9 Bucuresti Revisitat

va uram un 2011 minunat!
anul I / IAC 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
ntroducere in
in incheiere: bucuresti reloaded
rhitectura
ontemporana
suprafata: 228 kmp arie construita: 70% 1996: 2 300 000 locuitori
bucuresti
relatia cu istoria
?
orice oras are o istorie

1459- prima atestare documentara 1828 - Regulamentul Organic - inceputul modernizarii 1859 - Unirea Principatelor - capitala Bucuresti 1866 - devine capitala Regatului Romniei 1877 - Independenta 1916-1918 - primul razboi mondial 1918 - Unirea cu Transilvania - Romnia Mare 1940-1945 - al 2-lea razboi mondial 1944 - Romania trece de partea Rusilor 1945 - Tratatul de la Ialta - Romnia trece n sfera de influenta sovietica 1945-1947 - preluarea treptata a puterii de catre comunisti 1947 - Republica Populara Romna - prim secretar al Partidului: Gh. Gheorghiu-Dej 1965 - Dej moare, locul lui e luat de Nicolae Ceausescu 1974 - Ceausescu se declara si Presedinte - inflorirea cultului personalitatii 1977 - cutremurul - pretext pentru noul centru civic 1980 - incept demolarile masive si se pune piatra de temelie a Casei Poporului 1989 - Revolutia Noua dezvoltare liberala a orasului si a profesiunii - CUM ?
ntroducere in
in incheiere: bucuresti reloaded
rhitectura
ontemporana
BUCURESTIUL REVIZITAT: prin prisma evolutiei (a istoriei) arhitecturii europene in relatie cu istoria / constituirea lui particulara
(de revazut cursul introductiv: BUCURESTI, DATE GENERALE, DEZVOLTARE, ATMOSFERA si de citit in paralel cu cursurile privind TIMPURILE ARHITECTURII)
europa
Grecia Antica Traditia clasica: proiectarea cu ajutorul ordinelor clasice (morfologie si sintaxa; un limbaj care se construieste in Antichitatea greaca si imbogateste in timp cu scurte momente de intrerupere) Orasul traditional dezvoltat mai mult organic - dupa Renastere (sec 16-17) incepe ordonarea / geometrizarea sistematica a spatiului urban, dupa aceleasi reguli clasice: ierarhizare, ordonare estetica
bucuresti
Sec.15 Traditia post-bizantina / balcanica - locuinte joase cu caracter rural, pe loturi mari, indiferente fata de spatiul urban; - cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
BUCURESTIUL BALCANIC Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control
Sec. 19
Despartirea blinda de traditia clasica
Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19 1831
Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente. Importul eclectismului EBA (de factura franceza): aproape oficializat - arhitecti straini - arhitecti romani dilomati la EBA -1991 Societatea Arhitectilor Romani -1992 Scoala de Arhitectura Cautarile stilistice nationale (stilul neoromanesc) incep sa inlocuiasca eclectismul de factura clasica. BUCURESTIUL EUROPEAN: Negarea traditiei bizantine, dar fara distrugerea totala a orasului vechi. Operatiile de modernizare a orasului, dupa modelul oraselor occidentale: modernizarea tesutului major - o noua atentie fata de estetica spatiului public - amenajarea cheiurilor si taierea marilor bulevarde (E-V si N-S) - importante cladiri/echipamente publice ale noului stat modern modernizarea tesutului minor negocierea cu fondul existent
ORASUL
Sec. 20
Despartirea radicala MM Construirea unui nou limbaj prin opozitie cu traditia clasica Orasul functionalist si principiile lui
2
TIMPUL LOCAL
RM 1
TIMPUL EUROPEI EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL ARHITECTURA
anul I / IAC 2010-11 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM
prof. ana maria ZAHARIADE
europa
RM 1 Primele experimentari substantiale, mai ales la nivelul limbajului / obiectului arhitectural Aplicarea pe scara larga a principiilor MM - generalizarea limbajului/ consumul de limbaj: stilul international - reconstructia dupa principiile orasului functionalist anii 1930 Preluarea limbajului modernist, mai ales la nivel morfologic, mai putin sintaxa. In paralel, continua si celelalte tendinte stilistice Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, care este inabusita de arhitectura stalinista: Negarea limbajului modernist ca decadent. Limbajul realist-socialist = continut socialist in forme nationale continua linia de cautari stilistice mai conservatoare. RM 2
bucuresti
Se mentine regula orasului traditional, intr-o negociere pragmatica cu fondul construit. Nu se preiau ideile orasului functionalist, nici la nivel de experiment. BUCURESTIUL SOVIETIZAT Constructia noua respecta in linii mari principiile anterioare
1945
1956-59 anii 1960 sfirsitul anilor 1960 POST-MODERNISMUL: principiile modernismului si ale orasului functionalist sint puse in discutie: - critica limbajului stilului international, considerat prea abstract si sarac rezulta o serie de cautari de facturi diverse: o noua libertate stilistica, in general mai reflexiva si mai fundamentata teoretic; - revenirea la principiile orasului traditional: spatiu public clar formalizat (strazi, piete, etc.), incercari de integrare dintre noile interventii si fondul existent; - prezervarea si revitalizarea orasului traditional.
EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL
1974-5
4
1989
5
TIMPUL LOCAL
Preluarea ideilor orasului functionalist (filtrate prin Moscova) Constructia marilor ansambluri. BUCURESTIUL CEAUSIST Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul stil Critica de sus a marilor ansambluri sub national semnul economiei de teren: - placarea marilor cai de acces in oras - indesirile Distrugerea orasului vechi: Demolari masive; Noul Centru Civic; artificializarea Dimbovitei BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE Incercarea de a recupera prin preluari fara Cu putine exceptii, distrugerea orasului discernamint si necritic, de forme si tehnologii. continua. Prea putina privire retrospectiva critica. Logica si farmecul lui se inteleg greu sau rar. Arhitectii romani inca par sa nu inteleaga temele contemporaneitatii
ARHITECTURA ORASUL
Realismul-socialist e pus in discutie Se revine treptat la un limbaj modernist minimal Limbajul stilului international devine oficial sub semnul economicitatii si rationalitatii.
TIMPUL EUROPEI
1.
bucurestiul balcanic
Grecia Antica
Traditia clasica: proiectarea cu ajutorul ordinelor clasice (morfologie si sintaxa; un limbaj care se construieste in Antichitatea greaca si imbogateste in timp cu scurte momente de intrerupere) Orasul traditional dezvoltat mai mult organic - dupa Renastere (sec 16-17) incepe ordonarea / geometrizarea sistematica a spatiului urban, dupa aceleasi reguli clasice: ierarhizare, ordonare estetica
BUCURESTIUL BALCANIC Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control; Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.
Sec. 19
Despartirea blinda de traditia clasica Marile operatii urbane de modernizarea

