Comentarii la proiectul Codului Civil

Textul codului civil, varianta guvernului

Amendament al subcomisiei parlamentare

Comentarii

Art 9 Interpretarea legii (1) Cel care a adoptat norma civila este competent sa faca si interpretarea ei oficiala. (2) Norma interpretativa produce efecte numai pentru viitor. (3) Interpretarea legii de catre instanta se face numai in scopul aplicarii ei in cazul dedus judecatii.

Art.9 (1) Institutia sau autoritatea care a adoptat norma civila este competent sa faca si interpretarea oficiala a acesteia. (2) Norma interpretativa produce efecte numai pentru viitor. (3) Instanta de judecata interpreteaza legea numai in scopul aplicarii acesteia in cauza dedusa judecatii.

(2)Norma interpretativa ar trebui sa fie retroactiva (de la data adoptarii normei civile). Acesta face parte integranta din actul normativ interpretat. Institutia/autoritatea emitenta a actului aduce o clarificare asupra normei supuse interpretarii. Nu se incalca astfel principiul neretroactivitatii pentru ca nu suntem in fata emiterii unei noi norme civile. In situatia acceptarii efectelor doar ex nunc s-ar crea un tratament diferentiat subiectilor de drept civil, favorizandu-i doar pe cei care pot invoca norma interpretativa. (3) Interpretarea judecatorului a fost limitata doar la cauza dedusa judecatii fara sa ia in calcul posibilitatea interpretarii legii prin recurs in interesul legii.

Str. Arcului Nr. 19, Sector 2, 021034 - Bucuresti, Tel.: +40 21 212 06 90, 212 06 91, 212 05 20, Fax: +40 21 212 05 19, Email: office@crj.ro, www.crj.ro

Art 10 Uzantele si principiile generale. (1) In cazurile neprevazute de lege, se aplica uzantele, iar in lipsa acestora,dispozitiile legale privitoare la situatii juridice asemanatoare sau, dupa caz, principiile generale ale dreptului civil. (2) In materiile reglementate prin lege, uzantele produc efecte numai in masura in care sunt recunoscute ori admise in mod expres de lege. (3) Uzantele publicate in culegeri elaborate de catre entitatile competene in domeniu se prezuma ca exista, pana la proba contrara. Art.16 (2) Cu toate acestea, cnd cineva, mprtind o credin comun i invincibil, a considerat c o persoan are un anumit drept sau o anumit calitate juridic, instana judectoreasc, innd seama de mprejurri, va putea hotr c actul ncheiat n aceast stare va produce, fa de cel aflat n eroare, aceleai efecte ca i cnd ar fi valabil, afar de cazul n care desfiinarea lui nu i-ar cauza nici un prejudiciu. Art.19 Efectele publicitatii (1) Publicitatea asigura opozabilitatea dreptului, actului sau faptului supus publicitatii, stabileste rangul acestora si, daca legea prevede in mod expres,

Art.10 (1) In cazurile neprevazute de lege, se aplica uzantele, iar in lipsa acestora, dispozitiile legale privitoare la situatii juridice asemanatoare iar cand nu exista asemenea dispozitii, principiile generale ale dreptului.

Principiile generale de drept civil este o sintagma de preferat. Doctrina considera ca principiile generale ale dreptului fac parte integranta din principiile generale de drept civil (guvernand de fapt intreaga legislatie nu numai cea a dreptului civil), insa reciproca nu este valabila (principiile de drept nu au in componenta lor si principiile de drept civil).

Art.17 Cu toate acestea, cnd cineva, mprtind o credin comun i invincibil, a considerat c o persoan are un anumit drept sau o anumit calitate juridic, instana judectoreasc, innd seama de mprejurri, va putea hotr c actul ncheiat n aceast stare va produce, fa de cel aflat n eroare, aceleai efecte ca i cnd ar fi valabil, afar de cazul n care desfiinarea lui nu i-ar cauza nici un prejudiciu (1)Publicitatea asigura opozabilitatea dreptului, actului sau faptului precum si a oricarui alt raport juridic supus publicitatii, stabileste rangul acestora
- -

Doctrina a incercat sa defineasca sitagma credinta invincibila din lipsa unei definitii legale. Consideram necesar ca noul cod civil sa lamureasca aceasta situatie pentru a se evita pe viitor posibile neconcordante in hotararile judecatoresti.

