Sunteți pe pagina 1din 7
Prof. drd. Gigi VITEL – Şc oala „Axinte Uricariul” Scânteia Dacă secolul XX se spune,
Prof. drd. Gigi VITEL – Şc oala „Axinte Uricariul” Scânteia Dacă secolul XX se spune,

Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala „Axinte Uricariul” Scânteia

Dacă secolul XX se spune, pe drept cuvânt, că a aparţinut tehnologizării culminind în ultimii ani cu informatizarea şi dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite - calculatoarele, secolul viitor se spune că va fi al comunicaţiilor. Dacă la început au fost semnalele morse, telegraful apoi telefonul care a revoluţionat comunicaţiile, lucrurile au evoluat puternic la sfirşitul acestui secol, culminând în zilele noastre cu un puternic concept numit Internet. Numit şi reţeaua reţelelor, Internetul îşi are originea în ARPANET şi în NSFNET. Internetul este mai mult decât o sumă de conexiuni, desigur nimeni nu a prevăzut cum această trecere de la o reţea militară la una publică şi comercială ne va afecta felul în care gândim despre informaţie şi co- municare.

felul în care gândim despre informaţie şi c o- municare. Internet ul reprezintă mai mult decât

Internetul reprezintă mai mult decât o reţea uriaşă de calculatoare. El constituie o reţea de reţele (comerciale, militare, academice, universitare, educaţionale etc.), fiind, în plus, un mediu in- formaţional imens ce oferă servicii şi resurse din cele mai diverse baze de date, biblioteci - dar şi o nebănuită comunitate de persoane din cele mai diferite domenii ale vieţii economico-sociale. O defi- niţie succintă a Internetului poate fi formulată astfel: un număr foarte mare de calculatoare raspândite în toată lumea, legate între ele pentru stocarea, partajarea şi direcţionarea diverselor tipuri de informaţii.

Aparia Internetului şi pătrunderea lui rapidă până în cele mai diverse straturi sociale a în- semnat o adevărată revoluţie nu numai în domeniul informatic, ci a schimbat radical toate ariile vieţii profesionale, sociale şi culturale. Beneficiind de conectare rapidă, utilizatorului reţelei i se deschid infinite posibilităţi de dezvoltare personală, profesională, şi chiar ludică.

Reţeaua Internet facilitează comunicarea între persoane, firme sau instituţii, utilizând diverse sisteme care pot gestiona transmiterea de texte, imagini şi fişiere de orice tip.

Informaţia disponibilă în aceste spaţii tematice poate fi utilizată de elevi şi de profesori într-o gamă variată de studii, în pregătirea lecţii- lor, în munca de documentare şi de instruire. Printre informaţiile accesi- bile, amintim liste cu resurse educative, cărţi, imagini video, arhive de liste electronice, programe ludice educative de gestiune şi alte utilităţi (programe antivirus), informaţii textuale şi multimedia despre fapte, concepte, proceduri, produse, servicii, produse de actualitate, persoane, firme, instituţii sau despre proiecte de cercetare şi experienţe educative realizate de către alte centre de învăţământ.

tive realizate de că tre alte centre de învăţămâ nt. Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala
tive realizate de că tre alte centre de învăţămâ nt. Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala
tive realizate de că tre alte centre de învăţămâ nt. Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala

Internetul ca support didactic

[2011]

Servicii Internet

1. Telnet

Este folosit pentru conectarea la alte calculatoare din Internet, pentru a accesa o serie de ser- vicii publice, serviciu Internet de conectare la distanţă. Odată realizată conectarea la un alt calcula- tor, se pot introduce comenzi ca şi cum utilizatorul ar lucra direct la consola acelui calculator. Se poate rula o sesiune interactivă normală (conectarea la sistem, executarea de comenzi, deconectarea de la sistem), sau se poate utiliza orice serviciu pe care acea maşină îl oferă terminalelor ei locale.

