Fia nr.

1 Pornind de la cele trei citate: 1)exprimai-v opinia despre mesajul citatelelor 2)explicai semnificaia cuvintelor: noroc, om , bucurie , srcie 3) gsii cel puin 5 sinonime,

Omul s fie mulumit cu srcia sa cci ,dac e vorba, nu bogia ,ci linitea colibei tale te face fericit.Dar voi facei cum v trage inima, i Dumnezeu s v ajute Cci fericirea nu poate s simt dect sufletul , niciraiunea ,burta,capul sau portofelul Ceea ce-l mpiedic pe om a fi fericit nu sunt mprejurrile ci starea sa interioar, nu obiceiurile ci imima sa

Om

Noroc

Bucurie

Srcie

Fia nr.2: Ghi Ana i copiii

Lic Smdul

Ana i copiii

Prezentai n comparaie portretul Fizic i moral al personajelor Ghi i Lic Smdul i relaia acestora cu restul familiei. 4 grupe

Trsturi:
Ghi

Trsturi:
Lic

Fia nr 3: Completai urmtoarea schem!

Nuvela psihologic este o specie a genului epic cu o:1.. 2.. 3.

Moara cu noroceste o nuvel psihologic pentru c: 1.naraiunea este : 2.tema este:. 3.aciunea se desfoar:. 4.Simetria incipitului cu finalul: 5stilul nuvelei:. 6. modurile de expunere:..

Realizeaz un eseu de 2-3 pagini n care s argumentezi specificul nuvelei psihologice cu referire la nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici

Planificare pe unitate de coninut

N r. de or e 12 COMPETEN E GENERALE COMPETE NE SPECIFIC E ACTIVIT I DE INVATARE TEXTINTER TEXT STRA TEGI E DIDA CTIC Activ itate front al EVALU ARE VALORI i atitudini

1.Utilizaea corect i adecvat a limbii romne n receptarea i producerea mesajelor,n diferite situaii de comunicare 3.Argument area( scris i)oral a unor opinii n diverse situaii de comunicare

Exerciii de 1.2.recept nelegere a area diferitelor adecvat a texte,fragm sensurilor ente. unui mesaj transmis prin diferite texte orale sau scrise 3.2 comparare a unor argumente diferite pentru formulare a judecilo r proprii

Cele trei citate din anexa 1 Dicio nar de sinonim e

Observ are sistem atic

Stimularea gndirii autonome i critice n raport cu diverse divers receptate Cultivarea unei atitudini pozi de comunicare i ncrederea propriile abiliti de comunic

34

1.Utilizaea corect i adecvat a limbii romne n receptarea i producerea mesajelor,n diferite situaii de comunicare

56

2.Folosirea modalitilo r de analiz tematic ,structural i stilistic n receptarea diferitelor texte literare i nonliterare

78

3.Argument area( scris i)oral a unor opinii n diverse situaii de comunicare 2.Folosirea

Nuvela Moara cu noroc de Ioa Slavici F Ioni: Limba i literat ura pentru clasa a X-a 2.1.Analiza Exerciii de Nuvela principalel recunoater Moara or e a speciei cu component literare: noroc e de nuvela de Ioa structur psihologic Slavici de F compoziie Ioni: i de Limba limbaj i specifice literat textului ura narativ pentru clasa a X-a 3.3 Exerciii de citatel elaborarea nelegere a e de pe unei diferitelor fia de argument texte,fragm lucru ri orale ente nr 7-8 sau scrise Exerciii de pe baza recunoater textelor e a speciei
1.4.redact area unor compoziii despre textele studiate i alctuirea unor texte funcional e sau a unor proiecte

Exerciii de caracteriza re a personajelo r

Activ itate de grup

Dezbat ere,dia log,arg umenta re

Abordarea flexibil i tolera opiniilor celorlali

Activ itate front al

Argum entare, observ are sistem atic

Formarea unor reprezentri i critice n raport cu diverse divers Stimularea gndirii autonome i critice.