TIMPUL LOCAL
Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente. BUCURESTIUL EUROPEAN:
ARHITECTURA ORASUL
TIMPUL EUROPEI
1.
Traditia post-bizantina / balcanica - locuinte joase cu caracter rural, pe loturi mari, indiferente fata de spatiul urban; - cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
1.
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control; Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui. Viata colorata a unei societati balcanice cu caracter medieval intirziat si predominant agricol. Un oras mare, dar total diferit si de orasul medieval central european si de preocuparile contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a unei estetici urbane in conformitate cu principiile clasice.
1.
1 7 5 0
1 8 5 0
1.
Place Vendome, Paris, 1702
Bucurestiul la 1850
1.
Grecia Antica
Traditia clasica: proiectarea cu ajutorul ordinelor clasice (morfologie si sintaxa; un limbaj care se construieste in Antichitatea greaca si imbogateste in timp cu scurte momente de intrerupere) Orasul traditional dezvoltat mai mult organic - dupa Renastere (sec 16-17) incepe ordonarea / geometrizarea sistematica a spatiului urban, dupa aceleasi reguli clasice: ierarhizare, ordonare estetica
BUCURESTIUL BALCANIC Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control; Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.
Sec. 19
Despartirea blinda de traditia clasica Marile operatii urbane de modernizarea

