DREPT PROCESUAL CIVIL TEMA 1 NOTIUNEA SI SISTEMUL PROCESULUI CIVIL SI ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL.

NORME DE PROCEDURA CIVILA

1. Definirea procesului civil = activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare si alte personae sau organe care instantele judecatoresti a catre participa la infaptuirea de justitiei in pricinile civile, in vederea REALIZARII sau STABILIRII drepturilor si judecatii si civile deduse intereselor executarii silite a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii. doua faze: (1) judecata (COGNITIO) si (2) executarea silita (EXECUTIO) (1) declansata prin CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA care investeste instanta competenta; are mai multe etape obligatoriu sa existe toate): (nu este a. faza scrisa partile se incunostiinteaza reciproc asupra pretentiilor, apararilor, probelor; b. etapa dezbaterilor in sedinta de judecata complexa, mai multe termene, partile isi sustin in mod real si pretentiile, contradictoriu sa administreze probe, sa le analizeze si sa puna concluzii; c. faza cailor extraordinare de atac - poate exista, si vizeaza hot definitive sau irevocabile; (2) in cazul hot. care pot fi puse in executare cu ajut. fortei de constrangere a statului, daca nu sunt executate de buna instantei si voie (activitatea a executorilor judecatoresti). Astfel: persoana ale carei drepturi civile nu sunt recunoscute ori e tulburata in exercitarea lor se adreseaza instantei prin CHEMARE IN CEREREA DE JUDECATA; judecatorul il cheama si pe parat; dupa stabilirea imprejurarilor, se retrage pentru deliberare si hotararii; pronuntareadaca vreuna din parti nu e multumita de hotararea data o poate ataca; hotararea ramasa definitiva sau executare poate fi pusa in irevocabilasilita daca debitorul nu-si indeplineste de buna-voie obligatia. 2. Notiunea dreptului procesual civil = ansamblul normelor juridice care reglementeaza modul de judecata de catre instantele judecatoresti a civile (inclusiv din raporturi de drept comercial, de dreptul familiei, de dreptul muncii etc) ori la interese legitime pricinilor privitoare la drepturi numai pe cale justitiei, precum si modul de executare silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri care se pot realiza executorii. ale DPC: caractere sanctionator garanteaza eficacitatea disp. de drept material reglementar vointa judecatorului si a partilor e limitata de norme; formalist suspus exigentelor de forma si unor termene; de drept comun dreptul comun al procedurii, se aplica unde nu exista dispozitii speciale.

3. Legaturile dreptului procesual cu alte tramuri de drept DPC este ramura distincta (caracter autonom) pt. ca are obiect propriu de reglementare si dispune de metode specifice de reglementare pe baza de principii fundamentale. a. DPC si dreptul constitutional normele dreptului constitutional fundamentale, stau la baza oricarei ramuri de drept; justitia se infaptuieste in numele legii; judecatorii sunt independenti si se supun numai legii etc. b. DPC si dreptul material civil dreptul material totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale, iar DPC asigura realizarea lui pe caile cele mai potrivite; norma procesuala este subordonata normei de drept substantial. c. DPC si dreptul administrativ instantele judecatoresti au obligatia sa judece cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte adminsitrative, putand sa se pronunte si asupra legalitatii acestor acte; DPC este dreptul comun in aceasta materie. d. DPC si dreptul comercial DPC dreptul comun. e. DPC si DPP Asemanari: aceleasi instante; principii fundamentale identice sau similare; etape asemanatoare, conditiile de exercitare fiind uneori diferite. Deosebiri: natura deosebita a normelor de drept material aparate; 1

masuri de constrangere diferite; modul de sesizare diferit.

4. Definitia normelor de procedura civila 2 mari categorii de norme civile: norme de drept material (norme de fond) reglementeaza raporturile sociale cu privire la persoane, intre subiectii de drept si patrimoniul lor; norme de drept procesual raporturile sociale legate de infaptuirea justitiei si punerea in executare a hot. si a altor titluri executorii.