2. FTP (File Transport Protocol)

Mută fişiere de pe un calculator pe altul. Este folositor în aducerea fişierelor din arhivele pu- blice răspândite în Internet. Acest lucru se numeşte FTP anonim, pentru că nu este necesar un cont pe calculatorul respectiv pentru a-l accesa. Daca telnet permite conectarea la un alt calculator pentru executarea unor comenzi pe acel calculator, ftp permite transferarea fişierelor de pe un calculator pe altul.

transferarea fişierelor de pe un calcul ator pe altul. Figura 2. Serviciul FTP 3. IRC Serviciu

Figura 2. Serviciul FTP

3. IRC

Serviciu destul de vechi, dezvoltat în anii '80 cu scopul de a înlocui programul talk din UNIX. Talk permitea doar convorbirea între doua persoane. Cu IRC este permis ca mai mulţi utiliza- tori să converseze simultan tastând păreri şi poziţii despre un anumit subiect. IRC este o aplicaţie Client/Server prin care toate persoanele ce doresc să discute trebuie să ruleze un client IRC, toţi cli- enţii fiind conectaţi la un server IRC. In momentul când se află pe server, ei vor selecta un canal pe care doresc să converseze canalele fiind numite după subiectul ce se va discuta.

canalele fiind numite după subiectul ce se va discuta. 4. Internet Phone, Internet Fax Servicii de

4. Internet Phone, Internet Fax

Servicii de telefonie şi fax disponibile acum şi prin intermediul Inte- rnet. Putem trimite un fax sau face un apel telefonic prin intermediul calcula- torului (bineînţeles daca calculatorul dispune de aceste facilităţi).

5. WWW (World Wide Web)

Oferă o gamă largă de servicii. Atunci când Internet a devenit o uriaşă sursă de informaţie, serviciile clasice de acces (Telnet, FTP şi chiar e-mail) deşi puternice, s-au do- vedit neintuitive în special pentru noii utilizatori ai resurselor Internet care nu aveau "răbdarea" şi nici interesul să aprofundeze utilizarea unor instrumente destul de "neprietenoase". aprofundeze utilizarea unor instrumente destul de "neprietenoase".

unor instrumente destul de "neprietenoase". Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala „Axinte Uricariul”
unor instrumente destul de "neprietenoase". Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala „Axinte Uricariul”

Internetul ca support didactic

[2011]

World Wide Web (intr-o traducere nepretenţioasă "pânza de păianjen de întindere mondia- lă") a apărut ca un proiect destinat sa distribuie informaţia ştiinţifică folosind un model numit

informaţia ştiinţifică folosind un model numit hypertext. Ideea centrală era aceea de a permite
informaţia ştiinţifică folosind un model numit hypertext. Ideea centrală era aceea de a permite
informaţia ştiinţifică folosind un model numit hypertext. Ideea centrală era aceea de a permite
informaţia ştiinţifică folosind un model numit hypertext. Ideea centrală era aceea de a permite

hypertext. Ideea centrală era aceea de a permite cercetătorilor să-şi prezinte informaţia într-un mod integrat (text, imagini grafice, sunete şi imagini în mişcare). Paginile de informaţie sunt "legate" printr-o serie de "hypertext links".

printr-o serie de "hypertext links". Figura 3. Serviciul Web Cea mai importantă caracteristică

Figura 3. Serviciul Web

Cea mai importantă caracteristică WWW o constituie simplitatea modului de acces la resur- se. In mare măsură aceasta se datorează protocolului de comunicaţie implementat numit HTTP (HyperText Transport Protocol).

6. E-mail: trimiterea şi recepţionarea mesajelor

În general, un mesaj e-mail este un text (corpul mesajului - analog scrisorii) împreună cu in- formaţii referitoare la destinatar, expeditor etc. (analogia cu un plic poştal este evidenta), informaţii constituite în aşa-numitul header al mesajului. De obicei, header-ul unui mesaj este generat de apli- caţia de e-mail folosita.

mesaj este generat de apli- caţia de e -mail folosita. Figura 2. Serviciul e-mail în Internet