TIMPUL LOCAL
Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente. BUCURESTIUL EUROPEAN:
ARHITECTURA ORASUL
TIMPUL EUROPEI
1.
Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19 Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente (la inceput la nivel epidermic / fatade)
1.
Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19 Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente (la inceput la nivel epidermic / fatade)
1.
Spre 1830 orasul avea: supraf: 3000ha 60.000 locuitori. (53.888 de rezidenti, 10.000 provinciali, 1.044 straini) Viena avea, in sec. al XVIII-lea, 1800 ha la 200.000 locuitori, deci o densitate dubla. Este cel mai mare oras din sud-estul european Atena are in 1836 14.000 de locuitori, Belgradul, 12.900 in 1838. Foarte putin dens: in 1859 - 122000 de locuitori
o istorie specifica,relativ independenta de dezvoltarea arhitectural-urbanistica a Occidentului european (conexiuni tirzii) 1592 - harta Europei - locul principatelor romane
2.
Sec. 19 Despartirea blinda de traditia clasica
bucurestiul european
1 2
Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente Importul eclectismului EBA (de factura franceza): aproape oficializat - arhitecti straini - arhitecti romani dilomati la EBA -1991 Societatea Arhitectilor Romani -1992 Scoala de Arhitectura Cautarile stilistice nationale (stilul neoromanesc) incep sa inlocuiasca eclectismul de factura clasica. BUCURESTIUL EUROPEAN: Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar fara distrugerea totala a orasului vechi. Operatiile de modernizare a orasului, dupa modelul oraselor occidentale: modernizarea tesutului major - o noua atentie fata de estetica spatiului public - amenajarea cheiurilor si taierea marilor bulevarde (E-V si N-S) - importante cladiri/echipamente publice ale noului stat modern modernizarea tesutului minor negocierea cu fondul existent Se mentine regula orasului traditional, intr-o negociere pragmatica cu fondul construit. Nu se preiau ideile orasului functionalist, nici la nivel de experiment. BUCURESTIUL SOVIETIZAT Constructia noua respecta in linii mari principiile anterioare
Sec. 20
Despartirea radicala MM Construirea unui nou limbaj prin opozitie cu traditia clasica Orasul functionalist si principiile lui
RM 1 Primele experimentari substantiale, mai ales la nivelul limbajului / obiectului arhitectural RM 2 Aplicarea pe scara larga a principiilor MM - generalizarea limbajului/ consumul de limbaj: stilul international - reconstructia dupa principiile orasului functionalist anii 1930 Preluarea limbajului modernist, mai ales la nivel morfologic, mai putin sintaxa. In paralel, continua si celelalte tendinte stilistice Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, care este inabusita de arhitectura stalinista: .
1945
TIMPUL EUROPEI
TIMPUL LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL
2.
1848, Romania accede la marea istorie europeana si incepe sa bilbiie limbajul comun al modernitatii nationale. Popoarele se revendica ca natiuni si natiunile reclama recunoasterea unei suveranitati incarnata in Stat. Ordinea traditionala, restabilita in 1815 si care pretinde sa striveasca bulversarile produse de razboaiele napoleoniene, mostenitoare ale Revolutiei franceze, este refuzata.. () Ce vor face romanii ? Isi construiesc in graba un fel de pasaport pentru dreptul de a capata o recunoastere internationala: ei au o limba care au invatat sa o studieze de prin secolele XVI-XVII, si pe care, de la inceputul secolului al XIX-lea, se caznesc sa o impaneze cu neologisme latine pentru a-i da vocabularul modernitatii, o limba scrisa in alfabet chirilic; ei au un trecut, o ancestralitate romana si, una mai veche, dacica; ei au o reprezentare teritoriala explodata in trei principate, Moldova, Valahia si Transilvania, pe care si le impart imperiile austriac si turc. Ei au astfel dreptul pe care li-l confera istoria si descopera - la fel ca toate elitele patriotice din Europa luminata - dreptul popoarelor de a dispune de ele insele..
Catherine Durandin, HISTOIRE DE LA NATION ROUMAINE
privirea se indreapta spre occident