5. Clasificarea normelor de procedura civila a. dupa obiect: de organizare judecatoreasca reglementeaza org. si funct. instantelor: L 92/1992; - au caracter imperativ, cu exceptia normelor privitoare la recuzarea judecatorilor. de competenta sarcinile instantelor judecatoresti fata de atributiile altor organe cu activitate jurisdictionala (generala), modul de repartizare intre instante de drept diferit (materiala) si intre instante de acelasi grad (teritoriala); Au caracter imperativ; in principiu doar normele de competenta teritoriala au caracter dispozitiv, cu exceptia celor care persoane si al bunuri prev in art, 13-16 Cpc. se refera la de procedura propriu-zise - reglementeaza modul de judecare si de executare; pot fi: de procedura contencioasa; de procedura necontencioasa; de executare silita. In principiu, au caracter imperativ cele care determina ordinea fireasca a judecatii, etapele si principiile; au caracter normele care stabilesc facilitati pentru parti. dispozitiv b. dupa intinderea campului de aplicare: generale se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu prevede altfel; speciale numai intr-o anumita materie, cuprind dispozitii derogatorii, de stricta interpretare si aplicare; se aplica cu prioritate sicompleteaza cu cea generala. se c. dupa caracterul conduitei pe care o prescriu: imperative impun o anumita conduita obligatorie, de la care este interzis sa se deorge, chiar cu autorizarea instantei; nerespectare nulitate ababsoluta; aplicarea poate fi ceruta de oricare din partile din proces, inclusiv din oficiu, de catre instanta; viciile unui act procedural savarsit prin incalcarea unei norme imperative nu pot fi acoperite prin vointa partilor; dispozitive (supleative) suplinesc vointa neexprimata a partilor, ingaduindu-le sa isi exercite dreptul de dispozitie; partile se in anumite limite, nerespectarea nulitate relativa; aplicarea poate fi ceruta doar de catre partea in favoarea intelege, pot careia actioneaza norma; partea interesata poate renunta la invocarea incalcarii normei supleative. Pentru distingerea caracterului imperativ sau dispozitiv al normelor de procedura criterii: exprimarea legiuitorului; cand exprimarea nu permite calificarea exacta => criteriul finalitatii textului; au caracter imperativ normele care, prin finalitatea depasesc interesul personal si vizeaza un interes general. lor TEMA 2 COMPETENTA INSTANTELOR DE JUDECATA

= aptitudinea, recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau altui organ de jurisdictie civila, de a solutiona un anumitalitigiu) = competenta de atributie (pt ca e stab. de lege dupa anumite criterii). Se refera judeca o anumit pricina (a judecatori. la instanta si nu la Clasificarea normelor de competenta: 1. dupa organul jurisdictional: norme de competenta generala reglementeaza activitatea tuturor organelor jurisdictionale; caracter absolut. norme de competenta jurisdictionala in cadrul aceluiasi sistem de organe; reglementeaza activitatea fiecarui organ jurisdictie; se subdvid in: de a. norme de competenta materiala (caracter absolut) ne raportam la instante judecatoresti de grad diferit; norme imperative: reglementate de competenta materiala functionala dupa felul atributiilor jurisdictionale; competenta materiala procesuala in functie de obiect, valoare sau natura litigiului. norme de competenta teritoriala caracter imperativ; stabilesc competenta teritoriala in materie de stare si sunt norme a persoanelor; de acelasi grad: capacitate pentru instante 2

competenta teritoriala de drept comun - cererea de chemare in judecata se introduce la instanta de drept comun competenta din punct de vedere teritorial; caracter relativ; competenta teritoriala facultativa (alternativa) reclamantul isi poate alege intre mai multe instante; caracter relativ; competenta teritoriala exclusiva numai la o anumita instanta; caracter absolut. 2. dupa caracterul normelor ce reglementeaza competenta: competenta absoluta reglementata prin norme imperative, obligatorii atat pentru parti, cat si pentru instanta; necompetenta absoluta a instantei poate fi invocata oricand, atat in fata instantei de fond, cat si a instantei de apel sau de recurs; competenta relativa reglementata de norme dispozitive, partile pot deroga, incalcarea normelor nu poate fi invocata decat de catre parat si NUMAI prin intampinare sau in prima zi de judecata.

