<<Prima Verba>> / ORIGINI: 11-12 / 2007

Limba matern ca imanen

Este de domeniul evidenei faptul c din fraged pruncie asimilm o dat cu laptele matern (sau la genunchiul mamei cum percepe puin altfel lucrurile idiomul englez) limba n care se vor petrece toate dramele noastre existeniale i toate aventurile cunoaterii ce ne va fi dat s le trim. Venim pe lume cu o seam de circuite ngropate n creier, destinate a intra treptat n funciune, actualiznd nc de timpuriu una sau mai multe limbi (rareori depind cifra de trei). Dar chiar i atunci cnd evolum la dou sau chiar trei paliere lingvistice simultan, sau, altfel spus, cnd dispunem din pornire de avantajul bi- sau tri-lingvismului, una dintre limbi se detaeaz, lund un mic avans fa de celelalte coduri paralele instalnduse, dac ne putem exprima astfel, la pupitrul de comand. Este limba dominant sau preferat n care vism, socotim fr poticneli, vorbim cu noi nine n gnd i ne exprimm spontan emoiile primare precum spaima sau bucuria; frustrrile, durererile sau mnia. Este limba n care se lipesc de noi mai lesne cntecele, n care ne place s glumim, s spunem snoave cu tlc, s lansm ghicitori, iar ceva mai trziu n via s ne inem jurnal, s ne mrturisim prima iubire, s ne formulm primele cugetri i chiar, la o treapt mai nalt, s dm glas primelor izbucniri euritmice, care sunt de fapt i primele nmuguriri ale poesiei. Nu abuzm de sentine cnd producem un enun ca acela din titlul tabletei de fa. Limba n general este un mediu de comunicare cu dublu aspect: sonor i scris, care ne nsoete ca o bul de aer din mijlocul creia ne manifestm. Cnd ns limba coboar adnc n noi aa nct i simim prezena ca pe ceva continuu i inextricabil, att n sinele nostru ct i-n afar, tim c un asemenea grad de intimitate (mpins pn la identitate) nu poate fi atins dect nluntrul limbii materne. Numai aceasta atinge condiia siturii imanente n raport cu noi nine. De unde i privilegiul care decurge n mod firesc i anume acela de a compune versuri n acest mediu, de a produce poesia sau, uneori, de a o traduce. Vom ntlni i excepii de la regul: anumii indivizi dotai anume parc s poat presta, contra naturii, scrierea de poesie sau traducerea ei n alt limb dect cea matern. Dar asemenea cazuri sunt extrem de rare, omologarea prezenei lor n cultura strin sau chiar consemnarea aportului lor la istoria literaturii respective innd cumva de domeniul miraculosului. Andreea Bodi din Satu Mare, sociolog, ne trimite un grupaj de poesii nsoit de un Curriculum Vitae din care aflm ca s-a nscut la 3 Octombrie 1977 n Ploieti ntr-o familie mixt maghiaro-romn (tatl Andreeii, inginer chimist, originar din Satu Mare; mama Luiza, nscut Zaharia, profesoar de limba englez, poet ea nsi, originar din Ploieti). Familia se stabilete la Zalu dar se va destrma relativ curnd. Copiii sunt atribuii unuia sau altuia din prini. Aflm mai departe ca Andreea a fost crescut din fraged pruncie i pn la bacalaureat de ctre bunicul ei dinspre tat, Andrei Bodi un renumit pictor de biserici catolice din Ardeal. Andreea a urmat n Satu Mare coli cu limba de predare maghiar pn n 1996 cnd se nscrie la Universitatea Avram Iancu din Cluj-Napoca, Facultatea de Sociologie. n anul 2000 ns primete o burs pentru Statele Unite petrecnd o