Activ itate front al

Observ are sistem atic

Formarea unor reprezentri i critice n raport cu diverse divers Stimularea gndirii autonome i critice.

modalitilo r de analiz tematic ,structural i stilistic n receptarea diferitelor texte literare i nonliterare

910

3.Argument area( scris i)oral a unor opinii n diverse situaii de comunicare

studiate 2.4 folosirea unor modaliti diverse de nelegere i de interpreta re a textelor literare studiate 3.Argumen tarea( scri s i)oral a unor opinii n diverse situaii de comunicar e 1-2 folosirea adecvat a strategiilo r i a regurilor de exprimare oral n monolog i dialog

literare: nuvela psihologic

Exerciii de argumentar e susinerea opiniilor

Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici

Activ itate de grup

Observ are sistem atic

11 12

1.Utilizaea corect i adecvat a limbii romne n receptarea i producerea mesajelor,n diferite situaii de comunicare

Exerciii de exprimare i de argumentar e

Activ itate de grup

Observ are sistem atic

Abordarea flexibil i tolera opiniilor

Fia nr.9: Realizai o compoziie n care s scoatei n eviden firea demonic a lui Lic Smdul aeznd-ul n secolul XXI Realizai o compoziie n care s prezentai firea lui Ghi aeznd-ul in secolul XXI Lic(din nuvel) Trsturi:
Relai celor dou personaje n cele dou situaii( din

Lic(din ziua de azi)

Trsturi:

Ghi( din nuvel)

Ghi( din ziua de azi)

Trsturi:

Trsturi:

Fia nr 10. Elaborai o compunere de sintez n care s argumentai calitatea lui Ioan Slavici de excelent cunscotr al sufletului feminin.( max 3 pagini)

Ana Ghi

Lic

FacultateaPetru Maior Facultatea de tiine i litere Specializarea:limba i literatura romn-limba i literatura englez

Didactica limbii i literaturii romne Ciclul superior al liceului

Portofoliu de evaluare:Moara cu noroc de Ioan Slavici, nuvele psihologic Coordonator:Eva Monica Szekely Studente: Mare Andrada Mihaly Timea AnulII,zi

Proiect de activitate aria curricular:Limba i comunicare

Data: Locul: Clasa:a X-a Subiectul:Moara cu noroc, de Ioan Slavici Tipul leciei:sistematizarea cunotinelor,lectura interpretativ(12 ore) Competene generale Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n diferite situaii de comunicare Folosirea modalitilor de analiz tematic ,structural i stilistic n receptarea diferitelor texte literare i nonliterare Argumentarea scris,oral a unor opinii n diverse situaii de comunicare Competene specifice 1.2.receptarea adecvat a sensurilor unui mesaj transmis prin diferite texte orale sau scrise 3.2 compararea unor argumente diferite pentru formularea judecilor proprii 2.1.Analiza principalelor componente de structur de compoziie i de limbaj specifice textului narativ 3.3 elaborarea unei argumentri orale sau scrise pe baza textelor studiate 2.4 folosirea unor modaliti diverse de nelegere i de interpretare a textelor literare studiate

Componene derivate( la finalul leciei elevii vor fi capabili)

S recocoasc motive i teme prezentate n nuvel S recunoasc construcia nuvelei:incipit final planuri S recunoasc relaia dintre autor i personajul principal S recunoasc mijloacele de construcie a personajelor S recunoasc relaia autor-narator personaje i modalitile lor prin care se realizeaz acestea S participe activ la dezbate, aducnd argumente n sprijinul celor susinute prin trimitere la opera studiat S participe la dezbatere, respectnd regulire unei conversaii civilizate, aducnd argumente convingtoare n sprijinul celor susinute prin trimitere la opera studiat Forme de organizare:frontal, pe grupe, Metode i procedee: conversaia euristic,problematizarea,explicaia,expunerea, nvarea prin transfer,lectura critic i creativ,investigaia comun,tehnica rspunsului, dezbaterea. Resurse materiale:manualul,fie de lucru,DEX,scheme,volume suplimentare

Fisa nr10 Pornind de la urmtoarul citat: Familia este ceea care face ca omul s treac de la egoism la altruism Realizai o dezbatere in care s aducei argumente pro i contra n ceea ce privete vinovia lui Ghi in legtur cu dezmembrarea familiei.

vinovat

nevinovat

Rolul i vinovia lui Lic:

Proiect de activitate Etapele Secvene de leciei coninut 1 evocare In orele anterioare am discutat despre definirea nuvelei ca en epic.

