8ntatea 8ntatea este este unul unul din din drepturile drepturile

importante importante ale ale omului omului si si oo comoar comoar aa

statului. statului. oo conditie conditie necesar necesar pentru pentru
progresul progresul societtii societtii. . {Benjamin {Benjamin Franklin Franklin
<< ;aluarea indicatorilor st ;aluarea indicatorilor strii de s rii de snntate a popula tate a populattiei iei
din municipiul din municipiul ssi jude i judettul a ul assi i
<< 8istemul sanitar ie 8istemul sanitar iessean in anul ean in anul 2011 2011
<< 8trategii liberale de dez;oltare a sistemului sanitar 8trategii liberale de dez;oltare a sistemului sanitar
ie iessean. de ean. de i imbun mbunttt tire a st ire a strii de s rii de snntate a tate a
popula populattiei atat din municipiul iei atat din municipiul ssi jude i judettul a ul assi cat i cat ssi din i din
regiunea Moldo;ei. regiunea Moldo;ei.
<< Conceptul Conceptul a assi i - - Medical City Medical City
1. NDCATOR 8TAR D 8ANATAT
< natalitate
< mortalitate
< morbiditate
2. 8TRUCTURA 88TMULU AN D
8ANATAT
. FNANTARA 88TMULU AN D
8ANATAT
8ntatea este o stare pe deplin
fa;orabil att fizic. mintal ct si social.
nu doar absenta bolilor sau a
infirmittilor ci si capacitatea de a duce o
;iat producti; social si economic"
ndicatorii demografici si de morbiditate
in judetul asi
NDCATOR DMOGRAFC
Natalitate 10.9 7 locuitori.
Mortalitate general 10. 7 locuitori.
Mortalitate infantil 10.6 7 nscuti ;ii.
Mortalitate matern 0.0 7.
8por natural 0.6 7 locuitori.
0 500000 1000000 1500000 2000000
JUDET
MUNICIPIU
829973
315649
825773
309631
POPULATIE 2009
POPULATIE 2010
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
POPULATIE/SEXE* BARBATI FEMEI TOTAL
2009
148759 166890
315649
2010
146025
163606
309631
0 100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000
POPULATIA/GRUPE DE VARSTA*
0-14ANI
15-64 ANI
64-65 ANI
TOTAL
2009
42613
240209
32827
315649
2010
42913
234230
32808
309631
13.2
9.35
10.5
6.2
9.8
9.8
8.03
10.2
8.1
10.3
9.8
10.8
12.1
11.1
10.8
0
2
4
6
8
10
12
14
rata caIc rata caIc rata caIc rata caIc rata caIc
MUNICIPIU JUDET MUNICIPIU JUDET MUNICIPIU
2009 2010
MORTALITATE INFANTILA
MORTALITATE GENERALA-TOTAL
NATALITATE-TOTAL
Power (MORTALITATE GENERALA-TOTAL)
0.00
5000.00
10000.00
15000.00
20000.00
25000.00
30000.00
35000.00
40000.00
45000.00
50000.00
1087.69
437.02
42.13 1.09 0.39
1226.09
47714.39
5381.29 139.08
41.50
1239.54
47725.52
5563.07
142.10
72.99
rata caIc 2008
rata caIc. 2009
rata caIc 2010
EVOLUTIA SPORULUI NATURAL IN JUDETUL IASI
N PEROADA 2000 - 2010
3.4
2.7
2.2
2.1 2.1 2.1
2.3
2.9
2.6
1.8
0.6
2
0
0
0
2
0
0
1
2
0
0
2
2
0
0
3
2
0
0
4
2
0
0
5
2
0
0
6
2
0
0
7
2
0
0
8
2
0
0
9
2
0
1
0
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
%0 loc
SPOR NAT.
DATE DSP AS pt. 2010
85 +
80-84
75-79
70-74
65-69
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39
30-34
25-29
20-24
15-19
10-14
5-9
O - 4 ani
0 10 20 30 40 -10 -20 -30 -40
M
FEMNN
< n ultimii 20 de ani. starea de sntate a populatiei judetului asi s-a
deteriorat constant in raport cu situatia existent in tar.
< nconsec;enta numeroaselor reforme incepute de diferitele
gu;ernri a condus la o e;olutie nefa;orabil a tuturor indicatorilor
strii de sntate a populatiei. 8e constat. in acelasi timp. un
fenomen de imbtrnire a populatiei. cu dezechilibrarea piramidei
;rstelor.
< Cu toate c judetul asi si regiunea Moldo;ei inregistreaz o
natalitate mai mare dect in restul trii si constant peste 10/1000.
srcirea continu a familiilor si lipsa mijloacelor materiale pentru
ingrijirea femeii gra;ide {asigurarea unei alimentatii corecte si
administrarea de ;itamine. calciu si preparate de fier conduc la
dificultti in asigurarea calittii biologice a nou nscutilor.
< Un aspect foarte important ce influenteaz negati; calitatea
nou nscutilor este dimensiunea nefireasc de mare a
indicelui de operatii cezariene. de la o ;aloare de 6 -7%
inainte de 1989. la 50-70% azi.
< 8e remarc. de asemenea. o renuntare precoce nejustificat
la alimentatia natural a nou nscutilor si sugarilor. Acest
aspect reprezinta o catastrof biologic cu efecte negati;e
asupra cresterii si dez;oltrii corecte a nou nscutilor si a
sugarilor. inclusi; in pri;inta dez;oltrii functiilor cogniti;e.
Reintegrarea rapid a mamelor cu copii mici la locul de
munca. in ;ederea pastrarii acestuia. contribuie la scurtarea
perioadei de alptare. Acest lucru determina efecte
cataclismice asupra dez;oltrii corecte a copiilor.
17
1
601
661
48
3
15 14
1
188
406
41
3
12
0
100
200
300
400
500
600
700
2009 JUDET
2009 MUN. IASI
0 100 200 300 400 500 600
NUMAR SPITALE PUBLICE
NUMAR SPITALE PRIVATE
NR. CABINETE MEDICALE DE FAMILIE (private)
NUMAR CABINETE STOMATOLOGICE (private)
NUMAR LABORATORATOARE (private)
NR. AMBULATORII DE SPECIALITATE (pubIic)
NR. AMBULATORII INTEGRATE SPITALULUI (pubIic)
17
4
551
567
74
3
15
6.7
6.9
0.9
14
4
175
398
67
3
12
2010
2010 Ia 10000 Ioc.
2010 JUDET
0
100
200
300
400
500
600
700
17
4
551
567
74
3
15 17
1
601
661
48
3
15
2010 JUDET
2010 MUN. IASI
2009 JUDET
2009 MUN. IASI
0
100
200
300
400
500
600
700
14
4
175
398
67
3
12 14
1
188
406
41
3
12
2010 JUDET
2010 MUN. IASI
2009 JUDET
2009 MUN. IASI
1. MDCNA D FAML
Nr. medici de familie {in contract cu CA8: 4 din care:
- in urban: 221
- in rural: 212
Media populatiei deser;ite de un medic de familie pentru
judetul asi este de 1907.09 locuitori/1 medic de familie.
- in rural a;nd o medie de 2081.24 loc./medic si
- in urban de 175.61 loc./medic
CON8ULTA CON8ULTAT T MDC D FAML MDC D FAML
n anul 2010. in judetul asi. s-au acordat 2.142.210 consultatii
de ctre medicii de familie aflati in contract cu CA8 asi. dup
cum urmeaz :
- 1.270.855 Urban {. consultatii / loc
- 871.55 Rural {2.0 consultatii / loc
La analiza distributiei medicilor de familie din judetul asi.
comisia paritar CA8-CMR-CJA8. organizat in baza
pre;ederilor Contractului cadru pe anul 2010. a stabilit un
necesar de 41 medici de familie pentru 6 localitti din judet
{rural. necesar din care a fost ocupat un nr. de 22 posturi.