parte din timp la Chicago, stabilindu-se n cele din urm la New York. Viaa se complic ns. Va avea un copil cu un partener englez de care se va despri. n urma acestui fapt, copilul va fi curnd trimis n ar pentru a fi ngrijit de rude. Urmeaz ani grei cu servicii obscure n New York n paralel cu studii ce vor fi iari ntrerupte pe motivul deloc neglijabil c fiului ei n vrst de cinci ani i se va refuza viza de intrare n Statele Unite, dei dup legile americane el este cetean american prin natere. Andreea decide, aadar, s se ntoarc n ar spre a fi lng copilul ei, cu toate c ntre timp primise o burs de studii n Anglia. n ar se renscrie la facultate i particip la edine de cenaclu. Relaia cu mama sa, care trecuse printro eclips prelungit, se repar i se consolideaz. La nceputul anului 2008, Andreea Bodi va intra n posesia diplomei de sociolog. Din aceast odissee s reinem complicata situaie lingvistic. La nceput prevaleaz limba patern, att prin mprejurrile familiale ct i prin colile urmate. Urmeaz patru ani de facultate romneasc dar ntr-un ora bilingv, dup care transplantul american timp de cinci ani cu limba englez n prim plan: nvmnt, csnicie, diversele ocupaii i sectorul serviciilor. n fine, revenirea n ar cu tot ce a urmat favoriznd n ultimii doi-trei ani limba romn care, s nu uitm, este n fond limba sa matern. O situaie mai complex nici c se poate imagina. Poesiile trimise (toate n limba romn) n mod surprinztor nu reflect frmntrile i frustrrile prin care probabil a trecut autoarea. Sunt poesii de dragoste scrise cu oarecare stngcie verbal din care aflm tribulaiile unui suflet candid i pur care ncearc s se fac perceput i neles ntr-o poveste de iubire destul de incert. Monologurile tinerei femei sunt dezarmant de nave. Ateptrile, dorinele, scenariile pe care le imagineaz o arat prea puin pregtit pentru un dialog real, nfrngere sau lupt. Vocabularul la care face apel este centrat pe diminutive calificate de atribute vdind o sensibilitate vulnerabil, nsetat de tandree, protecie i cldur sufleteasc. O asemenea scriere excesiv defensiv indic absena unui antrenament verbal n direcia introspeciei, a nelegerii mature a propriilor nevoi i stri fapt care trimite n ultim instan la absena unei experiene existeniale adecvate. n acelai timp putem fi de acord c o anume confuzie lingvistic, interfernele ntre maghiar, romn i englez tocmai n perioada critic a primelor iubiri a determinat relativa ezitare sau instabilitate lingvistic n acest important sector expresiv al personalitii, amnnd procesul de maturizare i periclitnd n felul acesta mplinirile plenare. Drept care suntem tentai s postulm drept imperativ cerina ca etapa iniierii n viaa adult s se sprijine pe comunicarea n limba matern a ambilor parteneri implicai. Un studiu care ar cerceta aceast problematic pe texte literare relevante ar demonstra, credem, valabilitatea unei atari intuiii. Intrigai oarecum de situaie am formulat un set de ntrebri pe care le-am adresat corespondentei revistei Origini, solicitndu-i i alte texte, pe teme deosebite de cea oferit n grupajul iniial. Surpriz, iari, pe toat linia: poemele trimise sunt mult mai coerente i mai satisfctoare sub raport lingvistic iar rspunsurile la ntrebri sunt strbtute de o gndire bine articulat cu disocieri interesante. Vom reproduce n finalul textului nostru sub o form prescurtat (i frust, fr diacritice sau retuuri redacionale) aceste rspunsuri a cror proz pare s fi profitat realmente de pe urma exercitrii gndirii n trei limbi, derivate din familii