Tema :efecte nefaste i dezumanizante ale dorinei de navuire. Raport narator personaj cat i modaliti de caracteriyare a personajelor

Strategii didactice S-a definit nuvela ca Modelare specie a genului epicclasificndule dupa (curentul)in istoria fantastic psihologic ,filoyofic,romantic,realis t,naturalista. S-au preyentat fie de nuvelei lectur cu team nuvelei.

Activitatea de nvare

evaluare Expunere oral.Se consemneaz pe tabl rspunsurile primite,pentru o evaluare ulterioara a acestora

Invertarea personajeleor,a raporturilor dintre ele i a Inventica modurilor n care sunt acestea caracterizate Invatarea descoperire Activitate frontala de

Observare sistematic

Nuvela moara cu noroc este o nuvela psihologic prin tematic, modaliti de caracterizare a personajelor,i de investigare psihologic,nat ura conflictului(int Capacitatea eleviilor de a erior) inelege conceptul de naratorul este nuvel psihologic omniscient, omnipreyent, neimplicat Titlul este ironic deoarece Moara cu noroc nseamn de fapt moara cu ghinion

Activitate descoperire

prin Chestionare oral

Activitate individual

(Fia nr 2)

Caracterizarea personajelor Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvel psihologic i realist remarcabil prin complexitatea personajului principal, prin compoziie, prin observaie psihologic i social. A vedea in personajul principal doar un individ dezumanizat din cauza setei de bani ar insemna o simplificare nepermis a nuvelei i a personajului, mai precis, o reducere a acestuia numai la una din laturile sale fundamentale. Personajul triete o dram profund a indeciziei, a imposibilitii de a alege intre dou soluii simultane, dar contradictorii. Personajul principal traieste i o dram a vanitii rnite. Impotriva prerii generale, Ghi nu este un om slab, dimpotriv, setea de bani o intampin o puternic rezistent atunci cand este vorba de pierderea cinstei. Reaciile personajului, mai ales in a doua parte a nuvelei au la baz setea de rzbunare asupra aceluia care l-a supus unor umilinte repetate. Aciunea nuvelei este plasat in mediul ardelenesc in a doua jumatate a secolului al XIX.-lea. Atentia se concentreaza asupra lui Ghi, a carui evolutie este urmarita pe fundalul unei lumi stapanite de violen, de crim si de coruptie. Inceputul nuvelei st sub semnul intelepciunii populare, exprimate de mama Anei: omul sa fie multumit cu srcia sa, cci, dac e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit, deci omul trebuie s fie mulumit cu rostul lui, sa nu-i schimbe locul si traditia de dragul bogatiei si al catigului uor. Intreaga nuvela se conformeaza acestui principiu. Esenta nuvelei o reprezint zbaterea dramatic a personajului principal, lupta acestuia cu sine insui si cu ceilali. La inceputul nuvelei Ghi apare ca un om harnic si cumsecade, care trudete din greu pentru intreinerea familiei; nemulumit de conditia sa, el doreste sincer s-i schimbe viaa, s traiasca altfel: sa crpesc si mai departe cizmele oamenilor, care umbl toat saptmna in opinci ori desculti, iar dac dumineca e noroi ii duc cizmele pan la biserica, si sa ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amandoi la copilas, iar d-ta la tustrei. Iaca linistea colibei. Impotriva sfaturilor soacrei, Ghi hotareste singur sa se mute la Moara cu noroc pentru a face avere; desi locul e ru, izolat, in calea tlharilor, Ghi hotareste tot singur si ii asum toate riscurile. Stabilit la han, prin harnicia sa, reuete s transforme locul neprimitor intr-un popas placut pentru caltori. Ghi dovedeste in