TATARu
3l
LE3PE
Zl
CuCuTE
Nl
0ELEN
|
3lRETE
L
CEPLENlT
A
C0TNAR
l
\ALE
A 3EAC
A
\lNAT0
Rl
h|RLAU
T00lRE3
Tl
V0TC
A
VlR03L0\E3
Tl
3T0LNlCE
Nl PRAJE3C
u
lALAuCE3
Tl
A.l.CuZ
A
lELE3TE
Nl
TC.FRUH08
3TRuN0
A
8uTE
A
0TELEN
l
8RAE
3Tl
8ALTA
Tl
LuN0AN
l
3lNE
3Tl
P0PE3
Tl
VA0lRJA
C
PA86AN|
CRl3TE3
Tl
PLu0A
Rl
CAPRE
l
8ELCE3
Tl
3lP0T
E
AN0RlE3E
Nl
8l\0LA
Rl
TRlFE3
Tl
\LA0E
Nl
0R0PNlT
A
F0CuR
l
ER8lCE
Nl
P00
u lL0AE
l
R0VANE3
Tl
V0\lLE
Nl
PR080T
A
Tl0ANA
3l
P0PRlCA
Nl
\lCT0Rl
A
8lRN0\
A
VlRCE3Tl
LEGENDA
AS
URBAN - 5750,5 consultatii / medic de familie
AS SUD - 4815,4 consultatii / medic de familie
AS NORD - 3378,1 consultatii / medic de familie
NUMAR CONSULTATII /
MEDIC DE FAMILIE AN 2010
ZONA PASCAN - 4172.0 consultatii / medic de familie
ZONA HRLAU - 3826, 9 consultatii / medic de familie
ZONA TG. FRUMOS- 5781,4 consultatii / medic de familie
TATARu
3l
LE3PE
Zl
CuCuTE
Nl
0ELEN
|
3lRETE
L
CEPLENlT
A
C0TNAR
l
\ALE
A 3EAC
A
\lNAT0
Rl
h|RLAU
T00lRE3
Tl
V0TC
A
VlR03L0\E3
Tl
3T0LNlCE
Nl PRAJE3C
u
lALAuCE3
Tl
A.l.CuZ
A
lELE3TE
Nl
TC.FRUH08
3TRuN0
A
8uTE
A
0TELEN
l
8RAE
3Tl
8ALTA
Tl
LuN0AN
l
3lNE
3Tl
P0PE3
Tl
VA0lRJA
C
Tl8AN
A
0A0lT
A
TAN3
A
Tl8ANE3
Tl
lPATEL
E
3ClEl
A
PA86AN|
CRl3TE3
Tl
PLu0A
Rl
CAPRE
l
8ELCE3
Tl
3lP0T
E
AN0RlE3E
Nl
8l\0LA
Rl
TRlFE3
Tl
\LA0E
Nl
0R0PNlT
A
F0CuR
l
ER8lCE
Nl
P00
u lL0AE
l
0uVE3
Tl
VlR03LA\
A
l0RLE3
Tl
\0lNE3
Tl
VlR0NE
A3A
V0003
E3Tl
CluR
EA
R0VANE3
Tl
V0\lLE
Nl
PR080T
A
Tl0ANA
3l
00LAE3
Tl
P0PRlCA
Nl
\lCT0Rl
A
LETCAN
l
AR0NEAN
u
803l
A
HOLBOCA
TuT0R
A
C0VARN
A
PRl3ACA
Nl
C03TuLE
Nl
8lRN0\
A
Cl0RTE3
Tl
00LlE
3Tl
V03N
A
C0ZVE
3Tl
0R0Z
E3Tl
T0VE
3Tl
VlRCE3Tl
LEGENDA
AS
URBAN - 221 medici, 3.28 cons/ loc
AS SUD - 91 MEDC, 1.77 CONS/LOC
AS NORD - 28 MEDC , 1.85 CON./LOC
DISTRIBUTIA MEDICILOR DE
FAMILIE SI NUMARULDE
CONSULTATII/LOCUITOR
ZONELE JUDETULUI IASI`
ZONA PASCAN - 34 MEDC ,1.73 CONS/LOC
ZONA HRLAU - 22 MEDC, 1,8 CON/LOC
ZONA TG. FRUMOS- 16 MEDC, 2,2 CONS/LOC
TATARu
3l
LE3PE
Zl
CuCuTE
Nl
0ELEN
|
3lRETE
L
CEPLENlT
A
C0TNAR
l
\ALE
A 3EAC
A
\lNAT0
Rl
h|RLAU
T00lRE3
Tl
V0TC
A
VlR03L0\E3
Tl
3T0LNlCE
Nl PRAJE3C
u
lALAuCE3
Tl
A.l.CuZ
A
lELE3TE
Nl
TC.FRUH08
3TRuN0
A
8uTE
A
0TELEN
l
8RAE
3Tl
8ALTA
Tl
LuN0AN
l
3lNE
3Tl
P0PE3
Tl
VA0lRJA
C
PA86AN|
CRl3TE3
Tl
PLu0A
Rl
CAPRE
l
8ELCE3
Tl
3lP0T
E
AN0RlE3E
Nl
8l\0LA
Rl
TRlFE3
Tl
\LA0E
Nl
0R0PNlT
A
F0CuR
l
ER8lCE
Nl
P00
u lL0AE
l
l
R0VANE3
Tl
V0\lLE
Nl
PR080T
A
Tl0ANA
3l
P0PRlCA
Nl
\lCT0Rl
A
8lRN0\
A
VlRCE3Tl
LEGENDA
AS
URBAN - 1753,6 locuitori /medic
AS SUD - 2450, 1 locuitori / medic de familie
AS NORD - 1828.1 locuitori / medic de familie
NUMAR LOCUITORI / MEDIC
DE FAMILIE AN 2010
ZONA PASCAN - 2408.9 locuitori / medic de familie
ZONA HRLAU - 2117.3 locuitori / medic de familie
ZONA TG. FRUMOS-2602. 8 locuitori / medic de familie
ASISTENTA MEDICALA PRIMARA
CNTR D PRMANNTA
< Continuitatea asistentei medicale primare este
asigurat. de 8 Centre de permanent. din care 1
infiintat in anul 2010.
< Acestea sunt organizate conform Ordinului M8P nr. 496
din 26 mai 2008 pentru aprobarea Normelor
Metodologice cu pri;ire la asigurarea continuittii
asistentei medicale primare prin centrele de
permanent. si functioneaz. ca sedii principale. in
comunele:
< Bi;olari. Vldeni. Plugari. Mo;ileni. Ciortesti - centre
infiintate in 2008;
< 8chitu Duca. Deleni - centre infiintate in 2009;
< Podu loaiei - centru infiintat in 2010
TATARu
3l
LE3PE
Zl
CuCuTE
Nl
0ELEN
|
3lRETE
L
CEPLENlT
A
C0TNAR
l
\ALE
A 3EAC
A
\lNAT0
Rl
h|RLAU
T00lRE3
Tl
V0TC
A
VlR03L0\E3
Tl
3T0LNlCE
Nl PRAJE3C
u
lALAuCE3
Tl
A.l.CuZ
A
lELE3TE
Nl
TC.FRUH08
3TRuN0
A
8uTE
A
0TELEN
l
8RAE
3Tl
8ALTA
Tl
LuN0AN
l
3lNE
3Tl
P0PE3
Tl
VA0lRJA
C
Tl8AN
A
0A0lT
A
TAN3
A
Tl8ANE3
Tl
lPATEL
E
3ClEl
A
PA86AN|
CRl3TE3
Tl
CAPRE
l
8ELCE3
Tl
3lP0T
E
AN0RlE3E
Nl
8l\0LA
Rl
TRlFE3
Tl
\LA0E
Nl
0R0PNlT
A
F0CuR
l
ER8lCE
Nl
P00
u
lL0AE
l
0uVE3
Tl
VlR03LA\
A
l0RLE3
Tl
\0lNE3
Tl
VlR0NE
A3A
V0003
E3Tl
CluR
EA
R0VANE3
Tl
V0\lLE
Nl
PR080T
A
Tl0ANA
3l
00LAE3
Tl
P0PRlCA
Nl
\lCT0Rl
A
LETCAN
l
AR0NEAN
u
803l
A
HOLBOCA
TuT0R
A
C0VARN
A
PRl3ACA
Nl
C03TuLE
Nl
8lRN0\
A
Cl0RTE3
Tl
00LlE
3Tl
V03N
A
C0ZVE
3Tl
0R0Z
E3Tl
T0VE
3Tl
VlRCE3Tl
LEGENDA
AS

CENTRE DE PERMANENTA
JUDET IASI`
BVOLAR
VLADEN
PLUGAR
MOVLEN
CORTEST
SCHTU DUCA
DELEN
PD. LOAE
Nr Nr
crt. crt.
Centrul de Permanenta Centrul de Permanenta Nr. medici Nr. medici Nr. asistenti Nr. asistenti
medicali medicali
Populatia Populatia
deservita deservita
(locuitori) (locuitori)
11 vladeni vladeni 77 66 13.S24 13.S24
22 Bivolari Bivolari 77 77 13.667 13.667
33 Plugari Plugari 77 77 8.31S 8.31S
44 Novileni Novileni 77 88 1S.436 1S.436
SS Ciortesti Ciortesti 77 77 7.00S 7.00S
66 Deleni Deleni 77 SS 10.3S0 10.3S0
77 Schitu Duca Schitu Duca 77 77 4.434 4.434
88 Podu !loaiei Podu !loaiei 77 77 10.47S 10.47S
< Distributia medicilor de familie in rural si urban este in;ers
proportional cu numrul de locuitori
< ncrctura cu pacienti este cu 15% mai mare in rural dect
in urban
< Adresabilitatea la medicul de familie
8% din populatia rural primeste intre 1.5 si 2.4
consultatii/loc/an
8% din populatia urban primeste intre .2 si 4
consultatii/loc/an
Posibile explicatii:
N Prezenta mai bun la cabinete a medicului de familie
din urban
N Ni;elul mai crescut de educatie al populatiei
< Nu este asigurat continuitatea asistentei medicale
N Nu s-au organizat centre de permanent dect in 8
puncte. 5 dintre ele fiind concentrate in zona asi-nord
N Doar 19% din populatia rural a judetului beneficiaz de
continuitatea ser;iciilor medicale
< Comportamentul diferit al medicilor de familie din mediul
rural si urban.