Figura 2. Serviciul e-mail în Internet

Poşta electronică (e-ma-il-ul) reprezintă cel mai răspândit mijloc de comunicare în reţea. Pentru a trimite un mesaj e nevoie de o adresă, o parolă, un cont de mail (spaţiu pe hard – discul unui server unde se inmagazinează mesajele primite) şi un program de gestiune de mail, cum ar fi Netscape, Eudora, Microsoft Mail ş.a. Poşta electronică reprezintă un suport didactic eficient atât în cadrul îvăţământului direct (sala de curs tradiţională), cât şi la distantă (sala de curs virtuală).

cât şi la distantă (sala de curs virtuală). Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala „Axinte Uricariul”
cât şi la distantă (sala de curs virtuală). Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala „Axinte Uricariul”

Internetul ca support didactic

[2011]

În cazul primului, elevii comunică prin mail cu instituţii, biblioteci sau alţi elevi din alte centre de învăţământ, din aceeaşi ţară sau din străinătate. Pe lângă schimbul de informaţii utile, poşta electronică e un mijloc pentru realizarea de proiecte în comun între elevii din diverse centre.

Ce este şi cum a apărut WWW?

Cu aproximaţie WWW - ul a apărut în luna martie a anului 1989. Tim Berners Lee de la La- boratorul European de Fizica particulelor din Geneva (CERN) a pus în circulaţie propunerea de a dezvolta un sistem hypertext în vederea unei eficiente partajări a informaţiei între echipele de cercetători din High Energy Physics Community, situate în zone geografice diferite. Cele trei componente pe care trebuia să le conţină acest sistem în vizi- unea specialiştilor CERN erau:

acest sistem în viz i- unea spe cialiştilor CERN erau:  in terfaţă utilizator consistentă; 

interfaţă utilizator consistentă;

capacitatea de a incorpora o mare varietate de tehnologii şi tipuri de documente;

capacitatea de a accesa informaţia unitar în ciuda unei mari varietăţi a tipurilor de calculatoare şi a soft-ului ru- lat de acestea, şi aceasta intr-un mod cât mai simplu din punctul de vedere al utilizato- rului.

Idei concretizate deja:

Electonic Publishing - din ce în ce mai multe edituri îşi prezintă pe Web cataloage cu noi apa- riţii sau chiar publicaţii complete. Trebuie să ne aşteptăm în viitorul apropiat la o largă apariţie a acestor publicaţii din toate domeniile.

Reclame pentru companii - din ce în ce mai mult companiile îşi prezintă produsele într-un mod foarte atractiv folosind WWW. În prezent aproape orice material publicitar (scris pe suport clasic) face referire la pagina de WWW a firmei respective.

Tranzacţii comerciale - se pot încheia tranzacţii comerciale prin Web (de la micile cumpărături casnice, până la tranzacţiile între firme). Este suficientă o vizitare a paginii WWW a magazinului preferat şi com- pletarea unui formular (evident, numărul cărţii de credit având un rol central) pentru a achiziţiona produsele dorite.

un rol central) pe n tru a achiziţiona produsele dorite. Vot prin Web - Internetul este

Vot prin Web - Internetul este deja folosit şi în acest scop.

Sisteme interactive de recreere - posibilitatea de a participa interactiv la emisiuni de diver- tisment, la piese de teatru on-line etc. Pasul care mai trebuie făcut îl constituie găsirea unor canale de comunicaţie mai rapide care să permită transferul unui volum extrem de mare de date aproape in- stantaneu.

Instrumente de educaţie interactivă. Universităţile sunt în măsură să ofere studenţilor cursuri şi seminarii on-line, chiar să realizeze examinarea acestora.

Prezentări multimedia în timp real, beneficiind de capacităţile multimedia ale WWW - ului.

Elevii pot edita pagini web „site-uri”, conţinând in- formaţii referitoare la instituţia de învăţământ, clasa în care studiază, orele de clasă, proiectele în care sunt implicaţi, pot elabora reviste şcolare sau pot crea în orice domeniu care îl pasionează. De asemenea, pot consulta paginile web pentru a realiza diferite lucrări sau studii, pot accede la fondurile bibliografice ale bibliotecilor convenţionale pentru a consul-

ale bibliotecilor convenţion ale pentru a consul- Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala „Axinte Uricariul”
ale bibliotecilor convenţion ale pentru a consul- Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala „Axinte Uricariul”
ale bibliotecilor convenţion ale pentru a consul- Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala „Axinte Uricariul”

Internetul ca support didactic

[2011]

ta recenzii de cărţi sau pentru a solicita rezervarea lor. În cazul bibliotecilor electronice, se accesează imediat documentele informatizate.