sau ncrengturi diferite: romanice, fino-ugrice i germanice. (Cititorii vor deduce singuri ntrebrile la care Andreea Bodi furnizeaz rspunsurile ei pertinente) Dac intensitii poesiei lirice poliglotismul, pare-se, nu-i priete, discursivismului analitic specific prozei nu-i creaz probleme, ba chiar o nmldiaz i o mbogete. n ncheiere ne bucur faptul c o putem re-debuta pe Andreea Bodi n cadrul acestei rubrici, avnd sentimentul c nu greim. CRAZY HORSE ********* 1. Am scris prima mea poezie -tin foarte bine minte- in clasa a patra, era o poezie de dragoste, cu rima incrucisata, dupa lectura unui volum de versuri din biblioteca bunicului meu.Versurile erau ale lui Petofi Sandor, poetul de origine maghiara. Nici bunicul nici invatatorul carora le-am aratat cele cateva poezii pe care le-am scris atunci nu s-au mirat de continutul lor ci m-au incurajat sa scriu. [ ] In liceu, cand am reluat aceasta pasiune am scris in limba maternal, adica romana. Nu puteam scrie poezie in nici o alta limba, pentru ca dupa mine si sangele e tot poezie, si se pare sangele meu traieste poezia in limba romana, in ciuda scolarizarii mele in limba maghiara timp de doisprezece ani de zile. In alte limbi nu pot trai poezia, doar a o pricepe, bineinteles. Insa eu vorbesc aici de o traire, o nastere a poeziei din interior. Aceasta traire poetica e strict legata de limba romana in cazul meu. 2. Multi ani scriam doar pentru sertar. Asta poate si din cauza mamei mele, care [ ] m-a sfatuit sa ma orientez mai bine spre pictura, ca aveam mai multi pictori in familie decat oameni de literature. Si asa si este, doi dintre bunicii mei pictau, unul dintre ei, bunicul cu care eu am crescut si cu care am avut o stransa relatie de suflet de meseria era maestro pictor de biserici catolice. A pictat si renovat peste 60 de biserici in ardeal. Mi-a spus mereu ca m-ar fi invatat aceasta meserie daca as fi fost baiat. Dar nu a fost sa fie. Cu timpul s-a schimbat insa si atitudinea mamei mele, citindu-mi poeziile, mi-a daruit o mare parte din volumele de versuri din biblioteca ei. Asa am ajuns sa fac cunostinta cu optzecistii si nouazecistii poeziei romane, ca Daniela Crasnaru, Dan Verona, Constantin Abaluta, Florin Bratu, impreuna cu poetii ardeleni ca Dumitru Iuga, Ileana Zubascu, Flavia Teoc, Ion Mircea si altii. Dupa cum spuneam poeziile le tineam la sertar si nu ma intersa o publicare in mod deosebit. La aceasta atitudine a mea a contribuit probabil absenta mea din tara si lipsa oportunitatii de a avea contact cu vieata culturale romaneasca ani lungi de zile cat timp traiam in statele unite, unde nu mi s-a oferit sansa sa particip la cenacle literare cum asta se intampla in toate centrele universitare din tara si nu numai. Insa scriam pentru supravietuire. Supravietuirea frumosului din mine peste toate elementele prea materiale si straine a unei societati si vieti in mijlocul caruia ma aflam departe de casa. In America gasesti toate frumusetile, dar nu pe acelea cu care aici acasa ne putem imbogati. Iar tocmai acestea sunt mancarea de baza a unui suflet roman. Cred. Totusi am publicat o data in 2004 un grupaj de poezii in revista Apostrof din Zalau.

3.Citesc cu incantare versurile lui Mircea Cartarescu. Nu stiu de ce, parca ma odihnesc in ele citindu-le. Imi plac poeziile poetei canadience de origine romana Anca Anghel Novac, le gasesc foarte spatioase si luminoase. Imi plac. Dintre clasicii romani am avut mereu atractie de poezia incarcata cu sentiment religios al lui V.Voiculescu si Radu Gyr. Si bineinteles Nichita Stanescu si Ana Blandiana sunt prezente inevitabile pentru oricne respira sau paseste in lumea poeziei romanesti. 4.Poezia in viata meapoate un loc intre anotimpuri, intre ore, intre zambete si suspine, intre aerul curat si mirosul dovleacului copt, oriunde se respire, oriunde inima bate, oriunde exista traire acolo exista si versuri. 5.6. Insa totusi poate la un moment dat am putea vorbi de acest forceps, sau o putere care functioneaza ca un forceps, si ma forteaza sa scriu. Un astfel de efect catalizator de obicei au starile extreme, ca linistea si pacea deplina sau zbuciumul interior, dragostea exaltata si deziluzia, cautarea si implinirea si chiar cel mai periculos dintre toate este iluzia. Ea se poate instala si virusa orice mediu si orice element al vietii. Insa sunt o fanatica adepta a frumosului si a armoniei, asa ca incerc sa le cultiv atat in lumea mea interioara cat sa le manifest si in cea exterioara. Deci scriind incerc sa transmit frumuseti. Relatiile de zi cu zi si comuniunea de zi cu zi dintre oameni sufera de lipsa frumosului transmis. Uitam sa mai facem asta. Aici tin sa citez un apreciat duhovnic care a trait la Athos, Parintele Porfirie. mie imi este foarte drag din cauza ca el era un suflet de artist si cultiva frumosul pe tot parcursul vietii sale si spunea: ca sa devina cineva crestin, trebuie sa aiba un suflet de poet. Cristos nu vrea langa El suflete grosolane Deci e important sa ne subtiem mintea, sa contemplam si sa practicam frumosul, sa fim sensibili in fata lui. 8.Nu stiu daca e o dificultate Uneori versurile curg firesc din mine, pentru ca ma aflu in focarul unei stari , situatii, emotii; atunci toate trec prin mine direct, la voltaj inalt. Alteori lucrez in jurul unei idei, si e nevoie sa astept pana ce versurile se maturizeaza in mine, pana la o forma o data nascuta, viabila. 9. Cred nu as putea pretrasa un drum anume spre anumite teme pe care sa le abordez in viitor. Am incredere in fluxul vietii ce strabate mintea, inima, flux care te determina sa traiesti intr-un mod propriu experientele, realitatea, lumea din jur, tocmai ca si pictorul sau sculptorul a carui perceptie vizuala ii expune lumea intr-un mod aparte, asa si poetul poate traieste chiar lucruri banale cu un alt fior. 11. Cand poezia devine ca un nou nascut, cu doi ochi, doi urechi, un nas, doua maini si picioare, o inima, si apt de viata. 12.13. Nu ma gandesc la un public anume. Dar ma gandesc poate sa aduc un zambet sau un gand mai luminos celui care va citi. De multe ori ma gandesc daca