2.
CA SA MA CREDETI: Boutonnire - butoniera, adica chiotoare, borta facuta n haina, n care se vra bumbulu, se mbumbuneaza 1875, CODRESCU: Dictionar francez-romn
privirea se indreapta spre occident

2.
ideea de modernizare
Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi cauzele. Principalele dimensiuni: - respingerea mostenirii orientale / balcanice si - asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale. Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea insemna occidentalizare / sincronizare cu Occidentul, ca o conditie sine-qua-non a noii identitati care se vroia construita.
pare o negare a istoriei proprii in favoarea celei occidentale; in realitate e o negociere cu ambele
2.
Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale intirziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de vedere economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale Luminismului. Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand spatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative principale: (1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala: se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare economica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale. (2) construirea unei noi identitati nationale. strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul otoman (administratie, stil de viata, cultura etc.)
CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA IN RESPINGEREA TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).
2.
modernizarea orasului
Occidentalizarea modului de viata / locuire; Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna; Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sa devina o capitala europeana . Schimbarea imaginii orasului (echipare, expresie arhitecturala, scara)

In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!

2.
modernizarea modului de viata

Inceput de secol 19: Cind i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi sacrificase frumoasa barba dupa moda europeana], intrind in salon [vad] cam zece boieri, toti fumind lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea, fiecare linga scaunul sau, cu jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa fiu corect, el [gazda] trona drept pe o canapea, dar ceilalti gaseau mai comod sa stea gehemuiti [], si, fiindca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin minte ca ar putea sa-si scoata jobenele. . (pictorul ungur Barabs Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834) Inainte de al 2-lea razboi mondial: Bucuresti este capitala cea mai stralucitoare, cea mai vie, cea mai eleganta, cea mai occidentala din Balcani, desi cea mai estica. Belgrad abia incepe sa devina un mare oras european; Sofia nici n-a incercat inca nimic in acest sens; numai Bucurestiul este asa si inca de mult timp. Aceasta il socheaza pe orice strain care cunoaste Peninsula. Francezul o constata cu sentimentul de doua ori agreabil de a se gasi aproape acasa si, totusi, si oarecum altundeva. Aceasta prima impresie este corecta. (Georges Oudard, 1935)
2.
modernizarea orasului
1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest
1831 - 122 000 locuitori 1878- 177.646 locuitori 1899 - 282.071 locuitori Ritmul de constructie: -380 cladiri /an
1831
1895
1929
2.
modernizarea orasului: tesutul major

Amenajarea cheiurilor Dambovitei; Taierea de noi bulevarde; Construirea echipamentor publice ale statului modern; Constructia de parcuri si gradini publice; Importul de noi tipuri de locuinte dezvoltate pe inaltime; Controlul spatiului public si al edificarii prin reglementari moderne (dupa model occidental); etc.
noile cheiuri ale dambovitei
noile bulevarde
gradini publice si parcuri
Gradinile Cismigiu A. Meyer
Gradinile Kisseleff
institutiile moderne ale noului stat
2.
modernizarea orasului: tesutul minor
2.
modernizarea orasului: tesutul minor
Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza : 1890 generalizarea regimului de inaltime pentru alte strazi importante din centru
2.
modernizarea expresiei arhitecturale
Importurile stilistice continua: A doua jumatate a sec. 19 - Importul eclectismului EBA (de factura franceza): stilul oficial - arhitecti straini - arhitecti romani diplomati la EBA -1891 Societatea Arhitectilor Romani -1892 Scoala de Arhitectura Sfirsitul sec. 19 - Cautarile stilistice nationale (stilul neoromanesc) incep sa inlocuiasca eclectismul de factura clasica.
limbajul eclectic
limbajul eclectic
alte importuri
importul unei deliberari: stilul national

stilul national
2.
Importurile stilistice continua: Dupa 1-ul razboi mondial - se importa si limbajul modernist care cunoaste o mare aderenta. Pe acest fond se acutizeaza si conflictul traditionalism / autohtonism - modernism / occidentalizare, care constituie o dimensiune de fond a culturii romane.
MM
limbajul modernist
noua imagine a strazii