N Numrul de consultatii/loc. acordat in mediul urban este
dublu fat de mediul rural
N n mediul rural sunt localitti in care medicii de familie
acord mai putin de 1 consultatie pe an pe locuitor.
Chiar dac ponderea lor este mic trebuie luat in
calcul.
< Ambulatoriile integrate ale spitalelor - 15
< Ambulatoriile de specialitate ale spitalelor -
< Alte ambulatorii de specialitate.
< Conform RUCM in judetul asi unittile ambulatorii de
specialitate sunt urmatoarele:
- CM - 149
- cab. medicale grupate - 4
- cab. medicale asociate - 17
- 8CM - 27
- ONG - 7
- 8RL - 267
- Cab. acti;itti conexe act. medical - 1
TOTAL: 184
< De remarcat. in mediul rural. absenta ambulatoriilor de
specialitate.
< Din punct de ;edere al consultatiilor in ambulatoriile
de specialitate. numrul acestora este mai mare
pentru persoanele cu domiciliul in mediul urban
{accesibilitate crescut.
Tabel. 1 Distributia numrului de consultatii pe medii de
resedint a pacientilor in ambulatoriul integrat al spitalelor
din judetul asi. in anul 2010
Unitatea sanitar
ConsuItatii ambuIatoriu 2010
AmbuIatoriu integrat aI spitaIuIui SpitaI
TotaI Urban RuraI TotaI Urban RuraI
1. SpitaI cIinic judetean de urgenta "Sf.
Spiridon"
268209 168167 100042 118116 72030 46086
2. SpitaI cIinic de urgenta pentru copii
"Sf. Maria"
66517 36047 30470 39382 23826 15556
3. SpitaI cIinic de urgente "Sf. Ioan" 29298 16532 12766 14288 8569 5719
4. SpitaI cIinic de urgenta "Prof. Dr.
N.ObIu"
13236 8080 5156 9632 5769 3863
5. SpitaI cIinic OG. "Cuza-Voda' 23190 12801 103891 16266 9367 6899
6. SpitaI cIinic OG."EI. Doamna'' 27763 18788 8975
7. SpitaI de PneumoftizioIogie 22092 14097 8065
8. SpitaI cIinic de boIi infectioase "Sf.
Parascheva"
0 0 0 32768 17860 15088
9. SpitaI cIinic de Recuperare 14768 8485 6283
10. SpitaI cIinic "Dr. C.I.Parhon"
26064 14707 9657 34386 19743 14643
11. SpitaI municipaI Pascani 65698 32714 32984 16705 7762 8943
12. SpitaI orasenesc HarIau 16773 9642 7131 11889 5350 6539
13. SpitaI orasenesc Tg. Frumos 18875 8932 9943 13550 5464 8086
14. IGH 8490 4420 4070 18027 10379 7684
15. Sp. CI. de Psihiatrie SocoIa 48903 33767 15136 2580 1400 1180
16. Institut CardioIogie 5376 3607 1769 8918 6035 2883
TOTAL 655252 390786 356338 336507 193554 143169
< Ambulatoriile spitalelor. in numr de 15. acord 48%
din totalul consultatiilor din ambulator; dintre acestea
40% sunt pentru persoane din mediul rural
< Tot in regim de ambulator spitalele mai acord
6.507 consultatii din care 42% din mediul rural
< Ambulatoriile pri;ate {175 acord 51% din consultatii
din care doar 25% sunt din mediul rural
Aceste date demonstreaza comportamentul populatiei. in
special rurale. de a se adresa cu precdere spitalelor
< ntr-un an se acord 1.697.294 de consultatii din care 58% in
mediul spitalicesc din care numai 4% sunt pentru populatia
rural
A88TNTA MDCALA PARACLNCA
< 8e desfsoar numai in mediul urban
< 8e realizeaz 8.555.895 de analize. ceea ce reprezint o
medie de 6.7 analize pe 1 locuitor.
< 8e mentine aceeasi diferent intre mediul rural {5.4/loc si
mediul urban {8.1/loc.
< 8-ar justifica stimularea infiintrii de laboratoare si cabinete
medicale de specialitate in mediul rural
n judetul asi. asistenta medical spitaliceasc este
asigurat {pn la finele anului 2010 de un nr. de 21 spitale.
din care:
< Publice - 18 spitale:
< 14 spitale in subordinea D8P asi. din care: 10 spitale sunt
clinice. 4 sunt 8pitale de Urgent si 5 acord asistent
medical spitaliceasc de monospecialitate;
< 4 spitale in subordinea Ministerului 8nttii din care 1
spital clinic si spitale de monospecialitate;
< Pri;ate - spitale - 8pitalul Pro;identa. 8pital Arcadia.
Memory Hospital.
ALT UNTAT 8ANTAR CU PATUR:
< Unitti sanitare aflate in subordinea altor ministere: 8pital
Militar. 8pital CF asi si 8pital CF Pascani;
< unitti medico sociale. aflate in subordinea Consiliilor
locale:
< UM8 Rducneni: 55 paturi
< UM8 Bi;olari: 25 paturi
< UM8 Podu loaiei: 45 paturi.
NR. D PATUR - 6194
< populatia deser;it - 168971 locuitori din care:
- 826.552 reprezint populatia judetului asi
- 86.179 reprezint 0% din populatia judetelor limitrofe
{ponderea pacientilor din alte judete tratate in spitalele clinice din
asi este de 0%
< numrul de paturi din spitalele clinice raportat la populatia
deser;it este de 2.9 7
< distributie inadec;at a paturilor pentru anumite specialitti.
precum si lipsa unor compartimente de specialitate pentru care s-au
fcut propuneri de modificri de structur
8-a considerat necesar modificarea structurii spitalelor orsenesti Tg.
Frumos si Hrlau din cauza lipsei de personal si a unor dotri corespunztoare
in ;ederea eficientizrii cheltuielilor si a asigurrii accesului la asistenta
medical de specialitate.
< Pentru realizarea acestor propuneri de modificri de structur sunt necesare
o serie de reglementri adoptate prin ordin de ministru cum ar fi:
- infiintarea spitalizrii de zi ca form de asistent medical
spitaliceasc neconditionat de existenta sectiilor cu spitalizare continu
- normarea personalului pentru sectiile de ingrijiri paleati;e. a;nd in
;edere c specificul acestui tip de asistent medical solicit un numr mai
mare de personal de ingrijire respecti; asistenti medicali. infirmiere si
ingrijitoare.
Unitate sanitar Indicator
Numr paturi Indice de utilizare
paturi (zile)
Durata medie de
spitalizare
Nr pacienti internati
2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010
1. Spital clinic judetean
de urgenta Sf.
Spiridon
956 956 297.3 281.2 6.8 6.6 39970 39672
2. Spital de urgenta
pentru copii "Sf. Maria"
652 652 291.9 300.3 5.7 5.8 33275 33693
3. Spital clinic de
urgente "Sf. Ioan"
195 195 231.9 271.7 5.9 5.1 7446 8872
4. Spital clinic de
urgenta ~Prof. Dr.
N.Oblu
321 321 287 292.9 8.1 8.1 11154 11624
5. Spital clinic OG.
"Cuza-Voda
450 450 273 223.1 6.9 6.2 17760 16163
6. Spital clinic OG. "El.
Doamna''
120 120 299.4 264.8 4.8 4.7 7492 6822
7. Spital Clinic de
Pneumoftiziologie
340 340 279.9 276.6 12.6 13.2 7555 7132
8. Spital clinic de boli
infectioase "Sf.