Propunem formularea stabilita de Comisia Parlamentara, textul fiind cuprinzator.

conditioneaza efectele lor juridice. (2) Intre parti sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, dupa caz, drepturile, actele sau faptele juridice produc depline efecte, chiar daca nu au fost indeplinite formalitatile de publicitate, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.

si, daca legea prevede in mod expres, conditioneaza constituirea sau efectele lor juridice. (2) Intre parti sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, dupa caz, drepturile, actele sau faptele juridice, precum si orice alte raporturi juridice produc depline efecte, chiar daca nu au fost indeplinite formalitatile de publicitate, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel. (3) Publicitatea nu valideaza dreptul, actul sau faptul supus ori admis la publicitate.Cu toate acestea, in cazurile si conditiile expres prevazute de lege, ea poate produce efecte achizitive in favoarea tertilor dobanditori de buna-credinta. (4) Publicitatea nu intrerupe cursul prescriptiei extintive, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel. Art. 31 Patrimoniul. Mase patrimoniale si patrimonii de afectatiune (1)Orice persoana fizica sau persoana juridica este titulara a unui patrimoniu. (2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau afectatiuni, insa numai in cazurile si conditiile prevazute de lege.
- -

Art. 31 Patrimoniul (1) Orice persoana fizica sau juridica este titulara a unui patrimoniu. (2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau afectatiuni, insa numai in cazurile si conditiile prevazute de lege. Atunci cand o asemenea diviziune sau afectatiune exista, transferul drepturilor

Propunem reformularea acestor articole in vederea sistematizarii lor.

si obligatiilor dintr-o masa patrimoniala in alta se face cu respectarea conditiilor prevazute de lege si fara a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecarei mase patrimoniale. (3) In toate cazurile prevazute la alin. (2) , transferul drepturilor si obligatiilor dintr-o masa patrimoniala in alta nu constituie o instrainare. Art. 32 Patrimoniul de afectatiune Sunt patrimonii de afectatiune masele patrimoniale fiduciare, constituie potrivit dispozitiilor Titlului IV al Cartii III cele afectate exercitatii unei profesii autorizate, precum si alte patrimonii astfel determinate de lege.

(3) Sunt patrimonii de afectatiune masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispozitiilor Titlului IV al Cartii a IIIa , cele afectate exercitarii unei profesii autorizate, precum si alte patrimonii astfel determinate.

Art. 32 Transferul intrapatrimonial (1) In caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor si obligatiilor dintr-o masa patrimoniala in alta, in cadrul aceluiasi patrimoniu, se face cu respectarea conditiilor prevazute de lege si fara a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecarei mase patrimoniale. (2) In toate cazurile prevazute la alin. (1) transferul drepturilor si obligatiilor dintr-o masa patrimoniala in alta nu constituie o instrainare.

Art. 36 Drepturile copilului conceput Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste viabil.Dispozitiile art. 427 referitoare la timpul legal al conceptiunii sunt aplicabile.

Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu. Dispozitiile art. 427 referitoare
- -

Termenul viabil nu are o definitie juridica dand nastere interpretarilor. Notiunea viu este folosita de Decretul 31/54(sediul materiei) iar doctrina nu a propus de lege ferenda inlocuirea acestuia cu un alt termen.
4

la timpul legal al conceptiunii sunt aplicabile.

Desi alte legislatii prevad conditia viabilitatii (viabil-care prezint condiiile, calitile necesare pentru a dura, a se menine, a se dezvolta explicatia DEX), totusi legislatia actuala pretinde in mod echitabil doar conditia de a fi viu, fiind considerat necesar si suficient sa fi respirat macar o data(ceea ce se dovedeste prin prezenta aerului in plamani) pentru a avea capacitate de folosinta. Alegerea unuia din acesti termeni depinde in mare masura de politica legislativa a legiuitorului. In situatia in care legislatia romana se aliniaza altor legislatii europene, propunem oferirea unei definitii legale termenului viabil in codul civil. Definitia din proiect limiteaza capacitatea de exercitiu doar la a incheia acte juridice civile. Decretul 31/54 ofera o definitie completa prin art.5alin.3: Capacitatea de exerciiu este capacitatea persoanei de a-i exercita drepturile i de a-i asuma obligaii, savirsind acte juridice. Amendamentul Comisiei parlamentare prin care interzice minorului de buna-credinta sa dobandeasca capacitate deplina cu privire la faptele de comert aduce atingere principiului egalitatii in drepturi a persoanelor cu capacitate deplina de exercitiu. Pastrarea capacitatii depline asigura si securitatea raporturilor civile nascute din actele incheiate de minor cu alte persoane.
5

Art.37 Capacitatea de exerciiu este aptitudinea persoanei de a ncheia singur acte juridice civile.

Art.37 Capacitatea de exerciiu este aptitudinea persoanei de a ncheia singur acte juridice civile.

Art. 39 Situatia minorului casatorit (1)Minorul dobandeste, prin casatorie, capacitatea deplina de exercitiu. (2) In cazul in care casatoria este anulata, minorul care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei pastreaza capacitatea deplina de exercitiu.

(1)Minorul dobandeste, prin casatorie, capacitatea deplina de exercitiu cu exceptia faptelor de comert.

- -

Art.44 Sanctiunea Actele facute de persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, altele decat cele prevazute la art. 41 alin (3) si la art. 43 alin (3) precum si la actele facute de tutore fara autorizarea instantei tutelare atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege, sunt lovite de nulitate relativa, chiar fara dovedirea unui prejudiciu.