acelasi timp si o capacitate de adaptare. Dupa o scurt perioad de multumire si de prosperitate, Ghita descopera c adevaratul stapan al locurilor este Lica Samadul. Primul semn il pune pe ganduri: porcarii lui Lica vin, mananc, beau si pleac far s plateasc; Ghita nu este un om slab, el intuieste ce-l asteapta si se pregateste de rezistenta morala, cumparandu-i pistoale, aducandu-i caini si tocmind o slug. Chiar de la prima intalnire cu Lica ii da seama de adevaratele intenii ale acestuia i refuza orice colaborare: Eu nu stau aici ca sa tin seama despre cei ce vin si trec si asa nici nu-i prea stiu. Este insa repede redus la tacere si silit la colaborare de Lica Samadaul, care ii ia toti banii sub forma de imprumut; lui Ghita nu-i raman prea multe posibilitati, pentru ca denuntandu-l pe samadau si-ar putea pierde banii. Prima greseala a lui Ghita este acceptarea grasunilor trimisi de Lica. Treptat, carciumarul face tot mai multe compromisuri; el ajunge astfel la incrucisarea unor motivatii puternice, dar opuse: pe de o parte dorinta de a ramane om cinstit, dar sarac, iar pe de alta tentatia castigului usor, dar care inseamna pierderea cinstei. Carciumarul incepe un joc al disimularilor: pe fata il informeaza pe Lica, dar in ascuns ia legatura cu jandarmul Pintea. El isi propune sa-si faca acest joc 2-3 ani, pana strange ceva avere. Socoteala sa este gresita: el nusi da seama ca Lica cere totul, o supunere deplina si neconditionata. Asocierea cu raul nu se produce usor, ci are consecinte profunde asupra carciumarului, care-si pierde linistea sufleteasca, bucuria castigului cinstit si seninatatea. Carciumarul este chinuit de remuscari; zbaterea sa este cu atat mai dramatica, cu cat el este constient de decaderea sa. Carciumarul opune samadaului o rezistenta sustinuta reactionand puternic impotriva umilirii: Imi iai banii! Sati fie de bine! Mi-ai luat linistea sufletului si mi-ai stricat viata: sa-ti fie de bine! Dar sa nu crezi ca ma tii legat, sa nu crezi ca te prinde sa ma iai in bataie de joc!; Lica, nu crede ca poti sa ma tii de frica. Daca esti om cuminte, cauta sa te pui la buna intelegere cu mine. Ghita isi da seama de propria sa degradare morala prin asocierea cu samadaul; in discutiile cu acesta razbate un fel de revolta neputincioasa impotriva celui mai tare: Nu te juca dar cu mine. Gandeste-te ca tu m-ai facut sa nu mai am multe de perdut si baga de seama sa nu mai perd si cele ce am! Sa-ti fie frica de mine! Devenind tot mai mult omul lui Lica, Ghita se schimba radical: dintr-un om sociabil, deschis, devine un om inchis in lumea propriilor sale ganduri, vesnic preocupat de propria sa familie. Din dorinta de asi opcroti familia el o tine pe Ana departe de problemele si gandurile sale; armonia, seninatatea, veselia dispar treptat din familia sa. Ghita accepta sa schimba banii murdari ai lui Lica si sa-i dea informatiile necesare; el prinde gustul banului nemuncit si drept rezultat lacomia sa se amplifica tot mai mult. Prima lovitura morala o reprezinta luarea banilor de catre samadau; a doua implicarea sa in procesul impotriva lui Lica si a oamenilor sai. Ghita este nevinovat, dar aparitia la proces alaturi de porcarii banuiti de crima, il descalifica. Reputatia sa de om cinstit, autoritatea sa morala se prabusesc; instrainat de propria sa familie,