Parascheva"
300 300 230.2 204.1 7 6.8 9847 8483
Unitate sanitar Indicator
Numr paturi Indice de utilizare
paturi (zile)
Durata medie de
spitalizare
Nr pacienti internati
2009 2010 2009 2010 2009 2010 2009 2010
9. Spital clinic de
Recuperare
580 550 328.4 319.9 9.7 9.7 19611 17750
10. Spital clinic "Dr.
C.I.Parhon
206 206 291 282.6 7.6 7.4 6863 7186
11. Spital municipal
Pascani
385 385 276.5 282.4 7.7 7.5 12287 12331
12. Spital orasenesc
Harlau
110 110 253.7 257.5 6 5.9 4687 4438
13. Spital orasenesc Tg.
Frumos
125 125 303.9 275.8 7.5 6.8 5093 5088
14. Institut Cardiologie 130 130 319.5 288.9 7.8 7.5 4149 4304
15. IGH 125 114 337.1 326.6 6 6.2 6980 6000
16. Sp. Cl. De Psihiatrie
Socola
870 870 276.1 339.6 17.1 19.8 13326 14587
17. Sp. De Psihiatrie si
pentru Masuri de
Siguranta Padureni
Grajduri
220 220 447.3 486.4 279.9 224 175 201
< Din punct de ;edere a duratei medii de spitalizare:
- cele mai mici durate medii de spitalizare s-au inregistrat la 8pitalul clinic de
obstetric si ginecologie l. Doamna" si 8pitalul clinic de urgent 8f. oan".
La polul opus. cu cele mai mari durate medii de spitalizare se situeaz 8pitalul
Clinic de Pneumoftiziologie. 8p. Cl. de Psihiatrie 8ocola si 8pitalul Clinic de
Recuperare.
< Din punct de ;edere a utilizrii paturilor. cel mai mic indice. pentru anul 2010.
a fost realizat de 8pitalul Clinic de Boli nfectioase 8f. Parasche;a". iar cel
mai mare indice de utilizare se gseste la 8p. Cl. De Psihiatrie 8ocola.
nstitutul de Gastroenterologie si Hepatologie si 8pitalul Clinic de Recuperare;
< n anul 2010 numrul de pacienti internati a sczut cu 24 fat de 2009.
adresabilitatea cea mai redus fiind inregistrat la nstitutul de Cardiologie si
8p. Or. Hrlau iar cea mai crescut la 8pitalul Clinic Judetean 8f. 8piridon.
SPEC!AL!TATEA SPEC!AL!TATEA 2003 2003 2010 2010
TOTAL TOTAL 1.331 1.331 1.SS7 1.SS7
Psihiatrie Psihiatrie
462 462 430 430
ardiologie ardiologie
147 147 221 221
Urologie Urologie
160 160 1S3 1S3
NeIrologie NeIrologie
107 107 146 146
Pediatrie Pediatrie
S1 S1 127 127
Boli Boli inIeciioase inIeciioase
1S2 1S2 108 108
Neonatologie Neonatologie
104 104 108 108
hirurgie hirurgie pediatric pediatric
28 28 24 24
Diabet Diabet zaharat zaharat, , nutritie nutritie si si boli boli metabolice metabolice
33 23 23
HematoIogie HematoIogie
66 23 23
Gastroenterologie Gastroenterologie
13 13 22 22
Oncologie Oncologie medical medical
11 11 18 18
Neurologie Neurologie pediatric pediatric
33 17 17
hirurgie hirurgie cardiovascular cardiovascular
14 14 17 17
Pneumologie Pneumologie
SS 11 11
Medicin Medicin intern intern
22 22 10 10
Neurochirurgie Neurochirurgie
13 13 10 10
TOTAL !NTERN TOTAL !NTERNR! SP!TAL!ZARE DE Z! ANUL 2010 R! SP!TAL!ZARE DE Z! ANUL 2010
UN!TATEA SAN!TARA UN!TATEA SAN!TARA NUNAR NUNAR
11 Spitalul Clinic de Urgenta. nr. 1 "Sf. Spiridon" !asi Spitalul Clinic de Urgenta. nr. 1 "Sf. Spiridon" !asi 30,633 30,633
22 Spitalul Clinic nr. 2 C.!. Parhon" !asi Spitalul Clinic nr. 2 C.!. Parhon" !asi 3,S63 3,S63
33 Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Oblu" !asi Spitalul Clinic de Urgenta "Prof. Dr. Oblu" !asi 18,810 18,810
44 Spitalul Clinic de Boli Contagioase "Sf. Paraschiva" !asi Spitalul Clinic de Boli Contagioase "Sf. Paraschiva" !asi 18,382 18,382
SS Spitalul Clinic de Urgenta ptr. Copii Sf. Naria" !asi Spitalul Clinic de Urgenta ptr. Copii Sf. Naria" !asi 30,60S 30,60S
66 Spitalul Clinic Obstetrica Cinecologie Cuza voda" !asi Spitalul Clinic Obstetrica Cinecologie Cuza voda" !asi 6,077 6,077
77 Spitalul Clinic Obstetrica Cinecologie Elena Doamna" !asi Spitalul Clinic Obstetrica Cinecologie Elena Doamna" !asi 7,344 7,344
88 Spitalul Clinic Pneumoftiziologie !asi Spitalul Clinic Pneumoftiziologie !asi S,813 S,813
33 Spitalul Clinic de Recuperare !asi Spitalul Clinic de Recuperare !asi 4,273 4,273
10 10 Spitalul Clinic de Urgenta !asi Spitalul Clinic de Urgenta !asi 11,122 11,122
11 11 !nstitul de Castroenterologie si Hepatologie !asi !nstitul de Castroenterologie si Hepatologie !asi 6,33S 6,33S
12 12 Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola" !asi Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola" !asi 12,468 12,468
13 13 Spitalul Nunicipal Pascani Spitalul Nunicipal Pascani S,221 S,221
14 14 Spitalul Orasenesc Harlau Spitalul Orasenesc Harlau 4,88S 4,88S
1S 1S Spitalul Orasenesc Targu Frumos Spitalul Orasenesc Targu Frumos 6,74S 6,74S
16 16 Spitalul de Psihiatrie Cronici pentru masuri de Sigaranta Crajduri Spitalul de Psihiatrie Cronici pentru masuri de Sigaranta Crajduri Padureni Padureni 00
17 17 Centrul de Cardiologie !asi Centrul de Cardiologie !asi 1S,673 1S,673
TOTAL TOTAL 134,621 134,621
NU AVM NC UN 8PTAL CAR 8A ABA O 8TRUCTURA COR8PUNZATOAR
PNTRU A RZOLVA COMPLT UN CAZ CRTC
Consecinta acestui aspect este redirijarea a peste 28.000 de pacienti
critici/an. de la un spital la altul.
Capacitatea financiar. acoperit de casa de asigurri de sntate. este sub
ni;elul cererii.
N CJA8 nu a decontat 78.71 cazuri rezol;ate
N Valoarea ser;iciilor nedecontate este de peste 182 milioane lei
N Lista de asteptare la sfrsitul anului este de 57.57 de cazuri. prin
urmare cererea de ser;icii medicale spitalicesti depseste capacitatea
spitalelor cu 16.000 de cazuri
< Aproximati; 0% din cazurile rezol;ate pro;in din alte judete
< Numrul de paturi raportat la populatia asistat in mod real de reteaua de
spitale din asi este mult sub media european. se justific astfel cerinta de a
creste numrul total de paturi
< O analiz efectuat doar la ni;elul municipiului asi e dificil de realizat. Aceasta
presupune interogri complexe intr-o baz de date care nu este transparent.
< Necesarul financiar real este. de asemenea. greu de determinat exact a;nd in
;edere complexitatea domeniului. Cnd ne referim la complexitatea domeniului
ne gandim la amenintari greu cuantificabile. de tipul epidemiilor si riscurilor de
pandemii {sindromul ;acii nebune. gripa porcin . riscuri de cataclisme
{indundatii. cutremure. cresterea consumului de medicamente
< Nu exist fundamentri statistice ale ne;oii de ser;icii medicale {exprimate sau
neexprimate.... sau studii pe indicatori de morbiditate
< 8ingura incercare a fost programul de e;aluare a strii de sntate a populatiei
din 2008. program nefinalizat datorita schimbarii gu;ernului si a necontinuarii
acestuia de ctre gu;ernele care au urmat.
Denurnire indicatori
ReaIizri 2010 - miI
Iei
ReaIizri 2009 - miI Iei
-
Crestere 2010 fat
de 2009 (%)
I.VENITURI SANATATE 300,288.18 332,582.40 90.29%
II.CHELTUIELI TOTAL din care: 764,576.90 708,635.32 107.89%
- MATERIALE SI PRESTRI SERVICII
CU CARACTER MEDICAL 760.963.98
704,708.11 107.98%
- CheItuieIi de administrare
a fonduIui: 3,612.92
3,927.21 92.00%
- cheItuieIi de personaI 2.899.16 3.188.26 90.93%
- cheItuieIi materiaIe 713.76 738.95 96 .59%
< Putem deduce multe paradoxuri. Cifrele ";orbesc
< nterpretarea trebuie s tin cont de dez;oltarea pietei de ser;icii.
de indicatori economici {curs ;alutar. inflatie.etc si demografici.
precum si de e;enimente gen liberalizarea consumului de
medicamente pe circuit deschis
< xperienta ne arata c cifrele prezentate ar putea fi imprtite astfel:
< 80 % mun. asi. din care 15 - 20% pentru pacienti din alte judete
< 20%judet
< DN 8TUATA CUT BUGTAR P JUDTUL A
RZULTA UN DFCT D 60%. FONDUR C 8UNT
ACOPRT DN RD8TRBUR CNA8
< N CONDTL ACTUAL. CONFORM ULTMLOR
MODFCAR LG8LATV. 60% DN VNTUL TOTAL
RAMN LA NVLUL JUDTULU AR 40% 8 UTLZAZA
PNTRU RD8TRBUR. N AC8T MOD. DFCTUL 8
ACCNTUAZA LA 70% AR AN8L 8A 8 PRMA8CA
8UMA NC8ARA DN RD8TRBUR 8CAD.