Sectiunea a 2-a Drepturile la viata, la sanatate si la integritate ale persoanei fizice

Actele incheiate de persoana lipsita de Actele facute de persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de capacitate de exercitiu sau cu capacitate exercitiu restransa facute fara respectarea de exercitiu restransa, altele decat cele normelor sunt lovite de nulitate relativa. Insa, prevazute la art. 41 alin (3) si la art. 43 alin conform acestui articol, dovedirea nulitatii nu (3) precum si la actele facute de tutore presupune si dovedirea unui prejudiciu desi in cazul fara autorizarea instantei de tutela nulitatii relative este necesara conditia probarii atunci cand aceasta autorizare este ceruta unui interes (prejudiciu) de persoana care a de lege, sunt lovite de nulitate relativa, fost lezata la incheierea actului juridic.Regimul chiar fara dovedirea unui prejudiciu. juridic al nulitatii relative se sprijina pe ideea ca apara un interes particular nu unul general (nulitate absoluta), astfel incat prejudiciul nu se prezuma(ca in cazul nulitatii absolute) ci trebuie dovedit. Dispozitiile legale care sunt reglementate prin acest capitol ar trebui sa fie stipulate printr-o lege speciala. Codul, prin natura sa, trebuie sa cuprinda doar norme cu caracter general. Propunem reformularea art.97: Domiciliul persoanei fizice in vederea exercitarii drepturilor si libertatilor sale civile este in locul unde isi are locuinta statornica sau principala. Folosirea sintagmei locuinta secundara este preferabila celei de obisnuita. Termenul obisnuita poate fi confundat usor cu domiciliul (prin obisnuit se poate intelege ca fiind ceva permanent).

Art. 97 Domiciliul Domiciliul persoanei fizice, in vederea exercitarii drepturilor sale civile, este in locul unde isi are principala asezare.

Art.87 Domiciliul persoanei fizice, in vederea exercitarii drepturilor si libertatilor sale civile, este in locul unde isi are principala asezare. Art. 98 Resedinta Art.88 Resedinta persoanei fizice esre locul unde isi are Resedinta persoanei fizice esre locul unde locuinta obisnuita. isi are locuinta secundara.

- -

Consideratii generale asupra instantei tutelare - Inlocuirea autoritatii tutelare cu instanta tutelara care preia o parte dintre atributiile acesteia plus atributii noi nu se justifica. Volumul de activitate conferit instantelor este mare iar principul celeritatii proceselor nu este respectat in acest moment (lipsa spatiilor si numarul redus de magistrati).Mentionam cateva exemple: autorizarea incheierii unor acte de catre un minor cu capacitate de exercitiu restransa, autorizarea pentru efectuarea interventiilor terapeutice asupra minorilor si asupra persoanelor aflate in imposibilitate de a-si exprima consimtamantul, exercitarea atributiilor consiliului de familie atunci cand acesta nu se constituie, numirea tutorelui, cstoria ntre rudele n linie colateral de gradul al patrulea, casatoria minorul care a mplinit vrsta de 16 ani etc. La articolele 152-154, 160 si 161 sunt prevazute atributii de tip administrativ care nu au legatura cu procesul de judecata. - Pe de alta parte aceasta noua instanta trebuie analizata si prin prisma completelor/sectiilor specializate pentru cauze cu minori si familie ori a tribunalelor pentru minori si familie; se doreste, de fapt, crearea de instante specializate, acest lucru implicand sediu si personal specializat ori simpla redenumire a completelor existente astazi? Care este impactul acestei institutii asupra resurselor umane si financiare? - Realitatea sociala existenta impune eliminarea institutiei nou create: Consiliul de familie. El este compus din rude ale minorului, ia decizii , tine un registru in acest sens, organizeaza sedinte etc- activitatii care nu pot fi puse efectiv in practica, institutia astfel creata fiind caracterizata prin formalism si fara finalitate practica. Art. 123 Persoanele care nu pot fi Nu poate fi tutore persoana careia i s-a restrans numite tutore exercitiul drepturilor civile- amendamentul Comisiei (1)Nu poate fi tutore: Speciale.- comentariu: a) minorul, persoana pusa sub interdictie -Interzicerea unor drepturi politice este o sanctiune de sau cel pus sub curatela; drept penal (pedeapsa complementara). Legea prevede b)cel decazut din exercitiul drepturilor restrangerea exercitiului drepturilor civile ca fiind un parintesti sau declarat incapabil de a fi motiv de incapacitate pentru tutore, cu atat mai mult ar tutore; trebui sa fie considerata incapacitate si in situatia c) cel caruia i s-au restrans exercitiul unor c) cel caruia i s-au restrans exercitiul restrangerii drepturilor politice. De altfel actualul Cod drepturi politice sau civile, fie in temeiul unor drepturi civile, fie in temeiul legii al familiei prevede acest lucru prin art. 117. legii, fie prin hotarare judecatoreasca, , fie prin hotarare judecatoreasca, -Propunem anularea sintagmei retinute ca atare de catre o precum si cele cu rele purtari. precum si cele cu rele purtari retinute instanta judecatoreasca pentru ca astfel ar conditiona ca atare de catre o instanta comportamentul tutorelui(rele purtari) de constatarea judecatoreasca. acestei situatii de catre o instanta judecatoreasca prin hotarare.Actualul Cod al familiei se referea doar la sintagma rele purtari Art.146 Domiciliul minorului Minorul pus sub tutela are domiciliul la Art. 146 (1) Minorul pus sub tutela are
- -

