Marte este, pornind dinspre Soare, a patra planet a sistemului solar, a c rei denumirea provine de la Marte, zeul roman

al r zboiului. Uneori mai este numit i planeta ro ie datorit nf i rii sale v zut de pe P mnt. Culoarea ro iatic se explic prin prezen a pe suprafa a sa a oxidului de fier. Marte este o planet teluric (de tip terestru) cu o atmosfer sub ire; printre caracteristicile suprafe ei se num r i craterele de impact ce amintesc de Lun , dar i vulcani, v i, de erturi i calote glaciare polare ce amintesc de P mnt. Pe Marte se gase te cel mai nalt munte cunoscut al sistemului solar, Olympus Mons(26.000 m alt.), precum i cel mai mare canion, numit Valles Marineris. n anul 2008, n trei articole publicate n revista Nature s-au adus dovezi despre un crater de impact uria , lung de 10.600 km i lat de 8.500 de km, care este de apoximativ patru ori mai mare dect craterul Bazinul Polul-Sud-Aitken de pe Lun . Pn la misiunea Mariner 4 din 1965 se b nuia c pe suprafa a planetei exist ap lichid . Aceste b nuieli se bazau pe varia iile suprafe elor luminate i ale celor ntunecate, n special ale celor din zonele polare ale planetei, ce p reau a fi continente i m ri; dungile negre erau interpretate ca fiind ruri. Odat cu aceast misiune s-a dovedit ns c aceste caracteristici erau doar iluzii optice; cu toate acestea Marte ar putea avea condi ii de via pentru microorganisme i ap n stare solid , conform misiunii Phoenix Mars Lander la 31 iulie 2008. Marte are doi sateli i mici i diformi, Phobos i Deimos, care ns ar putea fi doar doi asteroizi captura i cndva de gravita ia planetei. Marte poate fi v zut de pe P mnt i cu ochiul liber. Magnitudinea aparent atinge -2,9, luminozitate dep it doar de Soare, Venus, Lun i uneori i de Jupiter.