Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Stoian, Așezările hallstattiene din nord-estul Câmpiei Române, Conferința științifică internațională,
"Învățământul superior și cercetarea - piloni ai societăţii bazate pe cunoaștere", 28 septembrie 2006,
Rezumatele comunicărilor, Științe socio-umanistice, vol. II, Chișinău, 2006, p. 7-8.
Vasele ceramice sunt confecţionate numai cu mâna din pastă grosieră, semifină şi fină, şi au culori
care pornesc de la negru lustruit interior-exterior şi până la negru exterior sau interior cu una din feţe de
culoare gri, galbenă, crem, cărămiziu sau brun. Sunt de asemenea şi vase ceramice cu pastă mono
coloră gri, cărămizie, crem, brună sau cu feţe combinate din aceste culori.
Formele de vase cele mai răspândite sunt vasul de tip sac, castronul, strachina, bolul şi ceaşca cu
toartă sau cu toarte supraînalţate.
Decorul vaselor ceramice este compus din: brâe alveolate sau crestate şi motive geometrice incizate
pentru vasele din perioada de tranziţie de la epoca bronzului la epoca fierului; brâe alveolate sau
crestate, caneluri oblice sau verticale şi motive geometrice incizate şi imprimate pentru perioada
timpurie a primei epoci a fierului; combinaţii între motive incizate şi motive imprimate – pentru
perioada mijlocie a Hallstattului; şi decor din linii incizate simple sau lipsa decorului – pentru perioada
târzie a Hallstattului.
Constatările efectuate asupra tipologiei vaselor ceramice, în mod special, au conturat în timp rolul
de zonă de tranzit şi de contact, între purtătorii diverselor culturi arheologice, acestui areal nord-estic al
Câmpiei Române.
Astfel, descoperirile de la Sihleanu, prezenţa unor vase de tip Coslogeni în aşezările hallstattiene
timpurii cât şi prezenţa unor vase hallstattiene în aşezări de tip Coslogeni din această zonă reprezintă
veriga de legătură între epoca bronzului şi prima epocă a fierului.
Se constată de asemenea prezenţa vaselor cu decor canelat alături de vase cu decor incizat şi
imprimat ceea ce reprezintă contactul dintre comunităţile sudice cu ceramică incizată şi comunităţile
sudice, sud-vestice şi nordice cu vase ceramice canelate. Acest areal a fost de asemenea limita nordică a
culturilor Coslogeni şi Zimnicea-Plovdiv, limita sudică a aspectului Cozia-Brad şi limita vestică a
culturii Babadag II, limita estică a culturii Basarabi şi limita vestică a culturii Babadag III cât şi limita
sudică a complexului cultural Bârseşti-Ferigile.
În concluzie se poate afirma că rolul acestui spaţiu nord-estic al Câmpiei Române trebuie revizuit în
sensul considerării lui ca o zonă neutră sau de contact între populaţiile sudice, sud-vestice şi nordice,
cât şi ca un culoar de tranzit pentru acestea, fapt remarcat şi prin prezenţa aici a diverselor materiale de
inventar din aspecte şi culturi arheologice contemporane diferite.