Achiesam la amendamentul Comisiei parlamentare prin inserarea al.2.

7

tutore. Numai cu incuviintarea instantei tutelare minorul poate avea si o resedinta.

Art.156 (1) Este interzis, sub sanciunea nulitii relative, ncheierea de acte juridice ntre tutore sau soul, o rud n linie dreapt ori fraii sau surorile tutorelui, pe de o parte, i minor, pe de alt parte. (2) Cu toate acestea, oricare din persoanele artate la alin.(1) poate cumpra la licitaie public un bun al minorului, dac are o garanie real asupra acestui bun ori l deine n coproprietate cu minorul, dup caz. Art.170 Darea de seama generala (1) La incetarea din orice cauza a tutelei , tutorele sau, dupa caz mostenitorii acestuia sunt datori ca, in termen de cel mult 30 de zile, sa prezinte instantei tutelare o dare de seama generala. Tutorele are

domiciliul la tutore. Numai cu autorizarea instantei tutelare minorul poate avea si o resedinta. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), tutorele poate incuviinta ca minorul sa aiba o resedinta determinata de educarea si pregatirea profesionala. In acest caz, instanta tutelara va fi de indata incunostintata de tutore. Art.147 Propunem eliminarea alin. 2 din ratiuni de protectie a Este interzis, sub sanciunea nulitii intereselor copilului. relative, ncheierea de acte juridice ntre tutore sau soul, o rud n linie dreapt ori fraii sau surorile tutorelui, pe de o parte, i minor, pe de alt parte. (2) Cu toate acestea, oricare din persoanele artate la alin.(1) poate cumpra la licitaie public un bun al minorului, dac are o garanie real asupra acestui bun ori l deine n coproprietate cu minorul, dup caz Propunem mentinerea textului in forma amendata de (1)La incetarea din orice cauza a Comisia parlamentara., este un text de protectie a tutelei , tutorele sau, dupa caz intereselor copilului. mostenitorii acestuia sunt datori ca, in termen de cel mult 30 de zile, sa prezinte instantei de tutela o dare de seama generala. Tutorele are aceeasi
- 8

aceeasi indatorire si in caz de indepartare de la tutela. (2) Bunurile care au fost in administrarea tutorelui vor fi predate, dupa caz, fostului minor, mostenitorilor acestuia sau noului tutore.

Art.182 Inlocuirea tutorelui Tutorele celui pus sub interdictie judecatoreasca este in drept sa ceara

indatorire si in caz de indepartare de la tutela. (2) Daca functia tutorelui inceteaza prin moartea acestuia, darea de seama generala va fi intocmita de mostenitorii sai majori sau, in caz de incapacitate a tuturor mostenitorilor, de reprezentantul lor legal, in termen de cel mult 30 de zile de la data acceptarii mostenirii sau, dupa caz , de la data solicitarii de catre instanta de tutela.In cazul in care nu exista mostenitori ori acestia sunt in imposibilitate de a actiona, darea de seama generala va fi intocmita, de catre un curator special, numit de instanta de tutela, in termenul stabilit de aceasta. (3) Darea de seama generala va trebui sa cupreinda situatiile veniturilor si a cheltuielilor pe ultimii ani, sa indice activul si pasivul, precum si stadiul in care se afla procesele minorului.. (4) Instanta de tutela poate constrange pe cel obligat sa faca darea de seama generala, potrivit dispozitiilor art.172. Art. 182 (1) Nemodificat Propunem introducerea al.2 formulata de Comisia parlamentara.
9

- -

inlocuirea sa dupa trei ani de la numire. (2) Pentru motive temeinice tutorele poate cere inlocuirea sa si inaintea implinirii termenului de 3 ani. Art.193 (1) Nemodificat

Art.193 Inlocuirea curatorului Curatorul este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa trei ani de la numire.

Propunem introducerea al.2 formulata de Comisia parlamentara.