ceea ce scriu Ii place sau nu lui Dumnezeu, daca deranjeaza ceva din randurile mele vesnicia, daca ceea ce scriu este sau nu in opozitie cu realitatea ultima. 14. Sylvia Plath, Emily Dickinson

Andreea Bodi
*********

ANDREEA BODI

ara dorului
n grdina grdinilor, n ara dorului m-a nsoit Mama de mn. Pai sfini aterneau crarea suflare cald mi inunda plmnii drumul era scurt spre inima rii, Dumnezeu plecase nu demult s numere oile turmei. Sfinii n umbre de lumini unduiau pe pereii de piatr ai temeliilor rugciunii. Grdina m metaboliza cu ardoare, m nfiora fiece micare a unei realiti ce se aeza perpendicular pe inima mea. Mama bun i-a trimis ngerii s-mi culeag doruri din poienie unde Dumnezeu tocmai cosise iarba. Cat de venice sunt dorurile cu miros de fn! inndu-m de rochia Ei

urcam spinarea muntelui la Stnca Vulturului, cuib de privegheri n zori eterne, alintat de asfinituri palide, preschimbate n lumina harului. La prnz Mama bun i-a trimis ngerii s ne culeag doruri de la izvorul unde trecnd Dumnezeu s se odihneasc , a preschimbat apa n vin. Cat de venice sunt dorurile cu gust de via! .. n ara dorului pdurea voia s m-nfieze, casele m primeau blnde n vetrele lor, izvoarele m-au splat de doruri strine, sterile, rna drumului voia s-mi nfieze paii cumini. Mama bun i o lacrim duioas m-au condus la poart pe-nserate. La lumina candelei am cerut binecuvntarea s m ntorc n ziua a opta cnd traista mi va fi secat de litere cuvnttoare.

Ziua a opta

n ziua darurilor sfinte ne grbim cumini spre ceruri s ne adunm ca mici copii la fusta mamei.

Cerul cerne ngeri.

zidurile-i refuz rezistena cu ochii aintii spre nalturi ne ridicm aripile ne ncordm ntr-un glas i-o chemare

Cerul cerne mil.

masa fecund devine iesle i mormnt trupul venic cucerete spaiul crnii i a sngelui, din nou Domnul vine adus de dor s se mpart n inimi de prunci

tcerea nate suspine ochii alunec-n pmnt ngerii de aripi ne trag

noi neclintii, nemicai

El se ntoarce nemngiat

n drum spre cas inimile cern ceruri.

Natere M nasc de-o vreme m tot nasc la prezent continuu (naterea cunoate timpurile) m nasc n cuburi, ns ele se-mprtie ntr-o geometrie necunoscut cuburilor. M nasc n idei ns cnd se desprind cu greu de mine speriate, pe muchii de lame, sinucigae ele zac i plng. M nasc pentru o secund ntr-o oapt , un val spumos o poart pe o palm moart. Apois vedem o foaiegoal, o diminea ntre stele ngheate, o celul fr hran, o raz mov crunt, o mngiere ntre ziduri catifelate,

o pan din aripa lui. i aa, rsfoind n enciclopedia naterilor mele, nv, m nasc mereu la feminin i nu m pot opri din a m nate.

nchinare Cuminte , lumnarea i apleac flacra nchinndu-se n faa existenei ce-o consum.