8C 8CAADRA VNTURLOR: DRA VNTURLOR:
< 8cderea contributiei de la 14% in 2000 la 10.7 % in 2010
< 8cderea bazei de calcul prin diminuri de salarii. somaj etc
< Colectarea deficitar efectuat de ANAF. prin sistemul
ineficient de control fiscal si prin prioritizarea incasrilor din
executri silite in fa;oarea bugetului de stat
< Politicile economice regionale ineficiente sau mai bine zis
inexistente l
CRTRA CHLTULLOR:
< 8ubfinantarea sistemului in ultimii 20 ani
< Dez;oltarea excesi; sj necoordonat a unor segmente ale
pietei de ser;icii medicale
< Frauda din sistem. in principal generat de lipsa unor
mijloace de e;ident si control a ser;iciilor {protocoale
terapeutice. e;ident asigurati. card de asigurat.
standardizri de costuri etc
< Mentinerea in acti;itate a unor "consumatori" ineficienti de
fonduri
< Medicina primar este subfinantat. astfel incat accesul
populatiei la in;estigatii de laborator si la tratamentele
compensate si gratuite este foarte limitat. aproape
imposibil.
< Fondurile repartizate pentru in;estigatiile de laborator si
pentru retete compensate se termin in primele zile ale
fiecrei luni.
< Medicii nu sunt retribuiti pentru zilele finalului de
sptmn. nu sunt moti;ati pentru munca depus in
localittile greu accesibile si. din acest moti;. programul lor
prezinta discontinuitti.
< 8pitalele din asi. fr exceptie. se confrunt cu dificultti majore
legate de calitatea spatiului hotelier. intretinerea incperilor.
instalatiilor sanitare. electrice. pardoselilor. fluidelor medicinale. a
dotarii mediocre cu echipamente medicale. Dupa 2008 nu s-a
reabilitat nimic in infrastructura sanitara ieseana.
< n inter;alul 2005 - 2008. s-au amenajat si dotat la ni;el european
sli de operatie in spitale. 8-au realizat reabilitri de tronsoane si
instalatii sanitare. amenajri de blocuri alimentare. spltorii sau
alte functiuni in toate spitalele. reabilitarea spatiului hotelier si
dotare cu echipamente medicale. in;estitii majore fr egal in 20
de ani.
< Apro;izionarea cu medicamente. materiale sanitare si reacti;i are
discontinuitti majore. 8unt intrzieri enorme in efectuarea pltilor
ctre diferiti furnizori de medicamente si materiale sanitare.
< Nu este normal ca un spital s primesc cu anticipatie grad superior
si s tratezi in btaie de joc asistenta medical a copilului. Pediatria
nu mai este de 20 de ani notabil cu litera M. Decidentii care ocup
politic functii administrati;e fr s aib legtur cu asistenta
medical nu realizeaz c pediatria monoprofil este specialitatea
medicului de ambulatoriu.
< 8pitalul 8f Maria are. de 20 de ani. 16 specialitti distincte ca sectii
autonome si. de 5 ani. 17 asemenea sectii sunt deser;ite de medici
care au specialitatile mentionate. 8pitalul dispune de linii de gard.
laborator. radiologie. AT. chirurgie si clinici de pediatrie. Calitatea
actului medical se asigur la acelasi ni;el 24 ore din 24.
< A88TNTA AMBULATOR. Unittile publice si pri;ate de
specialitate nu sunt echipate cu aparatur si posibilitti de
in;estigatii si tratament astfel inct s poat prelua 0-40%
din actuala incrctur a spitalelor .
< MDCNA PRMARA este subfinantat. astfel incat accesul
populatiei la in;estigatiile de laborator si la tratamentele
compensate si gratuite este foarte limitat. aproape
imposibil.
< Lipsa programelor de depistare precoce
< Lipsa programelor de educatie a populatiei in sensul
obiecti;rii simptomatologiei proprii
< Dotarea precar a sistemului de medicin primar cu
aparatur si specialisti
< Minimalizarea importantei ambulatoriilor de specialitate
< Acessul limitat al gra;idelor la kiturile de analiz si
diagnostic prenatal
< n momentul de fat in spitalele din asi exist un excedent
de paturi in raport cu posibilittile fianaciare a CJA8 dar nu
si de ne;oile reale de asistent de specialitate in diferite
domenii.
< Considerm c actuala legislatie care a bul;ersat complet
echilibrul fragil existent are ne;oie de schimbari majore.
< Desfiintarea intempesti;. fr o analiz judicioas. a unor
spitale. a creat perturbri majore intr-un sistem sanitar ce
se afl oricum intr-un echilibru foarte fragil.
< Decizia transformrii unittilor cu paturi in cmine de btrni
rele; o tendint centripet din dorinta centralizrii
cheltuielilor. fapt ce implic riscul transformrii sistemului
spitalicesc intr-un imens azil.
< Comasarea ilogic a unor spitale care nu au nimic in comun
pro;oac disfunctii majore si o disput ilogic pentru
prioritate la fonduri.
< Acordarea gradului spitalelor se face pe criterii aberante.
Dac pe o raz de cti;a kilometri exist 20 de spitale. este
complet irational s ai pretentia s aib fiecare CT si RMN.
< Aceast tendint este natural pentru c fiecare spital doreste s fie ct mai
bine plasat tehnic ca s aib acces la o finantare mai bun. n tri ci;ilizate se
face un calcul populational si epidemiologic la numarul de locuitori. la ce
morbiditate si la ce distant trebuie plasate fiecare dintre aceste aparate
pentru a a;ea eficienta maxim pentru a lucra in ture.
< chipamentele mentionate se uzeaz moral si prezint un a;antaj in
contractarea cu casele in -5 ani de la fabricare.
< Toate legile si clasamentele au a;ut in ;edere exclusi; spitalele de adulti.
spitalele de copii au fost ignorate. discriminate si umilite.
< Aceasta este grija gu;ernantilor pentru cea mai important etap din ;iata
omului. 0-18 ani. etapa a;and o dinamic extraordinar si prezentand riscul
unor perturbatii ire;ersibile.
1. Dez;oltarea asistentei medicale primare.
2. Optimizarea acti;ittii medicale in unittile sanitare
publice din mediul urban si rural.
. Asigurarea transparentei in cheltuirea banilor publici.
4. 8timularea mediului pri;at sanitar ca potential motor al
dez;oltrii locale. Asistenta medical pri;at poate de;eni o
alternati; a sistemului sanitar de stat ca o concurent
constructi;.
5. Armonizarea numrului de paturi al structurilor
spitalicesti in conforitate cu normati;ul uropean.
6. Formarea continua a personalului sanitar prin programe
de educatie continu. in parteneriat cu Uni;ersitatea de
Medicin. Colegiul Medicilor si A8P-asi.
7. Organizarea si functionarea unui sistem sanitar local si
regional. cu efecte sociale pentru cetateni si liberal
pentru personalul medical.
8. Asigurarea demnittii personalului medical si redarea
respectului pentru profesia medical. prin:
- cresterea ;eniturilor salariale
- e;aluarea corect si protectia legal
< Adaptarea echilibrat a ;eniturilor asigurrilor medicale cu
necesittile sistemului de sntate de stat si pri;at.
< Punerea in aplicare a normati;ului uropean pentru
asigurarea suprafetei necesare unui pat de spital.
< Cresterea gradului de implicare si suport al administratiei
locale liberale pentru managementul spitalicesc.
< 8prijinirea in;estitiilor pri;ate in sistemul de sntate si
dez;oltarea parteneriatelor public-pri;ate.
< ntroducerea managementului pri;at in institutiile publice de
stat.
< Preluarea/externalizarea sectiilor neperformante financiar intr-un
sistem de parteneriat public-pri;at. in cadrul spitalelor de stat.
< nfiintarea de centre de permanent in zonele neacoperite si greu
accesibile din mediu rural
< nformatizarea sistemului sanitar la standardele actuale a;nd drept
scop final controlul cheltuielilor din sistem.
< Upgradarea sistemului de e;aluare a performantelor manageriale la
toate ni;elurile.
