Curs 1 9 octombrie, 16 octombrie FILOSOFIA MENTALULUI Miturile premerg filosofia, fiind ncercri de a explica lumea mpreun cu toate aspectele

ei. ntr-o mitologie se pornete, de obicei, de la teogonie, se trece apoi la cosmogonie i apoi la apariia umanului. Dar chiar i nainte de apariia zeilor sau a universului exist ceva, i acest ceva este haosul. Iniial, cuvntul haos nsemna nimic, dar pentru c din nimic nu se poate nate ceva, ulterior haosul a ajuns s desemneze o substan amorf, premergtoare a toate. Asupra acestei substane amorfe au existat diverse preri: unii au spus c era ap, alii c era aer, i aa mai departe. Anticii greci Socrate. Teza sa cu privire la adevr era c adevrul este greu de gsit, dar poate fi gsit. El susinea c poate scoate la suprafa adevrul latent din oricine i pentru aceasta a elaborat tehnica numit maieutic, "moitul ideilor". Platon. Discipol al lui Socrate. n "Dialogurile" sale, Platon susinea c adevrul trebuie s aib un temei obiectiv, i nu subiectiv, provenit din acordul mai multor oameni. El mai spunea c adevrul despre aceast lume nu se afl aici, ci n alt lume. Credea c sufletul este nemuritor, c poate cltori parcurgnd distane foarte mari, pn n lumea ideilor pure, din care se ntrupeaz mai apoi. Astfel, adevrurile sunt amintirile sufletului aduse cu el din lumea ideilor pure, iar cunoaterea nseamn de fapt re-cunoatere. Aristotel. Considera c, n lumea real, lucrurile nu sunt izolate, ci se afl ntr-o permanent legtur. Era de prere c adevrul se afl n lumea aceasta, i nu ntr-alta. A formulat principiul identitii, al necontradiciei i al terului exclus. Filosofia minii (a mentalului) este acea ramur a filosofiei care se ocup cu nelegerea cuprinztoare i sistematic a ceea ce are experiene subiective (gndete, simte), a ceea ce are senzaii, percepii, opinii. Caracterul sistematic: orice studiu care este consistent i coerent este sistematic. Info: Modelul "ceap" al Eu-lui: - zona secretului personal (miezul): zon cu acces interzis pentru ceilali, care cuprinde gnduri, dorine, sentimente care i provoac S fric, ruine, jen. Coninutul zonei are o dinamic anume i astfel ajunge uneori la suprafa, provocnd scpri verbale. - zona intimitii: zon cu acces limitat (doar pentru persoanele foarte apropiate, iubite)

- zona familialului, la care au acces numeroase persoane: cunotine, prieteni; se face schimb de informaii, sentimente etc. - zona teatrului i a mtii: rolurile sociale.