *paste de dinti fluorurate * colutorii si desenzibilizante *fluoropofilaxie

Indicatii
O data pe saptamana, pacientul trebuie sa evalueze gradul de igiena orala prin utilizarea revelatorilor de placa; Periuta de dinti obisnuita se va folosi in continuare pentru igienizarea suprafetelor ocluzale, palatinale si linguale si mai ales pentru 1/3 cervicala a dintilor cu aparat montat. Aceasta zona, trebuie igienizata dupa Checchi prin tehnica ruloului in directie apico-coronara sau tehnica Stillman modificata. Metoda ruloului se recomand pacienilor cu parodoniul marginal integru. Ea ndeprteaz placa bacterian, materia alb i resturile

23

alimentare, fr a pune accentul pe anul gingival. Tehnica este: gura fiind ntredeschis, capul periuei va fi plasat cu vrful filamentelor pe gingie, iar acestea paralele cu axul lung al dintelui. Poziia corect este atunci cnd partea de plastic a capului periuei va fi la nivelul planului de ocluzie al dinilor de periat. Periua execut o presiune accentuat pe gingie i se deplaseaz spre ocluzal prin rotire prin micri de rotaie ale minii. Micarea se repet de cel puin 5 ori pentru fiecare dinte sau grup de dini. Se cur astfel poriunea cervical a dinilor. Metoda Stillman (modificat) cur gingiile i zona cervical dentar. Se utilizeaz periue cu peri de consisten medie sau tare. Tehnica este: vrfurile perilor se plaseaz pe gingie i pe zona de colet a dintelui, sub un unghi de 45 grade direcionate uor spre apical. Se aplic o uoar presiune ce albete gingia, mnerului I se imprim o micare rotatorie i concomitent se execut i micri vibratorii scurte, n sens M-D,( fig.8).

Fig.8- tehnica ruloului cu periuta medie, normala pentru prevenirea inflamatiei


gingivale.

Copii si adolescentii dezvolta in aceasta 1/3 cervicala hipertrofia gingivala si sangerare in lipsa folosirii acestor tehnici( minim 10 treceri

24

pentru fiecare grup de dinti, de preferat fara pasta de dinti; pasta de dinti se utilizeaza in final pentru o senzatie de prospetime).
Periuta ortodontica este indispensabila pacientului cu tratament

ortodontic fix. Firele din zona centrala a periutei su mai scurte si pozitionate sa fie eficiente la nivelul bracket-urilor. Filamentele laterale au dimensiuni mari pentru igienizare in zone distale , langa, supra si sub bracket-uri. Tehnica de periaj este cea orizontala. este singura situatie cand se admite periajul orizontal cu presiune discreta. Se utilizeaza cu pasta de dinti cu F dupa fiecare masa, de preferat manual si nu electric, (fig.9).

Fig.9- periuta ortodontica

25

Fig.10-tehnica orizontala in cazul periajului cu periuta ortodontica Periuta monotufa, se foloseste pentru igienizarea suprafetelor meziale si distale ale dintilor ce marginesc o zona edentate sau un spatiu creat ortodontic. Firul interdentar cu extremitati rigide, o extremitate rigida se introduce in spatiul interdentar al fiecarui dinte apical fata de acesta, limitand eficacitatea la nivelul spatiului cervical; cealalta extremitate inconjoara in U sau in C dintele pentru a adera bine la acesta. Este o tehnica foarte greu de executat si este evitata de pacienti, chiar si experimentati, (fig.11 a).

Fig.11 a -firul interdentar Periuta interproximala, se foloseste in spatiile largi, substituind firul interdentar. Este un instrument de electie pentru igienizarea suprafetei laterale a bracket-urilor( fig.12).

26

Fig.13-periuta interproximala utilizata cel mai frecvent la pacientu tratat


orthodontic cu afectiuni parodontale

Este usor de folosit, cu paste de dinti care-i amplifica puterea de igienizare. Pastele de dinti cu fluor, sunt indispensabile acestor pacienti pentru reducerea rscului de demineralizare si pentru o mai buna igienizare. Se pot folosi fluoruri anorganice ( fluorura de Na) sau fluoruri organice (aminofluouri). In cazul hipersensibilitatii dentinare se folosesc paste de dinti desensibilizante, colutorii cu clorhexidina 0,12-0,2-0,3%. Exista dispozitive IFRD-Fluor Retard, care lanseaza controlat cantitatea de F; se aplica pe suprafata vestibulara a molarului 1 sau molarului 2 superior si garanteaza pentru 4 luni , un aport constant cotidian de fluor (0,04mg/zi). In plus acesti pacienti sunt fluorizati professional trimestrial sau sau semestrial de carioactivitate cu gel fluorurat 1,23%. Apa de gura fluorurata 0,05% , se utilizeaza la domiciliul, cu efect remineralizant, la toate varstele. In asociere cu clorhexidina 0,05% efectul este synergic.