< 8tandardizarea manoperelor medicale
< Medicina de familie si Ambulatoriul - sita sistemului sanitar ce
opreste internrile ineficiente
< Dez;oltarea medicinei de familie. prin cresterea alocatiilor
din fondul CJA8. ;a permite medicilor de familie s participe
la programele de supra;eghere a mamei si copilului si de
pre;entie si supra;eghere a bolilor cronice cu impact in
sntatea public.
< Realizarea de training-uri si de cursuri de constientizare a
medicilor de familie in ceea ce pri;este trimiterea pacientilor
ctre spitale si prescrierea de medicamente.
< 8tandardizarea dotarii cabinetelor medicale.
< Asigurarea de consultant pentru accesarea de
fonduri europene pentru reabilitarea. dez;oltarea si
dotarea dispensarelor din mediul rural.
< Vnzarea cabinetelor medicale de la stat ctre medicii
care le detin in administrare.
< Redefinirea importantei acti;itatii medicului de familie
in comunitate.
< Dez;oltarea accentuat a ser;iciilor de ingrijiri la
domiciliu.
<< Asigurarea Asigurarea unei unei asistente asistente medicaIe medicaIe primare primare accesibiI accesibiI n n egaI egaI
msur msur pentru pentru Iocuitorii Iocuitorii tuturor tuturor IocaIittiIor, IocaIittiIor, pornind pornind de de Ia Ia
medicina medicina de de famiIie, famiIie, prin prin asistenta asistenta medicaI medicaI ambuIatorie ambuIatorie pn pn
Ia Ia cea cea spitaIiceasc spitaIiceasc..
<< Cresterea Cresterea stimuIenteIor stimuIenteIor financiare financiare pentru pentru medici medici si si personaIuI personaIuI
medicaI medicaI care care Iucreaz Iucreaz n n mediuI mediuI ruraI, ruraI, n n ziIeIe ziIeIe de de sfrsit sfrsit de de
sptmna sptmna si si n n zoneIe zoneIe neacoperite neacoperite cu cu asistent asistent..
<< Continuarea Continuarea reformei reformei NicoI NicoIa aescu, escu, c cuu scopuI scopuI organiz organizarii arii de de
cabinete cabinete medicaIe medicaIe n n mediuI mediuI ruraI ruraI,, cu cu spatii, spatii, pentru pentru recoItare, recoItare,
pentru pentru anaIizare anaIizare,, stomatoIogie, stomatoIogie, cu cu posibiIitatea posibiIitatea amenajrii amenajrii de de
Iocuinte Iocuinte pentru pentru medic medic si, si, eventuaI, eventuaI, pentru pentru asistent asistent.. AIocare AIocare de de
prime prime de de instaIare instaIare pentru pentru medici medici s si, i, eventuaI, eventuaI, costuI costuI utiIit utiIitt tiIor iIor..
< Modernizarea ambulatoriului de specialitate prin cresterea alocrii
fondurilor si accesarea de programe cu finantare european.
< Dez;oltarea parteneriatului public-pri;at si atragerea mediului de
afaceri in dez;oltarea de retele sanitare integrate.
< Desprinderea ambulatoriului de spital si cresterea alocatiilor din
fondul de asigurri de sntate. asigurarea unui grad mai mare de
autonomie profesional si decizional a acestei structuri.
< 8timularea ambulatoriilor pri;ate de a crea propriile abonamente de
sanatate.
< Transferul pe ambulatoriul spitalelor a internrilor de zi in regim real
de one day stay".
< Reabilitarea spitalelor publice din punct de ;edere al spatiului
hotelier. al dotrii cu aparatur medical la ni;elul normelor
europene.
< Restructurarea sistemului de asistent medical spitaliceasc prin
utilizarea eficient a resurselor umane.
< Upgradarea sistemului de e;aluare al managementului in institutiile
publice cu paturi.
< Ree;aluare ser;iciilor medicale in unittile cu paturi.
< xternalizarea ser;iciilor medicale si paraclinice neperformante dar
si a ser;iciilor administrati;e. in cadrul unittilor de stat.
< ntroducerea managementului pri;at in unittile de stat
< Dez;oltarea cu prioritate a ser;iciilor de tip 8MURD. astfel
inct acestea s acopere toate zonele judetului asi.
< Dotarea cu elicopetere speciale pentru acti;itate medical.
< mbunttirea ser;iciului de ambulant si dotarea
corespunzatoare a acestuia cu mijloace de transport.
aparatura si personal calificat pentru asigurarea urgentelor
din teritoriu in special in zonele aflate la mari distante de
spitale. in cooperare cu autorittile locale.
< Alocarea de fonduri corespunztoare din bugetul CJA8 pentru asigurarea
gratuit sau compensat a tratamentului bolilor cronice cu risc de deces.
< Asigurarea. in functie de bugetul CJA8. a accesibilittii la medicamente
compensate si gratuite pentru toat perioada anului.
< Re;izuirea cuantumului compensrilor medicamentelor in raport cu ;eniturile
reale ale populatiei.
< Asigurarea obligatorie de medicamente gratuite pentru copii. ele;i. studenti.
gra;ide si luze.
< 8timularea deschiderii de farmacii si puncte farmaceutice in mediul rural sau
zone izolate.
Cel mai bun doctor prescrie
intotdeauna ct mai putine medicamente. {Benjamin Franklin
< 8alarizarea diferentiat a medicilor si personalului sanitar care lucreaz in
localitti indepartate si greu accesibile.
< Dez;oltarea unei retele de centre multifunctionale mai ales in zonele
neacoperite si greu accesibile pentru asistenta medical de baz.
< ntroducerea . cu ajutorul 8J. a medicilor de familie si a medicilor stomatologi
in programul de educatie pentru sntate in toate scolile din mediul rural si a
unui program de pre;entie si profilaxie {in special pentru ele;i in patologia
dentar.
< Asigurarea cara;anelor medicale {radiologie. laborator de analize si
stomatologice in zonele rurale si greu accesibile constituite din 1-2 unitti
mobile. de tip camion medical. pentru monitorizarea starii de sntate si
profilaxie a strii de sntate a populatiei din mediul rural.
< Respectarea programului national de imunizri si introducerea
gratuit a unor noi ;accinuri. conform practicilor din U.
< Vaccinarea antigripal gratuit a copiilor. pensionarilor si a
persoanelor cu risc.
< Re;igorarea retelei de asistent medical pentru ele;i si studenti
{cabinete medicale in scoli si uni;ersitti.
< Dez;oltarea si accesibilitatea uni;ersal a ser;iciilor de planing
familial concomitent cu desfsurarea de actiuni educati;e
pronataliste
< Programe de monitorizare a surselor si retelelor de ap potabil in
special in mediul rural pentru pre;enirea intoxicatiilor cu nitriti
< Campanii de constientizare a populatiei asupra
importantei donrii de singe
< 8ustinere financiar
< 8ustinerea si dez;oltarea parteneriatului public-pri;at.
a pri;atizrilor si a managementului pri;at in sistemul
public.
< xternalizarea din institutiile de stat unor ser;icii
medicale. paramedicale si admistrati;e neperformante
din punct de ;edere financiar. cu scopul eficientizrii
acestora.
< 8timularea in;estitiilor pri;ate in sistemul sanitar.
< 8ustinerea ;nzrilor pe piata locala si nationala. in conditiile legii. a
produselor iesene farmaceutice. parafarmaceutice si a echipamentelor
medicale.
< 8prijinirea initiati;elor locale de productie a mobilierului medical.
echipamentelor medicale. substantelor perfuzabile. medicamentelor.
materialelor consumabile parafarmacetiuce. fire de sutur si ;nzarea
acestora pe piata local. judetean. regional. national. international.
< 8tabilirea unor indicatori de colectare pentru ANAF
< ncetarea drepturilor de asigurare pentru neplata
contributiilor
< mplementarea sistemului de e;ident a asiguratilor prin
cardul national de asigurat
< Protocoale cu autorittile locale in ;ederea responsabilizrii
cettenilor si cresterii numrului de asigurati care se
asigur prin primrii {ajutor social..