COMPETENTA GENERALA Atunci cand o lege speciala nu stabileste expres competenta altui organ de jurisdictie, litigiul va fi solutionat de catre judecatoresti. instantele a. in materie financiara: Colegiul jurisdictional: despagubiri si amenzi pentru abateri financiare facute de administratori, gestionari; contestatiile acestora la acte de imputatie pentru abateri financiare; plangeri impotriva p-v de sanctionare incheiate de organele de control ale Curtii de Conturi. Sectia jurisdictionala: conflicte de competenta intre colegii; cereri de stramutare de la un colegiu la altul; recursuri imptriva hot. colegiilor; recursuri impotriva hot. sectiilor jurisdictionale, judecate in prima instanta; recursuri in interesul legii impotriva hot. definitive ale colegiilor jurisdictionale. Curtea de Conturi: recursuri in interesul legii impotriva hotararilor definitive ale colegiilor si ale sectiilor jurisdictionale; conflicte de competenta intre sectiile jurisdictionale si colegiile jurisdictionale; conflictul de competenta intre Curtea de Conturi si o instanta judecatoreasca este solutionat de catre CSJ.; contestatiile privin stabilirea si incasarea impozitului pe salarii si a altor sume datorate bugetului administratiei de stat in 30 de zile, la Directiile generale ale finantelor publice judetene, care emit decizii impotriva lor contestatie la Finantelor. Ministerul b. in materie de inventii si marci: competent OSIM: contestatiile impotriva hotararilor OSIM sunt solutionate de Comisia de Reexaminare din cadrul OSIM; impotriva hotararilor acesteia recurs la TMB, in 3 luni de la comunicare; in competenta instantelor: litigiile cu privire la calitatea de inventator; anularea unui brevet de inventie emis de OSIM, cererea privind acordarea unei licente obligatorii; c. in materia pensiilor de asigurari sociale de stat si asistenta sociala: contestatiile la deciziile Oficiilor de Pensii in 30 de zile de la comunicare la Comisia de Contestatii de pe langa Directiile judetene de munca si protectie sociala. d. in materia contraventiilor: judecatoria in raza careia a fost savarsita contraventia pentru plangerile impotriva p-v de sanctionare contraventionala a amenzii in inchisoare contraventionala. transformare si de e. in materia exercitarii drepturilor si indatoririlor parintesti:

autoritatea tutelara pentru vizitarea minorului in timpul casatoriei, cand parintii sunt despartiti in fapt; instanta in timpul divortului. f. in materia incredintarii minorului: incredintarea lor altor persoane decat parintilor de catre comisiile pentru ocrotirea minorilor; in timpul divortului insa, sau ca urmare a decaderii parintilor din drepturile parintesti instanta de judecata. g. in materia inregistrarilor de stare civila si a actelor de stare civila: efectuarea si reconstituirea Starea Civila; anularea, rectificarea, completarea, inregistrarea tardiva a nasterii instanta; h. in materia schimbarii numelui si a prenumelui: pe cale administrativa organele de politie; ca urmare a divortului, desfacerii adoptiei instanta. i. in materie succesorala: daca succesorii se inteleg notariatul, daca nu instanta; j. in materie electorala: tribunalul contestatiile la constituirea Comisiilor electorale; tribunalele si judecatoriile contestatiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor pentru comisiile locale; CSJ contestatiile privind formarea si componenta Biroului electoral Central.
3