(2) Pentru motive temeinice curatorul poate cere inlocuirea sa si inaintea implinirii termenului de 3 ani. Art. 212 Raspunderea pentru neefectuarea formalitatilor de inregistrare Fondatorii, asociatii, reprezentantii persoanei juridice supuse inregistrarii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale acesteia raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neindeplinirea formalitatilor de inregistrare a persoanei juridice, daca aceste formalitati trebuia sa fie cerute de aceste persoane. Art.220 Incapacitati si incompatibilitati (1) Nu pot face parte din organele de administrare si de control ale persoanei juridice incapabilii, cei cu capacitate de exercitiu restransa, cei decazuti din dreptul de a exercita o Propunem mentinerea textului in forma initiala (proiectul noului cod civil). Asociatii trebuie sa raspunda solidar si nelimitat pentru prejudiciul cauzat prin neindeplinirea formalitatilor de inregistrare. Nu exista nicio ratiune pentru care acestia ar putea fi scutiti de raspundere.

Fondatorii, reprezentantii persoanei juridice supuse inregistrarii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale acesteia raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neindeplinirea formalitatilor de inregistrare a persoanei juridice, daca aceste formalitati trebuia sa fie cerute de aceste persoane (1) Nemodificat

Propunem forma stabilita de Comisia parlamentara. Invocarea nulitatii relative presupune dovedirea unui interes, a unei vatamari.

- -

10

functie in cadrul acestor organe, precum si cei declarati prin lege sau prin actul de constituire incompatibili sa ocupe o astfel de functie. (2) Actele incheiate cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) sunt lovite de nulitate relativa. Cu toate acestea, ele nu pot fi anulate prin simplu fapt ca persoanele care fac parte din aceste organe sunt incapabile ori incompatibile, dupa caz, sau pentru ca acestea au fost numite cu incalcarea dispozitiilor legale ori statutare.

(2)Actele incheiate cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) sunt lovite de nulitate relativa. Cu toate acestea, ele nu pot fi anulate prin simplu fapt ca persoanele care fac parte din aceste organe sunt incapabile ori incompatibile, dupa caz, sau pentru ca acestea au fost numite cu incalcarea dispozitiilor legale ori statutare, daca nu s-a produs o vatamare. Propunem varianta initiala a proiectului din ratiuni de coerenta legislativa . In dreptul civil exista institutia raspunderii, articolul facand de fapt trimitere la regimul juridic al acesteia.

Art. 231 Raspunderea persoanelor juridice de drept public Daca prin lege nu se dispune altfel, persoanele juridice de drept public sunt raspunzatoare de faptele ilicite sau licite savarsite de organele lor, in aceleasi conditii ca persoanele juridice de drept privat.

Daca prin lege nu se dispune altfel, persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele ilicite sau licite savarsite de organele lor, in aceleasi conditii ca persoanele juridice de drept privat.

Art. 248 Intinderea raspunderii in caz de divizare

- -

Propunem pastrarea sintagmei impartire din necesitati de coerenta legislativa, termenul fiind utilizat in cadrul
11

(1) In cazul divizarii, fiecare dintre persoanele juridice dobanditoare va raspunde: (a) pentru obligatiile legate de bunurile care formeaza obiectul drepturilor dobandite sau pastrate integral; (b) pentru celelalte obligatii ale persoanei juridice divizate, proportional cu valoarea drepturilor dobandite sau pastrate, socotita dupa scaderea obligatiilor prevazute la lit.a. (2) Daca o persoana juridica infiintata in conditiile art.203 alin (1) lit.a este supusa divizarii prin actul de reorganizare se va putea stabili si un alt mod de impartire a obligatiilor decat acela prevazut in prezentul articol.

(1) nemodificat

articolelor anterioare si avand aceeasi semnificatie juridica.

(2) ) Daca o persoana juridica infiintata in conditiile art.203 alin (1) lit.a este supusa divizarii prin actul de reorganizare se va putea stabili si un alt mod de repartizare a obligatiilor decat acela prevazut in prezentul articol.

Consideratii generale cu privire la logodna vs uniunea consensuala: Noul proiect reglementeaza o noua institutie: logodna, care ar trebui regandita in ceeea ce priveste conditiile si efectele acesteia si eliminarea elementelor de constrangere in situatia ruperii logodnei. Nu intelegem de ce noul cod civil nu reglementeaza institutia uniunii consensuale, o institutie specifica secolului XXI, prin comparatie cu cea a logodnei, specifica secolului XIX. Aceasta realitate sociala exista, ea nu poate fi ignorata de legiuitor. Interesul general al societatii este acelea de a recunoaste diverse forme de convietuire din punct de vedere juridic. Evitarea reglementarii uniunii consensuale nu duce la indreptarea societatii din punct de vedere moral (asa cum a incercat sa argumenteze legiuitorul) ci lasarea in afara unui cadru legal a unei realitati sociale. Indiferent daca se va statua sau nu aceasta institutie, uniunea consensuala va exista ca forma de manifestare. Nu intelegem de ce logodna a fost considerata mai importanta, spre a fi legiferata , ea fiind o institutie desueta, spre deosebire de uniunea consensuala care este o realitate sociala contemporana.
- 12

