1.

STATUTUL DE STIINTA AL PSIHOLOGIEI:

* WILHELM WUNDT LEIPZIG 1879 - primul laborator de psihologie experimentala,

* 1873-1874 publica lucrarea Principii de fiziologica. * ARISTOTEL (384-322 i.e.n.) este considerat parintele , lucrarea Despre suflet (tratate despre memorie, simtire, vise), astzi cu denumirea Parva Naturalia * psyche (suflet) logos (stiinta, cunoastere) stiinta despre suflet si cunoasterea sufletului.

Psihologia este stiinta care studiaza psihicul (procese, insusiri, stari, conditii, mecanisme psihice), utilizind un ansamblu de metode obiective, in vederea desprinderii legitatii lui de functionare, in scopul cunoasterii, optimizarii si ameliorarii existentei umane. stiinta care se ocupa cu descrierea si explicarea fenomenelor si insusirilor psihice verificabile.

1. VIATA PSIHICA INTERIOARA

2. COMPORTAMENTUL 3. CONDUITA 4. OMUL CONCRET, VIU, EMPIRIC (omul cu calitatile sale concrete, cu un anumit stil de conduita, in anumite conditii sociale, cu problemele sale de rezolvat).

Caracteristicile psihicului uman:

* este un model informaional intern al lumii

externe cu rol adaptativ specific; * apariia lui moment de apogeu pe scara evoluiei animale; * psihicul se supune legii generale a dezvoltrii, modificndu-se de-a lungul timpului (istoric i individual) organizarea i funciile; * psihicul nu posed nici o proprietate substanial (greutate, volum, densitate, gust, miros etc.) * esena psihicului e de natur ideal, nonsubstanial; el este o entitate de ordin relaional, comunicaional, informaional.

*Creierul este un organ material, ce conine

multiple procese nervoase ce stabilesc numeroase i variate raporturi ce constituie imagini, deci procese psihice. *Psihicul este forma pe care o mbrac succesiunea proceselor nervoase din creier (A. Cosmovici) *Psihicul o form specific de reflectare a realitii realizat de activitatea nervoas superioar.
Ex. Psihicul este informaie. Ceea ce este informaie (soft) pentru un calculator este psihicul pentru creier, pentru organism. Creierul este un calculator care se autoprogrameaz mereu n funcie de experien.

Niveluri structural-funcionale ale psihicului

(cnd omul i d seama de ceva) : scopurile noastre, ideile, gndurile, orientarea spre scop, anticiparea realitii, planificarea, reglarea, modificrile ce le realizeaz, proiecteaz, creaz, gndete, dorinele, necesitile, imaginaia creatoare, creaz relaia, sinteza, autosupravegherea, adaptarea; evideniaz unitatea dintre gndire i aciune, nelegere i realizare, inteligen i voin.
a.) Contientul

*b.) Subcontientul

contiina stins actele care au fost cndva contiente i astzi sunt n afara controlului contient; este un rezervor n care se conserv amintiri, automatisme, deprinderi, ticuri, montaje intelectuale sau perceptive, stereotipuri, care pot oricnd s revin n contiin, din stare latent n activ.

*c.) Incontientul rezervorul tendinelor

nfrnate, nbuirile refulate, frustate care explic lapsusurile, pseudoamneziile, actele ratate, visele, tendinele ascunse, conflictele emoionale. Au o proprie organizare, alta foarte personal, neag ordinea impus de contient. Mai este i rezervorul nesecat ce insufl contiinei seva de via de care are nevoie, i acord momente de repaus i reorganizare, energizeaz, dinamizeaz.

*ntre ele formeaz relaii circulare, de subordonare,

de echilibrare (de ex. spontanietatea, reveria, contemplaia)

METODA OBSERVATIEI METODA EXPERIMENTULUI METODA PSIHOMETRICA METODA CONVORBIRII METODA ANCHETEI PSIHOLOGICE METODA BIOGRAFICA (anamneza) METODA ANALIZEI PRODUSELOR ACTIVITATII METODA MODELARE SI SIMULARE METODE STATISTICO-MATEMATICE

* 6. RAMURILE
generala, virstelor, sociala, popoarelor, educatiei, pedagogia speciala, carierei, filosifica, moralei, religiei, muncii, manageriala, economica (comertului, publicitatii), judiciara, comportamentului deviant, martorului, artei, creativitatii, literaturii, militara, sportului, politica, neuro, terapie, patologie, clinica, fizilologie, farmacologie, zoo, cibernetica, statistica , cosmica etc.

* ofera informatii despre fenomenele psihice

(psihoprofilaxie) * faciliteaza interventia in activitatile umane si ameliorarea lor (psihoconsiliere si psihocorectie) * autocunoasterea capacitatilor si limitelor => imbunatatirea) * - psihologizarea educatiei (eficientizarea invatarii si cunoasterii) * - cunoaterea propriei functionari, cunoasterea celorlalti (psihodiagnosticare)