27

Pentru traumatismele gingivale, pentru o perioada scurta de timp se pot folosi bastonase de ceara modelate la nivelul zonei traumatizate; au efect antiinflamator.

Fig.14- utilizarea firului interdentar pentru zona molara, la nivelul inelului

28

Igiena alimentara a pacientului cu aparat ortodontic consta in: limitarea consumului de alimente zaharoase, in special dulciuri gen caramele, ciocolata, sucuri de fructe, carbohidrati; utilizarea produselor de indulcitori; limitarea utilizarea prouselor dulci in mai multe reprise la o singura repriza; alimentele moi si lipicioase trebuie evitate; pentru o preventie de nivel inalt, renuntarea la dulciuri in totalitate Pacientul ortodontic se dispensarizeaza pentru evaluarea starii de sanatate orala, in scopul evolutiei favorabile oricarui tip de tratament.

PREVENIREA TRAUMATISMELOR
In cazuistica clinica se intalnesc foarte frecvent traumatismele infantile la nivelul cavitatii orale, datorate unor factori cum sunt: un stil de viata alert

practicarea sporturilor de la varste mici copii( motociclete, role, trotinete, scutere).


29

cresterea numarului de mijloace de transport pentru

Pe etape de varste: in primii ani de viata- caderea din pat sau leagan, miscarea in spatii necontrolate, fara supraveghere; varsta prescolara-perioada de risc pentru primele activitati sociale, jocuri in grup, jocui cu risc( bicicleta, role, trotineta); scoala primara- sporturi colective adolescenta- motociclete, scutere Exista o metoda de prevenire a tuturor acestor traumatisme( cu exceptia celor de la copilul foarte mic 1-2 ani), dar este foarte putin folosita- purtarea unor gutiere in timpul unor jocuri colective cu risc crescut, asa numitul sistem PROGARD (fig.14).

Fig.14-Sistem Progard- inserare corecta in oglinda Acest sistem protejeaza fie o arcada, fie ambele, este confectionat dintr-o rasina care se modeleaza cu usurinta in cabinet creind gutiere individualizate. Se igienizeaza la fiecare utilizare prin periaj inainte de aplicarea in cavitatea orala si dupa folosirea lui.

30

Se poate igieniza prin imersia in baie Kukident pentru 15 min ca o completare a periajului dar nu ca unica metoda de igienizare. Pastila dezinfecteaza dar nu curata. Se clateste abundent dupa baia de solutie chimica dezinfectanta.

CONCLUZII

*Reactiile emotionale ale copilului la primul contact cu cabinetul pot varia functie de varsta, personalitate, ambientul familial, ambientul cabinetului si echipa de lucru. *Castigarea increderii copilului este priml pas spre o reactie pozitiva. In caz contrar, copiii pot avea comportament impulsiv, de refuz si intrerupere a dialogului, pana la fuga si manifestari agresive. *Pe msura ce vrsta primei vizite la stomatolog este mai ridicat crete i gradul de afectare prin carie. *Trebuie instruiti parintii sa aduca la cabinetul stomatologic copilul fara dureri, astfel incat primele sedinte sa fie linistite, de introducere in atmosfera si de exemplificare a intrumentarului, aparatelor pentru atitudine familiara. * In general, interventia preventiva pentru pacientul copil consta in: motivarea pacientului pentru o igiena orala corecta; instruirea pentru o dieta alimentara acariogena; sigilarea santurilor ocluzale ( dupa 6 ani); aplicatii de fluor (fluorizari locale); foarte rar detartraj
31

*Tratamentele agresive trebuie evitate pentru a nu dezechilibra mecanismele fiziologice de structurare si functionalitate ale dintelui *Datorit importanei deosebite a molarului prim permanent n dezvoltarea dentiiei, considerm c trebuie acordat o importan mult mai mare educaiei preventive, astfel nct pacienii s se prezinte la medicul stomatolog nainte de apariia cariei, cnd pot fi aplicate mijloacele adecvate de prevenire.