Art. 284 (1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrns s ncheie cstoria. (2) Clauza penal stipulat pentru ruperea logodnei este considerat nescris

Art. 267 (1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrns s ncheie cstoria. (2) Clauza penal stipulat pentru ruperea logodnei este considerat nescris. (3) Ruperea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba. Art. 268 (1) n cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit n considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, n vederea cstoriei, cu excepia darurilor obinuite. (2) Darurile se restituie n natur sau, dac aceasta nu mai este cu putin, n msura mbogirii. (3) Obligaia de restituire nu exist dac logodna a ncetat prin moartea unuia dintre logodnici. Art.269 (1) Logodnicul care rupe logodna n mod abuziv poate fi obligat la despgubiri pentru cheltuielile fcute sau contractate n vederea cstoriei, n msura n care au fost potrivite cu mprejurrile, precum i pentru orice alte prejudicii cauzate.
- -

Proiectul guvernului prevede expres ca incheierea logodnei nu este supusa niciunei formalitati, insa nu specifica nimic despre situatia ruperii acesteia. Propunem formularea oferita de Comisia parlamentara din ratiuni de coerenta legislativa.

Art.285 (1) n cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit n considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, n vederea cstoriei, cu excepia darurilor obinuite. (2) Darurile se restituie n natur sau, dac aceasta nu mai este cu putin, n msura mbogirii. (3) Obligaia de restituire nu exist dac logodna a ncetat prin moartea unuia dintre logodnici. Art.286 (1) Logodnicul care rupe logodna n mod abuziv poate fi obligat la despgubiri pentru cheltuielile fcute sau contractate n vederea cstoriei, n msura n care au fost potrivite cu mprejurrile, precum i pentru orice alte prejudicii cauzate. (2) Logodnicul care, n mod culpabil, l-a determinat pe cellalt s rup logodna poate fi obligat la despgubiri n condiiile alin.(1).

Ruperea logodnei nu trebuie sa aiba alte efecte decat cele legate de incheierea casatoriei. Daca unul dintre viitorii soti s-a razgandit, nu ar trebui sa se angajeze o raspundere patrimoniala. Casatoria este o uniune liber consfintita, iar acest principiu ar putea fi eludat daca exista riscul unei raspunderi. Reglementarile curente ofera posibilitatea acoperirii prejudiciului moral sau patrimonial prin dreptul la despagubiri astfel incat eliminarea acestor articole nu ar presupune un vid legislativ.

13

Art.287 Dreptul la aciune ntemeiat pe dispoziiile art.285 i 286 se prescrie ntr-un an de la Art.270 ruperea logodnei. Dreptul la aciune ntemeiat pe dispoziiile art.285 i 286 se prescrie ntr-un an de la ruperea logodnei.

(2) Logodnicul care, n mod culpabil, l-a determinat pe cellalt s rup logodna poate fi obligat la despgubiri n condiiile alin.(1).

Art. 289 (2) Pentru motive temeinice, minorul care a mplinit vrsta de 16 ani se poate cstori n temeiul unui aviz medical, cu ncuviinarea prinilor si, sau, dup caz, a tutorelui, i cu autorizarea instituiei publice specializate pentru protecia copilului n a crei raz teritorial minorul i are domiciliul. Art. 291 (2) Pentru motive temeinice, cstoria ntre rudele n linie colateral de gradul al patrulea poate fi autorizat de preedintele consiliului judeean sau, dup caz, de primarul general al municipiului Bucureti, n a crui raz teritorial i are domiciliul cel care cere ncuviinarea. Art. 309 (1) Este lovit de nulitate absolut cstoria ncheiat cu nclcarea dispoziiilor prevzute la art.288, art.290, 291, 293 i 303

Art.272 (2) Pentru motive temeinice, minorul care a mplinit vrsta de 16 ani se poate cstori n temeiul unui aviz medical, cu ncuviinarea prinilor si, sau, dup caz, a tutorelui, i cu autorizarea instantei de tutela pentru protecia copilului n a crei raz teritorial minorul i are domiciliul. Art.274 (2) Pentru motive temeinice, cstoria ntre rudele n linie colateral de gradul al patrulea poate fi autorizat de instanta de tutela in a carei circumscriptie isi are domiciliul cel care cere incuviintarea. Art. 293 (1) Este lovit de nulitate absolut cstoria ncheiat cu nclcarea dispoziiilor prevzute la art. 271,
- -

Propunem formularea textului din proiect. In masura in care instantele se confrunta cu un volum mare de lucru (lipsa de spatiu si a judecatorilor), iar atributiile instantei tutelare sunt numeroase, consider ca investirea institutiei publice specializate pentru protectia copilului pentru a incuviinta la incheierea casatoriei sa fie o solutie (cel putin de moment) de degrevare a instantelor. Din aceeasi ratiune de degrevare a instantelor, propunem autorizarea sa vina din partea presedintelui consiliului judetean/primarului general al municipiului Bucuresti.