condamnat la dispretul oamenilor, umilit de repetate ori de samadau, Ghita incearca o apriga sete de razbunare impotriva samadaului. El isi da seama foarte bine, ca datorita lui Lica a pierdut totul: multumirea castigului cinstit, linistea si fericirea familiei, rescpectul oamenilor; gestul sau din final, abandonarea Anei in bratele samadaului este in fond o incercare disperata de razbunare. Din nou, socoteala sa este gresita, crezand ca femeia va rezista pana cand el va aduce pe jandarm pentru a-l prinde pe samadau cu dovezi compromitatoare asupra lui: Tare om esti tu, Ghita, grai Pintea pe ganduri. Si eu il urasc pe Lica; dar n-as fi putut sa-mi arunc o nevasta ca a drept momeala in cursa, cu care vreau sa-l prind. Uciderea Anei este pe fond o expresie a iubirii profunde pentru ca viata lor din acest moment ar fi fost imposibila. Sfarsitul lui este o ilustrare a eticismului ardelean insensul ca Ghita a gresit tradandu-si traditia si parasind munca cinstita de dragul castigului usor, al banilor. Lica Samadaul este un personaj la fel de complex si complicat. Fara indoiala are cateva calitati: inteligent, temerar, bun cunoscator al oamenilor, autoritar, voluntar, dar aceste calitati sunt puse in slujba raului. Este un om tare, al carui scop este puterea, prin care sa-i supuna si sa-i manevreze pe ceilalti. Fata de Ghita adopta o adevarata tactica a domesticirii: ii oboseste adversarul prin asteptare prelungita, lasandu-l pe carciumar sa se framante, sa se macine in gol. Ca o demonstratie de forta, isi trimite oamenii, care mananca, beau si nu platesc. Cand apare la han, intra pe usa din dos, sugerand astfel ca el este adevaratul stapan al locurilor: Aci, la Moara cu noroc, nu putea sa stea nimeni fara voia lui Lica: afara de arandas si afara de stapanire mai era si dansul care stapanea drumurile si in zadar te intelegi cu arendasul, in zadar te pui bine cu stapanirea, caci, pentru ca sa poti sta la Moara cu noroc, mai trebuie sa te faci si om al lui Lica. Chiar de la prima discutie Lica ii pune in vedere lui Ghita ca trebuie sa colaboreze cu el: Ori imi vei face pe plac, ori imi fac rand de alt om la Moara cu noroc. Lica se autocaracterizeaza, dezvaluindu-si brutalitatea si cinismul: Eu sunt Lica, samadaul tu vezi un lucru: ca umblu ziua-n amiaza mare pe drumul de tara si nimeni nu ma opreste in cale, ca ma duc in oras si stau de vorba cu domni". Bun psihlog, Lica intuieste slabiciunea carciumarului: Te stiu om, care tine la bani. Pentru a paraliza orice intentie de nesupunere, Lica ia toti banii carciumarului sub forma de imprumut. Faptele lui Lica sunt: inselaciune, furt, crima. El se conduce dupa un cod moral propriu in afara legilor si a statului. In raporturile cu Ghita isi calculeaza cu atentie fiecare lovitura, lovind in demnitatea omului, in mandria barbatului, in autoritatea sa de sot si parinte, de stapan al hanului; si nu in ultimul rand in imaginea sa de om cinstit. Lica urmareste o subordonare totala; treptat, el inlatura toate elementele pe care s-ar putea sprijini carciumarul, nelasandu-i decat o singura posibilitate: colaborarea