32

BIBLIOGRAFIE

Alberti G., Trevisan E., Genovesi A., Nardi G.M.: Cartella di igiene orale pedodontica. Bond, Monza, 2001. Cornelia Biclesanu , Preventie oro-dentara, editura Printech, bucuresti 2006. Berman DS, Slack GL. Susceptibility of tooth surfaces to carious attack. A longitudinal study. Br Dent J 1972;134:1359. Burt BA. American Association of Public Health Dentistry Symposium: Fluoride How much of a good thing? J Public Health Dent 1995;55:3762. Carlos JP, Gittelsohn AM. Longitudinal studies of the natural history of caries - II. Arch Oral Biol 1965;10:73951. Checchi L.: Igiene orale e terapia igienica. Martina, Bologna, 1998. Chestnut IG, Schafer F, Jacobson APM, Stephen KW. Incremental susceptibility of individual tooth surfaces to dental caries in Scottish adolescents. Comm Dent Oral Epidemiol 1996;24:116. Cortesi Ardizzone V.: L igiene orale nel paziente ortodontico. In: Levrini L., Taglibue A., Trezzi G.: Asistenza ed Igiene Orale in Ortodonzia. Masso, Milano, 1999. Crossner CG, Unell L. A longitudinal study of dental health in a group of Swedish teenagers/young adults from the age of 14 to 25. Swed Dent J 1996;20:18997.

33

Darby M.L.: Mosby s Comprehensive revive of Dental Hygiene, 3 a ed. Mosby Co., St.- Louis, 1994. De Polo G., Dal Broi G., Callegari A.: Incidenzza della carie dentale in gruppi di bambini di 6 anni. Il Dentista Moderno 9, 1995. Festa F., Celi D., Vanenti M.: Odontoiatria infantile. Prevenzione e Assistenza Dentale 2, 1998. Groeneveld A, Van Eck AA, Backer Dirks O. Fluoride in caries prevention: is the effect pre- or posteruptive?. J Dent Res 1990;69:7515. Hannigan A, OMullane DM, Barry D, Schafer F, Roberts AJ. A caries susceptibility classification of tooth surfaces by survival time. Caries Res 2000;34:1038. Luca R, Stanciu I, Ivan A, Vinereanu A. Knowledge on the first permanent molar - audit on 215 Romanian mothers. OHDMBSC 2003;2(4):27-32. Macek MD, Beltran-Aguilar ED, Lockwood SA, Malvitz DM. Updated comparison of the caries susceptibility of various morphological types of permanent teeth. J Public Health Dent 2003;63:17482. Mejare I, Kallestal C, Stenlund H, Johansson H. Caries development from 11 to 22 years of age: a prospective radiographic study. Prevalence and distribution. Caries Res 1998;32:106. Nardi G., Miniello V.L., Grassi F.R.: Il rapporto con il paziente bambino. Prev. e Ass.Dent. 5, 2000. Noronha J. C., Massara M. L. A., Souki B. Q., Nogueira A. P. A. First Permanent Molar:First Indicator of Dental Caries Activity in Initial Mixed Dentition. Braz Dent J, 1999, 10, 2: 99-104. Nuca C., Tudoran I., Stoica, C. Studiul clinic privind incidenta cariei pe molarul unu permanent, element esential al indicelui DMFS in dentitia
34

mixta. Al XV-lea Congres SRS si al X-lea Congres al AMSPPR, 28 februarie-3 martie 2001, Bucuresti, 21-22. Oulis C.I., Raadal M., Martens L.: Direttive generali sull uso del fluoruro nei bambini: un documento sulla politica dell Eapde .J. of Paedriatric Dentistry vol.1, March 2000. Raescu M., Biclesanu C., Preventie Oro-Dentara, editura Sitech 2009, Craiova, Raadal, M., El Hassan F. E., Rasmussen P. The prevalence of caries groups of children aged 4-5 and 7-8 years in Khartoum, Sudan. International Journal of Paediatric Dentistry,1993, 3, 1: 9-15. Stenlund H, Mejare I, Kallestal C. Caries incidence rates in Swedish adolescents and young adults with particular reference to adjacent approximal tooth surfaces: a methodological study. Community Dent Oral Epidemiol 2003;31:3617. Zachrisson B.U.: Gingival condition associated with orthodontictreatment. II: Histologic findings. Angle Orthod., 1972. Warnakulasuriya S. Caries susceptibility of first permanent molars and treatment needs in Sri Lankan children, aged 13-16 years, in 1986. Community Dent Health. 1991 Jul;8(2):167-72. Wilkins E.M, Tosolin.: La pratica clinica dell igienista dentale( edizione italiana di G. Pappalardo). Piccin, Padova, 2001. Winter Griffith: Guida completa alle vitamine. Edra, Milano, 1993.

35

36

Evaluare