Comisia parlamentara stabileste prin art.293 :casatoria dintre tutore si minor este o cauza de nulitate absoluta facand trimitere la art.300 care face parte din Sectiunea a 2a (Nulitatea relativa a casatoriei.)
14

alin.(1).

Art.311 Cstoria ncheiat n alte scopuri dect acela de a ntemeia o familie este lovit de nulitate absolut. (2) Cu toate acestea, nulitatea cstoriei se acoper dac, pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti, a intervenit convieuirea soilor, soia a nscut sau a rmas nsrcinat ori au trecut doi ani de la ncheierea cstoriei. Art. 358 alin 3 (3) Pentru bunurile mobile dobndite anterior cstoriei se ntocmete un inventar nainte de ncheierea acesteia. n lipsa inventarului, se prezum, pn la proba contrar, c bunurile sunt comune.

Incoerenta amendamentului Comisiei a dus la situatia paradoxala in care casatoria intre tutore si minor sa fie atat cauza de nulitate absoluta cat si de nulitate relativa.Propunem considerarea nulitatii absolute in cazul unei astfel de casatorii, eliminarea art. 300 din sectiunea a doua iar art. 293 sa faca trimite la art.275 Interzicerea casatoriei intre tutore si persoana minora. Propunem introducerea ca si cauza de nulitate absoluta cazul prevazut la art.295 (casatoria fictiva). Art.295 Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin scurgerea Cstoria ncheiat n alte scopuri timpului. Drept urmare, trebuie sa existe si conditia dect acela de a ntemeia o familie convietuirii in situatia in care au trecut doi ani de la este lovit de nulitate absolut. incheierea casatoriei. (2) Cu toate acestea, nulitatea cstoriei se acoper dac, pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti, a intervenit convieuirea soilor, soia a nscut sau a rmas nsrcinat ori au trecut doi ani de la ncheierea cstoriei. Art.343 alin.3 Pentru bunurile mobile dobndite anterior cstoriei se ntocmete un inventar da catre notarul public. n lipsa inventarului, se prezum, pn la proba contrar, c bunurile sunt comune. Consideram ca este necesar, dar si suficient ca inventarul intocmit inainte de casatorie sa fie facut fara interventia notarului. Achiesam la formularea proiectului guvernului, prin care intocmirea inscrisului (inventarul bunurilor mobile) este ceruta de lege ad probationem (pentru proba).

art.273, 274,276,287 alin 1 si 300.

Art.373 (1) n

timpul

regimului

Art.358 comunitii, (1) n timpul regimului comunitii, Nu se justifica autentificarea la notariat, se face prin
- 15

bunurile comune pot fi mprite, n tot sau bunurile comune pot fi mprite, n invoiala partilor, forma scrisa fiind necesara ad n parte, prin bun nvoial ori pe cale tot sau n parte, prin act incheiat in probationem. judectoreasc. forma autentica notariala in caz de buna invoiala ori pe cale judectoreasc in caz de neintelegere. Art. 403 Soul nevinovat, care sufer un prejudiciu material sau moral prin desfacerea cstoriei, poate cere soului vinovat s-l despgubeasc. Instana tutelar soluioneaz cererea prin hotrrea de divor. Art.445 (1) Aciunea n tgada paternitii poate fi pornit de soul mamei, de mam, precum i de copil; ea poate fi pornit sau, dup caz, continuat i de motenitorii acestora, n condiiile legii. (2) Aciunea se introduce de ctre soul mamei mpotriva copilului; cnd acesta este decedat, aciunea se pornete mpotriva mamei sale i, dac este cazul, a altor motenitori ai si. (3) Dac soul este pus sub interdicie, aciunea poate fi pornit de tutore, iar n lips, de un curator numit de instana tutelar. (4) Mama sau copilul introduce aciunea mpotriva soului; dac acesta este decedat, aciunea se pornete mpotriva Art. 388 Distinct de dreptul la prestatia compensatorie prevazut la art. 390, sotul nevinovat, care sufera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei, poate cere sotului vinovat sa-l despagubeasca. Instanta de tutela solutioneaza cererea prin hotararea de divort. Art.429 (1)Aciunea n tgada paternitii poate fi pornit de soul mamei, de mam, de tatal biologic precum i de copil; ea poate fi pornit sau, dup caz, continuat i de motenitorii acestora, n condiiile legii. (2) Aciunea se introduce de ctre soul mamei mpotriva copilului; cnd acesta este decedat, aciunea se pornete mpotriva mamei sale i, dac este cazul, a altor motenitori ai si. (3) Dac soul este pus sub interdicie, aciunea poate fi pornit de tutore, iar n lips, de un curator numit de instana tutelar. (4) Mama sau copilul introduce
- -

Consideram necesar eliminarea articolului. Aceste dispozitii ar putea sa-l constranga pe cel care doreste incetarea casatoriei sa renunte, de teama ca va fi obligat la despagubiri pe care nu are cum sa le plateasca.