2.
Sec. 19 Despartirea blinda de traditia clasica Sec. 20 Despartirea radicala MM Construirea unui nou limbaj prin opozitie cu traditia clasica Orasul functionalist si principiile lui
Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19 1831 Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente Importul eclectismului EBA (de factura franceza): aproape oficializat - arhitecti straini - arhitecti romani dilomati la EBA -1891 Societatea Arhitectilor Romani -1892 Scoala de Arhitectura Cautarile stilistice nationale (stilul neoromanesc) incep sa inlocuiasca eclectismul de factura clasica. BUCURESTIUL EUROPEAN: Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar fara distrugerea totala a orasului vechi. Operatiile de modernizare a orasului, dupa modelul oraselor occidentale: modernizarea tesutului major - o noua atentie fata de estetica spatiului public - amenajarea cheiurilor si taierea marilor bulevarde (E-V si N-S) - importante cladiri/echipamente publice ale noului stat modern modernizarea tesutului minor negocierea cu fondul existent Se mentine regula orasului traditional, intr-o negociere pragmatica cu fondul construit. Nu se preiau ideile orasului functionalist, nici la nivel de experiment.
RM 1
RM 2
TIMPUL EUROPEI
MM
2
Primele experimentari substantiale, mai ales la nivelul limbajului / obiectului arhitectural anii 1930 Preluarea limbajului modernist, mai ales la nivel morfologic, mai putin sintaxa. In paralel, continua si celelalte tendinte stilistice Aplicarea pe scara larga a principiilor MM - generalizarea limbajului/ consumul de limbaj: stilul international - reconstructia dupa principiile orasului functionalist 1945 Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, care este inabusita de arhitectura stalinista: . BUCURESTIUL SOVIETIZAT Constructia noua respecta in linii mari principiile anterioare
EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL TIMPUL LOCAL ARHITECTURA ORASUL
2.
reglementarea orasului
Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate Orasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in continuare dupa modele traditionale, urmarind principiile operatiilor de modernizare urbana din Occident (mai ales Parisul celei de a 2-a jumatate a sec. 19).
1921 PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL
1927- Societatea Urbanistilor Romani
1935 PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE : clasele de constructii

2. cu istoria relatia
In orasul nostru totul trebuie facut de la capat PARE O NEGARE A ISTORIEI
bucurestiul european 2. cu istoria: negocierea cu istoria relatia
O NEGOCIERE INTRE DOUA ISTORII:

ISTORIA AUTOHTONA, POST-BIZANTINA SI BALCANICA SI EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL condusa cu pragmatism cumpanit pentru recuperarea decalajului IN CE MASURA A REUSIT SA SE SINCRONIZEZE, E DE DISCUTAT, DAR DIN ACEASTA NEGOCIERE S-A NASCUT SI FARMECUL ORASULUI
2.
PINA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL majoritatea transformarilor principale ale orasului sunt in curs de desfasurare
3.
RM 2 Aplicarea pe scara larga a principiilor MM - generalizarea limbajului/ consumul de limbaj: stilul international - reconstructia dupa principiile orasului functionalist
bucurestiul sovietizat
sfirsitul anilor 1960
TIMPUL EUROPEI
MM
1956-59 anii 1960 POST-MODERNISMUL: principiile modernismului si ale orasului functionalist sint puse in discutie: - critica limbajului stilului international, considerat prea abstract si sarac rezulta o serie de cautari de facturi diverse: o noua libertate stilistica, in general mai reflexiva si mai fundamentata teoretic; - critica orasului functionalist - revenirea la principiile orasului traditional: spatiu public clar formalizat (strazi, piete, etc.), incercari de integrare dintre noile interventii si fondul existent; - prezervarea si revitalizarea orasului traditional. Realismul-socialist e pus in discutie Se revine treptat la un limbaj modernist minimal Limbajul stilului international devine oficial sub semnul economicitatii si rationalitatii. 1974-5
1945 Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, care este inabusita de arhitectura stalinista: Negarea limbajului modernist ca decadent. Limbajul realist-socialist = continut socialist in forme nationale continua linia de cautari stilistice mai conservatoare.
BUCURESTIUL SOVIETIZAT Constructia noua respecta in linii mari principiile anterioare
1989
Preluarea ideilor orasului functionalist (filtrate prin Moscova) Constructia marilor ansambluri. BUCURESTIUL CEAUSIST Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul stil Critica de sus a marilor ansambluri sub national semnul economiei de teren: - placarea marilor cai de acces in oras - indesirile Distrugerea orasului vechi: Demolari masive; Noul Centru Civic; artificializarea Dimbovitei BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE
TIMPUL LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL
3.
lumina vine de la rasarit

3.
Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, mai radicala decit cea interbelica, care este inabusita de arhitectura stalinista. Cam din 1949, speranta este inabusita de dicteul politic - Negarea / refuzul limbajului modernist ca burghez, decadent. - Limbajul realist-socialist = continut socialist in forme nationale continua linia de cautari stilistice nationale si conservatoare. - Desi orasul burghez este inferat ca purtator al inegalitatii sociale, in linii mari, constructia noua nu afecteaza liniile de dezvoltare a orasului trasate in perioada interbelica.
MM
bucurestiul sovietizat 3. speranta modernista a reconstructiei
bucurestiul sovietizat 3. arhitectura sub dicteu politic

1949 - Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie 1952: Nationalizarea profesiunii Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri: HOTARIREA CC AL PMR SI A CONSILIULUI DE MINISTRI CU PRIVIRE LA RECONSTRUCTIA SOCIALISTA A ORASELOR SI ORGANIZAREA ACTIVITATII IN DOMENIUL ARHITECTURII SI CONSTRUCTIILOR HOTARIREA CU PRIVIRE LA PLANUL GENERAL DE RECONSTRUCTIE SOCIALISTA A ORASULUI BUCURESTI - institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de stat pentru arhitectura si constructii al Consiliului de ministri) - Institutul de arhitectura Ion Mincu -Uniunea Arhitectilor si revista Arhitectura -Arhitectura sub dicteu politic
Arhitectura, invatamintul, profesiunea sint incluse in sistem si intra sub controlul politic.
bucurestiul sovietizat 3. arhitectura stalinista: realismul-socialist
bucurestiul sovietizat 3. arhitectura stalinista: realismul-socialist
bucurestiul 3. realismului-socialist, noul sovietizat critica modernism

1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov 1954 - discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realismsocialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa de rationalitate) O SCHIMBARE PRUDENTA noiembrie 1957 Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - Dej preia temele lui Hrusciov: Principiile realismului socialist sint aspru criticate pentru lipsa lor de eficienta economica. Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializarea constructiei de locuinte, confortul si expresivitatea plastica Lucrarile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea serioasa. Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte MODERNISMUL DIRIJAT Dupa 1959 - modernismul este acceptat (dar nu si reabilitat) - devine stil oficial , dar tot ca forma nationala a continutului socialist. Pentru prima oara sint acceptate si ideile orasului functionalist, pentru constructia marilor ansambluri, dar tot prin directive de la Moscova, deci in formule mai fixe.
MM
3. modernismul dirijat
Piata Palatului 1958-60 Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei
piete si completari de fronturi ale marilor artere

3. modernismul dirijat
Continuarea axei N-S
Ansamblul Circului si soseaua Stefan cel Mare
piete si completari de fronturi ale marilor artere

bucurestiul sovietizat 3. modernismul dirijat
cresterea orasului prin constructia marilor ansambluri