Un „site” aparţinând unui copil al mileniului trei se poate deschide cu fotografia „proprietarului”, cu datele personale, cu „hobby”- urile respectivului, cu părerile personale privitoare la cine ştie ce chestiune.

În cazul profesorilor, pe lângă facilităţile deja amintite, aceş- tia dispun de centre de resurse virtuale care oferă material didactic, informaţii şi consultaţii.

Atunci când conducem, urmărim regulile de circulatie şi încercăm să le respectăm. La fel când navigăm pe Internet trebuie să respectăm regulile acestuia. Pentru a adăuga umor şi personalitate mesajelor, putem folosi caractere speciale numite smileys sau emoticons. Dintre cele mai cunoscute amintim:

smileys sau emoticons. Dintre cele mai cunoscute amintim: :-) Fericit :-e Dezamagit :-( Trist :-< Nervos
smileys sau emoticons. Dintre cele mai cunoscute amintim: :-) Fericit :-e Dezamagit :-( Trist :-< Nervos

:-) Fericit

:-e Dezamagit

:-( Trist

:-< Nervos

:-o Surprins

:-D Razand

:-@ Tipand

;-) A trage cu ochiul

:-I Indiferent

Comunicarea trebuie să fie scurtă şi la obiect. Unii plătesc Internetul scump şi nu tre- buie obligaţi să piardă timp cu mesaje interminabile.

Mesajul trimis trebuie să fie clar, identificat prin subiect, aşa încât cei care nu sunt interesaţi să-l poată şterge.

t cei care nu sunt in teresaţi să - l poată ş terge. Video- comunicările sunt

Video-comunicările sunt precum chaturile, dar, în plus, permit vi- zionarea persoanelor prezente la conversaţie. Participanţii trebuie să dispu- , evident, de videocamere conectate la calculator. Se folosesc programe specifice cum ar fi SeeMe sau NetMeeting.

Toate aceste sisteme de comunicare permit schimbul de idei, cunoş- tinţe, dar şi sentimente, între elevi, profesori, specialişti şi încurajează dez- voltarea calităţilor creative şi de expresie, cât şi cultivarea unei atitudini pozitive dată de comunicarea interpersonală.

Acum, la începutul mileniului trei, în care societatea a intrat intr-o nouă faza, cea informatiza- tă, Internetul devine un instrument indispensabil în procesul didactic. Iată câteva din cele mai impor- tante utilizări didactice:

- Oferă posibilitatea de a comunica sincron cu colegi, profesori, experţi.

- Creează un cadru adecvat realizării în comun de activităţi şi proiecte didactice.

- Reprezintă un loc de întâlnire între elevi şi profesori din toată lumea.

- Facilitează dezbateri între profesori pe teme educative.

- Conferă elevilor accesul la limbi şi culturi diferite, cât şi la un limbaj informaţional imens.

- Le dezvoltă elevilor capacităţi de lectură, de înţelegere, expresie scrisă precum şi de cău- tare, selectare şi analizare a informaţiei.

- Oferă posibilitatea de a difuza creaţii personale.

- Oferă posibilitatea de a difuza creaţii person ale. În era tehnologiilor digitale elevii au tendinţa

În era tehnologiilor digitale elevii au tendinţa – dar şi posibilitatea – de a fi cu un pas înaintea adulţilor. Acest pas trebuie anticipat de către profesori, transfor- mat într-un avantaj al învăţării creative.

În condiţiile învăţării creative, profesorii nu doar transmit informaţii, facili- tează şi ghidează învăţarea, ci ei chiar învaţă simultan cu elevii.