Achiesam la formularea amendamentului. Consideram ca tatal biologic are dreptul de a introduce actiunea in tagaduire. Aceasta se impune plecand de la interesul general al societatii in legatura cu exactitatea actelor de stare civila , respectiv ca acestea trebuie sa corespunda adevarului.Chestiunile referitoare la statutul persoanei intereseaza atat persoana in cauza, cu toate implicatiile care decurg de aici patrimonial sau nepatrimonial cat si societatea.

16

motenitorilor lui

aciunea mpotriva soului; dac acesta este decedat, aciunea se pornete mpotriva motenitorilor lui (5) Tatal biologic poate introduce actiunea impotriva sotului mamei si a copilului. Daca acestia sunt decedati, actiunea se porneste impotriva mostenitorilor. Art.473 alin 3 (3) Pentru motive temeinice, instana, ncuviinnd adopia, la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare i cu consimmntul copilului care a mplinit 10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat. Schimbarea prenumelui are impact asupra minorului. Acest articol permite obligativitatea consimtamantului pentru copilul care a implinit 10 ani, nu reglementeaza situatia minorului mai mic de aceasta varsta, desi in alte articole de lege se mentioneaza ca adoptatul este intotdeauna ascultat(indiferent de varsta) . Propunem sa se mentioneze in text ca adoptatul va fi intotdeauna ascultat iar schimbarea prenumelui sa se faca in interesul acestuia, sau sa se stabileasca o limita de varsta inferioara celei de 10 ani de la care sa se ceara consimtamantul. Dreptul de superficie este considerat in doctrina un drept perpetuu care consta in dreptul de a folosi terenul altei persoane pe care se afla o constructie, plantatie si al carei proprietar este superficiarul. De esenta acestui drept este ca el exista atata timp cat dureaza constructia. Constructia insa poate dura mai mult de 99 de ani afectand astfel dreptul mostenitorilor carora li se poate interzice acccesul la cladire daca dreptul de superficie nu se reinnoieste. De altfel in structura dreptului de superficie intra si dreptul perpetuu al proprietarului asupra cladirii.
17

Art.490 alin 3 (3) Pentru motive temeinice, instana, ncuviinnd adopia, la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare i cu consimmntul copilului care a mplinit 10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat.

Art.711 Dreptul de superficie se poate constitui pe o durat de cel mult 99 de ani. La mplinirea termenului, dreptul de superficie poate fi rennoit.

Art. 693 Dreptul de superficie se poate constitui pe o durat de cel mult 99 de ani. La mplinirea termenului, dreptul de superficie poate fi rennoit.

- -

Norma este deficitara din doua perspective: 1) instituie un nou regim juridic cu privire la raporturile dintre partile unui contract bulversand astfel institutiile existente in legislatia curenta si doctrina. Transferul dreptului real asupra unui imobil se realizeaza intre parti in momentul incheierii actului juridic. Prin introducerea sintagmei: se dobndesc, att ntre pri, ct i fa de teri, numai prin nscrierea lor n cartea funciar, va duce la ignorarea acestui principiu de drept, lipsind de efecte contractul. In momentul de fata, inregistrarea dreptului in cartea funciara are doar rol de publicitate fata de terti, nu efect constitutiv asa cum se prevede prin noua reglementare. 2) formularea permite ca prin legi speciale sa se deroge de la regimul juridic al Codului Civil, astfel incat pentru drepturile reale asupra anumitor imobilelor sa nu fie necesara inscrierea lor in cartea funciara, oferind posibilitatea dobandirii frauduloase a unor imobile si posibilitatea protejarii acestora prin legi speciale. De asemenea, exista riscul afectarii sigurantei regimului juridic unitar al bunurilor imobile. Art.2517 Art.2504 Posibilitatea renuntarii tacite la prescriptie poate sa dea (1) Renunarea la prescripie este expres (1) Renunarea la prescripie este nastere la interpretari fiind dificil de apreciat sau tacit. expres sau tacit. manifestarile neechivoce ale renuntatorului. (nu exista (2) Renunarea tacit trebuie s fie (2) Renunarea tacit trebuie s fie criterii obiective de apreciere).Propunem ca renuntarea nendoielnic. Ea poate rezulta numai din nendoielnic. Ea poate rezulta numai sa se faca doar expres. manifestri neechivoce din manifestri neechivoce

Art.900 (1) Sub rezerva unor dispoziii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse n cartea funciar se dobndesc, att ntre pri, ct i fa de teri, numai prin nscrierea lor n cartea funciar, pe baza actului sau faptului care a justificat nscrierea.

Art.884 (1) Sub rezerva unor dispoziii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse n cartea funciar se dobndesc, att ntre pri, ct i fa de teri, numai prin nscrierea lor n cartea funciar, pe baza actului sau faptului care a justificat nscrierea.

- -

18