< Politici locale si regionale de dez;oltare economic
< Mediatizare. inclusi; prin asociatii si organizatii de profil
< Crearea unor retele de promo;are a furnizorilor din jud lasi in
;ederea atragerii pacientilor din alte judete
< nitiati;e legislati;e pentru mrirea procentului de
redistribuire de la CNA8
< 8ub;entii de la bugetul de stat pentru finantarea ser;iciilor
de urgent si transport sanitar
< Crearea de mijloace de control asupra fraudelor din sistem
< ntroducerea protocoalelor terapeutice standard
< Delimitarea clar a furnizorilor de ser;icii medicale din
sectoarele public si pri;at
< 8tabilirea unor standarde de cost reale
< Flexibilizarea fortei de munc calificat
< ntroducerea unor criterii de internare ;erificabile
< Definirea prin acte normati;e a situatiilor ce reprezint
urgenta medical
< nformatizare. informatizare. ...dar profesionist l
Moti;area prin cresterea ;eniturilor salariale
Cresterea accesului la informatii.
specializri si supraspecializri
Descurajarea practicrii medicinii defensi;e
;aluarea corect a muncii si protectia
legal
< Presiunea comercial
< Campania mediatic
< Pacienti din ce in ce mai
re;ansarzi
< Amenintarea spectrului
malpraxisul-ui
< n ultimul timp. oprobiul
public
< Presiunea comercial
< Campania mediatic
< Pacienti din ce in ce mai
re;ansarzi
< Amenintarea spectrului
malpraxisul-ui
< n ultimul timp. oprobiul
public
< 8ensibilizat
< Responsabilizat
< Desculpabilizat
< 8ensibilizat
< Responsabilizat
< Desculpabilizat
PROCTL PNL A N
DOMNUL MDCAL
< 8COPUL PROCTULU : Proiect de combatere a efectelor
substantelor toxice din ap-sol asupra snttii si de
profilaxie .
< n satele din Regiunea Nord-st. cea mai srac din
Romnia. mortalitatea infantil este de 107.
< Nimeni nu a cercetat in profunzime cauzele din spatele
acestui fenomen gra;.
< Moartea copiilor pn intr-un an sau imboln;irea celor mai
mari sunt puse pe seama gradului redus de igien. a lipsei de
ap curent. conform unui raport gu;ernamental din 2008.
< Ceea ce se afl in spatele acestei cifre alarmante este zguduitor: in
multe sate copiii se imboln;esc pentru c. efecti;. beau apa
otra;ita cu cana.
< Concentratiile de nitrati si nitriti din fntnile de pe Valea Prutului
depsesc uneori si de 8 ori limita maxim {l. Acestea au de;enit o
informatie banal. tratat cu indiferent de autoritti.
< Vorbim de sute de sate cu zeci de mii de oameni unde fntnile sunt
bombe chimice. Nitritii atac sngele. rinichii si produc retard
mintal. un proces de dezumanizare lent. o otr;ire in mas.
< n Romnia. apa din peste 95% din fntnile din mediul rural este
periculoas pentru consum. deoarece forarea se face pn la primul
strat freatic. arat un studiu al UNCF.
< Apa cu nitrati si nitriti pro;oac intrzieri mintale la
copii. cancer de colon si probleme de circulatie la
adulti. La bebelusii mai mici de sase luni poate duce la
deces
< "La copiii sub sase luni. afectiunea este cunoscut
sub numele de boala albastr de fntn. Practic.
copilul se asfixiaz
< Anemii si intrziere mintal
< Pentru copiii mai mari si pacientii adulti. explic dr.
Ciofu. nitritii din ap pot produce intrziere mintal.
xplicatia este simpl. Durata de ;iat a hematiilor.
celule sang;ine care au rolul de a transporta oxigenul
in corp. scade atunci cnd intr in contact cu nitritii.
< Pentru pacientii adulti. simptomele nu sunt att
de e;idente. cum este pielea decolorat a
copiilor mici. ns cnd boala a;anseaz pot
aprea anxietate si chiar aritmii. atacuri de
panic si stri comatoase.
Un studiu al colii Medicale din Texas arat c
nitratii si nitritii produc di;erse boli care. fr
un tratament rapid. pro;oac moartea in 10-15
ani.
< "tim c existenta nitritilor in apa de consum
pro;oac sapte din zece cazuri de cancer la
colon".
< Autorittile tac. iar copiii mor fr s-i
stie nimeni.
< 8OLUTA: FNTN MA ADNC
< O surs la 0 m adncime cost
maximum .000 de lei
< n Romnia. apa din peste 95% din fntnile din mediul rural
este periculoas pentru consum. deoarece forarea se face
pn la primul strat freatic. arat un studiu al UNCF.
Cele 25 de comune socotite ;ulnerabile la poluarea apei de
consum cu nitrati sunt in zone unde pnza freatic este la
mai putin de zece metri de suprafat. n aceste conditii.
singura solutie este sparea de puturi de adncime. care s
se alimenteze cu ap din al doilea sau. mai sigur. al treilea
strat freatic. ar fntnile trebuie amplasate la distante mari
de grajduri si latrine.
"Chiar si 50 de miligrame la litru este periculos". spune
chimistul duard Apostol. n al treilea strat. la adncimi de
peste 0 de metri. concentratia de nitrat scade sub aceast
limit. Un put spat la 0 de metri si izolat pentru pre;enirea
infiltratiilor din straturile superioare cost maximum .000
de lei.
< 8COPUL PROCTULU : Doneaz snge si ;ei putea sal;a
pe cine;a. 8ustinerea ;ietii prin donarea de snge liberal.
< asul este. de multe ori. in incapacitatea de a sal;a ;ieti
datorita lipsei de snge si de plasma.
< Donnd snge. o persoan poate sal;a si ;ieti
< Celulele rosii {hematiile - se pot pstra 5 zile si se folosesc
in special la pacientii din slile de operatii si reanimare.
< Trombocitele - se pot pstra maxim 5 zile si sunt de mare
ajutor bolna;ilor de cancer si leucemie.
< Plasma - poate fi congelat si rezist pn la un an. este
folosit in principal in tratamentele accidentatilor si
bolna;ilor cu arsuri.
< 8COPUL PROCTULU: sustinerea tinerilor pentru a intemeia
familii cu cel putin copii .
< Aceast optiune ar asigura atat un spor natural ;ital cat si o
e;olutie calitati; a structurii populationale. Pentru aceasta
tinerii trebuie s fie sprijiniti:
< s aib acces prioritar la programele locati;e gu;ernamentale
si locale
< s nu fie discriminati la dobndirea unui loc de munc in raport
cu calificarea si competentele fiecruia
A - MDCAL CTY"
Viziunea liberal pri;ind redarea
municipiului asi a statutului de centru
medical regional de excelent
< Municipiul asi este resedinta judetului asi si principalul centru
urban din nord-estul Romniei. asiul a fost capitala Moldo;ei in
perioada 1564 - 1859. una dintre cele dou capitale ale
Principatelor Unite intre 1859 - 1862 si capitala Romniei intre 1916
- 1918.
< asiul este un centru economic important al Romniei. ndustriile
principale sunt metalurgia {8C Arcelor Mittal Tubular Products. 8C
Tehno 8teel. medicamentele {8C Antibiotice 8A. textilele {8C
asiConf 8A. si industria alimentar {Kosarom. M & R. 8ectorul
bancar si cel al informatic au luat a;nt in ultimii ani. numeroase
bnci si companii de software fiind prezente in oras.
< Orasul asi a fost un pol de in;estitii. dez;oltare si putere in
Romnia in perioada 2004 - 2008 . in timpul gu;ernrii PNL.
< asul este. de asemenea. un centru comercial regional
important. aici existnd numeroase centre comerciale {ulius
Mall. Moldo;a Mall. Hala Centrala. Axa Niciman. Felicia
8hopping Center. ra 8hopping Center etc. si mai multe
hyper si supermarket-uri {Metro. 8elgros. Carrefour.
Kaufland. Gima. Billa. Plus. Praktiker. Dedeman. Arabesque.
Baumax. Mobexpert. Mr. Bricolage. Alte proiecte sunt in
curs de realizare {Palas 8hopping Mall. Maximall. Green
Plaza asi etc..
< Orasul asi este centrul cultural. economic i academic al
Moldo;ei. Aici functioneaz Uni;ersitatea de Medicin si
Farmacie Gr. T. Popa si cea mai ;eche uni;ersitate din tar.
Uni;ersitatea Alexandru oan Cuza. una dintre cele mai
prestigioase institutii academice din Romnia. precum si
alte trei uni;ersitti publice si sapte particulare
< Detinem. in asi. una din cele mai bune uni;ersitti de
medicin din Romnia. Uni;ersitatea de Medicin si
Farmacie Gr. T. Popa. locul unde se formeaz foarte multe
cadre medicale din tar si strintate.
< Multe dintre acestea rmn in tar. in orasul nostru. foarte
multi fiind oameni cu real ;ocatie si talent pentru acest
domeniu ;ital.
< asul are marele a;antaj si sansa extrem de ;aloroas de a
a;ea deja un nucleu foarte solid de cadre uni;ersitare
medicale dar si multi medici din reteaua Ministerului
8nttii. Acestia sunt practicieni deosebiti. ;eritabile nume
de referint in domeniu. care asigur adresabilitatea actului
medical pacientilor din judetul asi. din regiunea Moldo;ei.
din intreaga tar si. pe anumite segmente. si din afara trii.