învăţ area , ci ei chiar învaţă s imultan cu elevii. Prof. drd. Gigi VITEL –
învăţ area , ci ei chiar învaţă s imultan cu elevii. Prof. drd. Gigi VITEL –

Internetul ca support didactic

[2011]

Prezenţa Internetului în viaţa şcolii reprezintă o provocare pentru profesori, care adeseori, învaţă, investighează împreună cu elevii, explorează noi frontiere de cunoaştere.

Societatea în care trăim impune alfabetizarea în tehnologiile informaţionale şi comunicaţio- nale. Se impune formarea de utilizatori pentru ca noile tehnologii să-şi dove- dească eficienţa.

ca noile tehnolo gii să - şi dov e- dească eficienţa. Accesul la un calcula tor….

Accesul la un calculator…. conectat la Internet şi la alte instrumente

în şcoală

permite profesorilor:

a. să se informeze, să se documenteze şi apoi să extragă informaţiile utile dezvoltării lor profesionale:

TIC

- să viziteze site-ul ministerului, inspectoratului pentru a fi la curent cu programele şcolare, cu metodologiile diverse elaborate, cu programele care se derulează şi la care pot participa, pot să-şi exprime părerea pe forumul dedicat lor;

- să comunice cu colegi din alte şcoli, din alte ţări pe teme de interes comun;

- să comunice pe e-mail şi în grupuri de discuţii on-line (listservs, newgroups) pe Internet, pot iniţia discuţii anumite subiecte, pentru a îndeplini sarcini de cooperare la nivel local sau chiar global;

- să participe la conferinţe online;

- să descarce materiale interesante găsite pe net pe care să le comenteze apoi cu colegii/elevii săi;

- să declanşeze desfăşurarea unor activităţi, unor aplicaţii ca urmare a ceea ce au descoperit interesant pe net;

b. să creeze o bibliotecă de:

- CD - uri cu enciclopedii, accesibilă atât profesorilor cât şi elevilor;

- CD - uri inscripţionate cu materiale didactice utile selectate de-a lungul timpului de diverse cadre didactice din diverse surse pentru a putea fi folosite la clasă;

- CD - uri cu materiale didactice elaborate în timp de cadrele didactice, de elevii din şcoală pentru un schimb de experienţă cu participanţi (cadre didactice) din alte şcoli;

c. Deschiderea către o uriaşă sursă de informare, aşa cum este Internet- ul, îl ajută pe profesor:

mare, aşa cum este I nternet- ul, îl ajută pe prof esor: - să privească materia

- să privească materia pe care o predă sub diferite aspecte;

- să descopere faţete diferite ale aceleiaşi teme;

- să aleagă din multitudinea de modalităţi de abordare a acesteia pe

aceea pe care o consideră potrivită pentru scopul propus în actul didactic;

- să manifeste deschidere, flexibilitate în modul de abordare a materiei pe care o predă;

- să se adapteze uşor la nou.

Altfel spus, posibilităţile de informare, prelucrare şi stocare pe care le oferă calculatorul, constituie oportunităţi de ameliorare a actului didactic.

BIBLIOGRAFIE

1. Jalobeanu Mihai, WWW în învăţământ. Instruirea prin Internet, Cluj Napoca, 2001

2. Patriciu Victor, Vasiu Ioana, Patriciu Şerban, Internetul şi Dreptul, Bucureşti, 1999

3. Cristine Girard, Remy Chapoulie, Monique Gaquere, La recherche d'information sur Internet,

http://www.montesquieu.ubodeaux fr/urfist/niveau2/moteurs/ moteurs 0599-1.htm

4. Gilles Dodinet, Cedric Sempe, Analyse de l'usage d'un site web, http://www-sop. inria.fr/aid/

personnel/Gilles.Dodinet/rapport.doc

5. Craig Branham, A Student's Guide to Research with the WWW,

the WWW, http://www.slu.edu/departments/english/research/ Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala „Axinte Uricariul”
the WWW, http://www.slu.edu/departments/english/research/ Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala „Axinte Uricariul”

Internetul ca support didactic

[2011]

Internetul ca support didactic [2011] Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala „Axinte Uricariul” Scâ nteia Pagina
Internetul ca support didactic [2011] Prof. drd. Gigi VITEL – Şcoala „Axinte Uricariul” Scâ nteia Pagina