BUCURESTIUL PERIOADEI COMUNISTE modernizarea de dupa 1958
cresterea orasului prin cartierele de blocuri
Balta Alba - proiectat pt. 300 000 locuitori

bucurestiul 3. cu istoria: negarea istorieisovietizat relatia

O NEGATIE PARADOXALA :
retorica comunista a NOULUI nu este similara negatiei moderniste orasul traditional = expresia unei societati bazate pe exploatare NOUL este continutul socialist in forme nationale , deci si un recurs la istorie, mai veche sau mai noua
FARA DISTRUGERI MAJORE ALE FONDULUI ANTERIOR

ANII 45-50: O SCURTA PERIOADA DE SINCRONIZARE CU DEZVOLTAREA ARHITECTURII OCCIDENTALE ANII 50: NEGARE PRIN REALISMUL-SOCIALIST ANII 60-INCEPUT DE 70: SINCRONIZARE SI UN INCEPUT DE DESINCRONIZARE, PENTRU CA NU POATE APAREA O CRITICA BAZATA PE REALITATE
4.
bucurestiul ceausist
TIMPUL EUROPEI
PM
1989
TIMPUL LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL
bucurestiul ceausist 4. re-stalinizarea arhitecturii

1968 - declaratia din august contra invaziei sovietice in Cehoslovacia 1971 - Tezele din iulie - Mangalia: revolutia culturala 1974 - Ceausescu devine presedinte al republicii (functie nou infiintata)
bucurestiul 4. arhitectura nationala ceausist o noua
modernizarea prin demolare

4. arhitectura nationala o noua
mutilarea teatrului national

ascunderea trecutului
modernizarea prin demolare

noul centru civic

485 ha de oras traditional demolate, zeci de monumente
casa poporului
artificializarea dmbovitei
cortine de blocuri si cartiere de blocuri indesite

4.
bucurestiul ceausist
TIMPUL EUROPEI
PM
1989
TIMPUL LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL
bucurestiul ceausist 4. cu istoria: distrugerea istoriei relatia

O FURIE DISTRUCTIVA FARA PRECEDENT :
O RETORICA VIRULENTA DE NEGARE A ORICAREI ISTORII ANTERIOARE: fondul vechi este demolat arhitectura moderna este respinsa natura este anihilata MASCATA DE RETORICA NATIONALISTA SI DE UN FALS RECURS LA ISTORIE - UN FEL DE STALINISM ORIGINAL. IN TOTAL SI REAL DEFAZAJ CU MODURILE DE ABORDARE ALE ORASULUI, ARHITECTURII SI PATRIMONIULUI DIN OCCIDENT ARUNCAT UN HANDICAP GREU RECUPERABIL PENTRU ARHITECTURA ROMANEASCA SI PENTRU ORAS.
bucurestiul tranzitiei 5. cu istoria: mostenirea relatia
o mostenire problematica
Vizitatorul de astazi se simte stnjenit reectnd asupra tcerii subterane, apoi ncremenite, a tuturor omuletilor noi ai ceausismului ce au trudit acolo si apoi s-au pierdut n decor. n fata Casei Poporului, devenita Casa Parlamentului, unde ncepe fostul bulevard al Victoriei Socialismului, pe trecator l cuprinde ameteala. Cu toate acestea, copacii au crescut si continua sa creasca, ntinile mproasca cu risoare de apa, magazinele unt deschise, apar ctiva clienti.
Locurile sunt vii. Ameteala se datoreaza tacerii, tacerii bucurestenilor nsisi cu privire la orasul lor. Trecutul apropiat este evitat. Centrul civic nu are o istorie a sa. Oamenii lui Ceausescu, cnd au slavit acesta realizare , au vorbit despre cifre si nu au spus nimic despre anonimii constructori ai acestei mari opere. Actorii au parasit scena ntr-un cortgiu tacut

