n timpul anului, unele zone ale Pmntului sunt mai aproape de Soare, iar altele mai ndepartate.

Zilele i nopile sunt mai lungi sau mai scurte, n funcie de anotimp i de zona geografic. n zonele apropiate de Soare este un anotimp cald, iar n cele deprtate un anotimp rece. De exemplu, cnd n Australia e var, n ara noastr este iarn. Noaptea este perioada n care Soarele lumineaz cealalta parte a Globului (opus celei n care ne aflm noi). Astfel, cnd n Romnia este ora 2 noaptea, n Japonia este ora 6 dimineaa, iar n Toronto (Canada) este ora 7 seara. Pe Pmnt exist zone la care lumina i cldura Soarelui ajung foarte puin Polii Pmntului. Aici este mereu iarn. Alte zone (Ecuatorul) sunt nclzite de Soare tot timpul anului, aici este mereu foarte cald. Modificri rezultate din alternana zi-noapte. Lumina i cldura Soarelui primite de zona n care se afl ara noastr sunt potrivite (moderate) ca putere i ca durat. Alternana zi-noapte influeneaz viaa de pe Pmnt i rimtul acesteia. Exist vieuitoare diurne (floarea-soarelui, fluturele de zi, gina, porcul, ursul, veveria, omul .a) i vieuitoare nocturne (regina-nopii, unele specii de molii, crapul, oarecele de cmp, liliacul, ariciul, bufnia .a): n mediul lor natural, hamsterii sunt ocupai toat noaptea: se misc n continuu, contruind tunele i alergnd s adune hran i materiale pentru adposturile lor. Ariciul doarme n timpul zilei, iar spre sear scormonete dup mncare. Simul vzului la feline se manifest cel mai bine noaptea. Ochii acestor animale seamn cu nite faruri, deoarece se pot folosi de orice surs de lumin la ndemn, chiar i de lumina stelelor. Regina nopii i unele specii de cactui sunt plante care i deschid florile numai pe timpul nopii.