< A;antajul atat al unor Clinici unice in Regiunea Moldo;a. asa cum
sunt Clinica de Nefrologie si Dializ C.. Parhon. Centrul de Boli
Cardio-Vasculare Profesor DR. George .M. Georgescu". 8pitalul
Clinic de Copii 8finta Maria. Clinicile de chirurgie de la 8pitalul
Regional de Urgent 8fintul 8piridon. 8pitalul Clinic de Urgent
Neurochirurgical Prof.Dr.N.Oblu". 8pitalul de Boli nfectioase.
8pitalul de Obstetric si Ginecologie Cuza Voda". a spitalelor
pri;ate deschise si in curs de inaugurare precum Arcadia. Memory.
Pro;identa si in scurt timp Centrul Regional de ngrijiri Paliati;e
asisting. cat si prezenta unor medici renumiti pentru manoperele
si operatiile pe care le fac. asigur adresabilitatea acti;ittii
medicale iesene pe plan regional si national.
< asiul poate de;eni unul dintre centrele europene de excelent in
abordarea unor boli greu tratabile. specifice secolului pe care il
parcurgem.
PATA 8RVCLOR MDCAL PRVAT. N URMATOR
PATRU AN. TND 8PR UN MLARD D URO P AN
Piata ser;iciilor medicale pri;ate ar
putea ajunge la 890 mil. euro la
orizontului anului 2011. ni;el de peste
dou ori mai mare comparati; cu cel de
50 mil. euro estimat pentru acest an.
perioad in care pro;incia ;a ajunge s
genereze circa 70% din ;aloare.
Cresterea de aproape 7 ori mai mare
comparati; cu a PB-ului. transform
sectorul medical pri;at intr-una dintre
";edetele" economiei.
A;ansul care se estimeaz c se ;a
pastr in jurul acestor ;alori a atras
att fondurile de in;estitii. ct si
antreprenori mai mult sau mai putin
strini de domeniu. {www. zf.ro
PATA 8RVCLOR MDCAL PRVAT
LocaI, Arcadia HospitaI, inaugurat n iunie 2010 Ia Iasi, a revizuit
n crestere estimarea privind afaceriIe din primuI an de activitate,
de Ia 3,5 miIioane de euro Ia peste 4 miIioane de euro. Acest
Iucru se datoreaza investitiiIor de peste 20 de miIioane de euro n
unitti, investitii care au dus Ia cresterea numruIui de pacienti.
EvaIum piata serviciiIor medicaIe private existente n Iasi,
pentru anuI 2011, Ia cca. 20 - 25 miIioane euro.
< Pornind de la toate aceste aspecte.
< in pofida lipsurilor inca prezente din sistemul de stat si
fara a a;ea o entuziasmare exagerata ;iza;i de
sistemul pri;at.
Consideram ca acest concept. A8 MDCAL CTY".
impreuna cu educatia. reprezinta motoarele dez;oltarii
locale durabile. capabile s redea asiului strlucirea
binemeritat si att de mult asteptat.
Pe plan nternational :
< 1. Diagnosticare. Tratament si Control Oncologic
< 2. Dignosticare . Tratament . si Control Chirurgie
Cardiac
< . Diagnostic. Tratament si Control Protezare old.
Genunchi. Umr. Cot
< 4. Diagnosticare. Tratamentul si Controlul afectiunilor
tractului digesti;
< 5. Diagnosticarea. Tratamentul si Controlul
afectiunilor ;asculare
< 6. Diagnosticarea. Tratarea si Controlul afectiunilor
stomatologice.
Pe plan Regional :
< 1. Toate specialittile de mai sus
< 2. Obstetrica si Ginecologie
< . Radio diagnostic
< 4. Chirurgie plastic
< 5. Dializ
< 6. Cateterism cardiac
< 7. Toate specialittile pediatrice
< 8. Alzheimer
< 9. ngrijiri paliati;e
< Nucleu de resurse umane format din specialisti
recunoscuti pentru rezultatele sale pe plan national si
international .
< Clinici de stat si pri;ate unice in zona Moldo;ei
< Dotare superioara tehnologic dect cea a clinicilor din
regiunea Moldo;ei si a Republicii Moldo;a.
< Pozitionarea strategica pentru abordarea pietei
Republicii Moldo;a si a Ucrainei
< A;antajul aparitiei. in ;iitor. a unor clinici pri;ate care
;or fi dotate cu echipamente unice in regiunea nostr
{spre exemplu. PT/CT.
< Asigur o gam di;ersificat de ser;icii medicale
colaterale prin colaborrile interdiciplinare de care
dispune Centrul Uni;esitar Medical asi
< Buna organizare a clinicilor pri;ate. calitatea
ser;iciilor medicale
< Maternittile pri;ate din asi
< Cabinete stomatologice moderne
< Programri in termene scurte de timp
< Preturi accesibile pentru un segment al populatiei trii
noastre dar extrem de accesibile pentru pacientii din
afara trii - cresterea turismului medical
< Cultur organizational solid
< xistenta heliporturilor si a aeroportului
< Ni;elul insuficient de dotare a clinicilor de
stat
< Conclucrarea slab a personalului de
specialitate de la stat cu mediul pri;at
< Aparitia inc timid a clinicilor pri;ate
< Lipsa unui aeroport international si a
legturilor de transport puternice cu marile
orase europene
< Abordarea limitat a marilor inter;entii
chirurgicale in mediu pri;at
< Lipsa momentan a noilor tehnologii de Radio-
Diagnostic si Radio-Tratament
< nsuficienta promo;are a clinicilor si ser;iciilor
medicale din orasul asi
< Dorinta unor clinici de obtinera de ;enituri mari in timp
scurt. cu pretul scaderii calitatii
< nexistenta unei Bnci Regionale de Organe
< 8laba experient in domeniul transplantului
< Preturile mari din celelalte centre uni;ersitare medicale
din tar si. mai ales. preturile uriase din strintate
pentru ser;iciile medicale
< xistenta unor linii de finantare europene pentru
pornirea unor astfel de clinici sau dez;oltarea celor
existente.
< Mediu propice dez;oltrii unor astfel de clinici
< Preturile medicamentelor mai mici in Romnia fat de
celelalte tri si chiar si fat de Republica Moldo;a.
< Centru Uni;ersitar Medical
< Accesul la forta de munc experimentat
< Posibilitatea promo;rii ser;iciilor medicale si a scolii
medicale iesene
< Notorietatea pe pietele interne - externe si in;estitiile majore in
domeniu in alte centre. precum Bucuresti. Cluj-Napoca. Tg
Mures
< xperienta a;ansat. dotare mult mai performant si experienta
cadrelor medicale din alte tri. precum Turcia.
< Lipsa sustinerii parlamentarilor de la putere pentru mediul
medical de stat si pri;at in ;ederea obtinerii de fonduri pentru
dotarea si dez;oltarea ser;iciilor medicale
< Decontare slab sau partiala a unor astfel de ser;icii.
impiedicnd astfel dez;oltarea domeniului
< n;estitii cu prioritate in domeniul ser;iciilor
medicale
< 8timularea in;estitiilor in mediul pri;at
< Prin stimularea mediului concurential dintre
unittile de stat si cele pri;ate cu scopul de
imbunttire a ser;iciilor medicale din unittile
de stat. de ameliorare a atitudinii fat de
pacient
< 8ustinerea mediului pri;at pentru parteneriate
publice-pri;ate in cadrul spitalelor de stat
pentru optimizarea ofertei ser;iciilor medicale
si colaborrilor interdisciplinare
< Pregtirea/ameliorarea /perfectionarea
infrastructurii de transport medical dar si
turistic pentru un acces mai bun al pacientilor.
< 8ustinerea financiar din partea primriei
pentru promo;area ser;iciilor medicale iesene.
pentru realizarea si consacrarea asi - Medical
City"
< Optimizarea relatiilor dintre furnizorii de
ser;icii medicale cu furnizorii de ser;icii
hoteliere si furnizorii ser;iciilor de transport
pentru crearea de oferte a unor pachete
integrate de ser;icii medicale
< Creearea unui portal de specialitate optimizat
in mai multe limbi pentru motoarele de cutare
< 8timularea parteneriatelor cu operatorii de
turism pentru promo;area ser;iciilor medicale
iesene
< 8timularea contractrii unittilor medicale
pri;ate si de stat in colaborri. schimburi de
experient si inter;entii cu medici tra;eler
surgerist" din strintate
< Credem cu trie c abordarea problemei snttii natiunii
romne nu trebuie fcut doar in mod contabil. cu stiloul
si calculatorul in mn. emitnd ordonante de comasri
sau lichidri si calculnd profituri.
< Aceasta ;iziune propusa de noi. liberalii ieseni. impreuna
cu oameni competenti. cu experient in domeniu si
neafiliati politic.
VA RADUC A8ULU CLNTA N DOMNUL MDCALl