DURANDIN, Catherine, Bucureti. Amintiri, plimbri, Paralela 45, 2003


Bucurestiul poseda inca potentialul unei 'renasteri', traditiile sale nefiind totusi distruse sau depasite. Ele par mai degraba inghetate, atit in arhitectura noului cit si a vechiului. Ca arhitect, Bucurestiul are pentru mine o structura latenta, care asteapta sa fie dezghetata. Are nevoie numai de o viziune arhitecturala si de o intelegere profunda a nevoilor societatii, pentru ca singurul pericol este acela ca orasul sa fie propulsat in viitor de metodele pietii libere, fara intelegerea importantei trecutului ca o experienta traita, dincolo de domeniul restaurarii propriuzise." Arh. Nick Temple, profesor la Nottingham, 1991
mai are inca o poezie discreta,

bucurestiul tranzitiei 5. actuala cu istoria pare a fi: neglijenta relatia

nepasarea nestiinta incultura
pe care o distrugem in continuare

5.
bucurestiul tranzitiei
deocamdata:
Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara discernamint si necritic. Privire retrospectiva critica limitata si inca deformata. Cu putine exceptii, distrugerea orasului continua prin mecanismele de piata necontrolate de o vointa urbanistica is de o viziune asupra orasului. Logica si farmecul lui se inteleg greu sau rar. Arhitectii romani par sa nu inteleaga inca temele contemporaneitatii
de aceea e util sa ne construim cultural

5.
Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara discernamint si necritic, fara a intelege istoria si caracterul orasului. Arhitectii romani par sa nu inteleaga inca temele contemporaneitatii
deocamdata:

5.
Exista foarte putine exceptii, iar ele sunt adesea neintelese Ex.: CASA ARHITECTULUI Arh. Dan Marin, Zeno Bogdanescu.
deocamdata:
CASA ARHITECTULUI: o strategie de lucru cu istoria

CASA ARHITECTULUI: o strategie de lucru cu istoria


bucuresti
relatia cu istoria
?
de aceea amintiti-va de pisica de Cheshire va urez succes in sesiune!


9 Bucuresti Revisitat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

9 Bucuresti Revisitat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

va uram un 2011 minunat!

in incheiere: bucuresti reloaded

orice oras are o istorie

in incheiere: bucuresti reloaded

Despartirea blinda de traditia clasica

Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19 1831

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

Despartirea blinda de traditia clasica Marile operatii urbane de modernizarea

Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19 1831

EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

Place Vendome, Paris, 1702

Despartirea blinda de traditia clasica Marile operatii urbane de modernizarea

Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19 1831

EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19 1831

EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL

prof. ana maria ZAHARIADE

privirea se indreapta spre occident

privirea se indreapta spre occident

In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!

modernizarea modului de viata

prof. ana maria ZAHARIADE

modernizarea orasului: tesutul major

noile cheiuri ale dambovitei

prof. ana maria ZAHARIADE

prof. ana maria ZAHARIADE

gradini publice si parcuri

Gradinile Cismigiu A. Meyer

prof. ana maria ZAHARIADE

institutiile moderne ale noului stat

prof. ana maria ZAHARIADE

modernizarea orasului: tesutul minor

prof. ana maria ZAHARIADE

modernizarea orasului: tesutul minor

modernizarea expresiei arhitecturale

modernizarea expresiei arhitecturale

modernizarea expresiei arhitecturale

modernizarea expresiei arhitecturale

importul unei deliberari: stilul national

modernizarea expresiei arhitecturale

modernizarea expresiei arhitecturale

modernizarea expresiei arhitecturale

modernizarea expresiei arhitecturale

noua imagine a strazii

modernizarea expresiei arhitecturale

noua imagine a strazii

modernizarea expresiei arhitecturale

noua imagine a strazii

prof. ana maria ZAHARIADE

1921 PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL

1927- Societatea Urbanistilor Romani

1935 PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE : clasele de constructii

In orasul nostru totul trebuie facut de la capat PARE O NEGARE A ISTORIEI

prof. ana maria ZAHARIADE

bucurestiul european 2. cu istoria: negocierea cu istoria relatia