cu Lica. O demonstratie de forta este crima si procesul, care urmeaza; printr-o singura lovitura, Lica isi realizeaza mai multe scopuri: scapa de martori nedoriti (femeia, Buza-Rupta si Saila); il implica pe Ghita, care desi este nevinovat, prin aparitia sa la proces alaturi de porcarii banuiti de crima, se descalifica (pierde stima si increderea celorlalti); scapa nepedepsit, protejat de marii proprietari de turme de la oras. Lica este un om crud pentru care a ucide un om este o fapta obisnuita: Acum sangele cald e un fel de boala, care ma apuca din cand in cand pentru ca tu nu stii inca ce grozava e placerea de a lovi pe omul care te supara Pentru a-si realiza scopurile, Lica este in stare de orice. Pentru a-l lipsi pe Ghita de sprijinul familiei, ii atrage la inceput pe copii, si apoi pe Ana. Ana face si ea parte din planul de supunere totala a barbatului prin femeie. Aceeasi tarie de caracter o dovedeste si in final, cand dandu-si seama ca nu mai are nici o sansa, se sinucide. Personajul exercita permanent o fascinatie diavolica asupra celor din jurul sau, acest lucru este intuit de Ana: e om rau si primejdios; asta se vede in ochii lui, din ranjetul lui si mai ales din cautatura ce are, cand isi roade mustata cu dintii. E om patimas, Ghita, si nu e bine sa te dai prea aproape de el. Ana isi iubeste familia (sotul si copii) si sufera, cand Ghita nu-i impartaseste gandurile lui. Neglijata, ea iese treptat de sub influenta sotului pentru a intra sub fascinatia lui Lica. Desi la inceput il evita pe Lica, intuind fondul rau al acestuia, traptat este impresionata de caracterul puternic si barbatia lui. Ea este o victima instrainata de sot, abandonata de Lica Samadaul.

Fia nr 3
Moara cu noroc este o nuvel psihologic

"Moara cu noroc" este o capodopera a nuvelisticii romanesti, un moment de referinta in evolutia prozei noastre. Slavici este unul din stralucitii reprezentanti ai realismului obiectiv in literatura noastra, un precursor al prozei lui Liviu Rebreanu, prin vocatia de a picta mediul social si de a crea tipologii complexe. Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative, consecintele nefaste, pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului, asupra destinului omenesc. La baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa bani zdruncina tihna si amaraste viata omului, genereaza numeroase rele, iar in cele din urma duce la pierzanie. Compozitia nuvelei este clasica, conflictul se desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind distribuite in cele 17 capitole, respectandu-se ordinea cronologica a desfasurarii lor. Unitatea intregului, a feliei de viata autentica este sugerata de cuvintele batranei, cu care se inchide si se deschide cartea: "Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit", "Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat"). Saracia, pretuita de Slavici in alte nuvele pentru puterea ei miraculoasa de a mentine echilibrul sufletesc al omului, linistea vietii lui, devine la inceputul nuvelei "Moara cu noroc" motiv de puternice framantari, dand lui Ghita un sentiment de inferioritate. El identifica saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca nu pentru a trai bine, ci pentru a fi cineva, pentru a fi respectat. Nemultumit de conditia sa sociala, el simte ca ar putea face si altceva, mai rentabil, decat sa carpeasca cizmele satenilor. Si, in ciuda rezervelor exprimate de soacra sa (care intruchipeaza in nuvela intelepciunea varstei si a experientei) se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. La inceput totul mergea bine si viata era prospera. Momentul intrigii, ce declanseaza conflictul si intreaga desfasurare a actiunii il constituie aparitia la Moara cu

noroc a lui Lica Samadaul, stapan temut al acestor locuri. Ana, nevasta lui Ghita, cu un simt feminin caracteristic, intuieste ca Lica este "om rau si primejdios". In sinea lui, si Ghita avea aceeasi banuiala, dar intelege ca pentru a ramane la Moara cu noroc trebuie sa devina omul Samadaului. Conflictul psihologic se amplifica treptat, pe masura ce Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica. Stapanit de setea de bani, Ghita se va instraina treptat de Ana si se va lasa manevrat de Lica, devenindu-I complice. Depune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure, scapandu-l pe Samadau de pedeapsa binemeritata a legii. De acum, prabusirea lui Ghita este inevitabila. Eroul este aprins de setea de razbunare, dupa ce Lica il necinsteste si in viata familiala. Astfel, Ghita se hotaraste sa-l dea prins pe Lica jandarmului Pintea. Cei doi se hotarasc sa-I intinda o cursa, aruncand-o pe Ana drept momeala. Dar onoarea familiei sale este din nou stirbita, iar Lica scapa fara sa fi fost dovedit vinovat. Intorcandu-se la Moara cu noroc, Ghita isi ucide sotia si este, la randul lui, ucis din comanda lui Lica. Adept al unei morale intransigente, Slavici isi pedepseste exemplar toate personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arenda...