Nu va voi explica principiul de functionare al centralelor nucleare( pentru a nu fi un entry mai mult decat gigant), singurul lucru care

o sa il spun este diferenta centralei nostre fata de cea de la Cernobal. A noastra este pe principiul CanDU( Canadian Deuterium-Uranium) care foloseste apa grea(deuteriul) ca agent reducator pe cand cea de la Cernobal folosea grafitul . Si sa vorbim despre accident: La data de 25 aprilie 1986, pe lumin, reactorul nr.4 a fost programat pentru fi nchis pentru ntreinere. S-a decis folosirea acelei ocazii ca o oportunitate pentru controlarea capacitii generatorului turbinei de a produce putere electric suficient pentru alimentarea sistemelor de siguran ale reactorului (mai ales pompe de ap) dup pierderea puterii externe. Tipul RMBK al reactorului are nevoie de ap care s circule continuu prin centru, atta vreme ct combustibilul nuclear este prezent. Reactoarele Cernoblului au avut o pereche de generatoare diesel, disponsibil , dar aceasta nu se activeaz imediat Testul a fost fcut cu succes la alt unitate (cu toate sistemele de siguran active), avnd, ns, rezultate negative turbinele nu au generat puterea suficient, dar au fost fcute mbuntiri adiionale, ceea ce a determinat efectuarea altui test. La 11:00 noaptea, 25 aprilie, se permite nchiderea reactorului pentru continuarea testului. S-a prevzut ca din nominalul su de 3,2 GW energie, aducerea reactorului spre 0,7-1,0 GW, cu scopul de a efectua testul la cel mai jos nivel de putere recomandat. Oricum, noua echip a fost surprins de amnarea anterioar a ncetinirii reactorului i a urmat protocolul original al testului. Urmarea a fost reducerea prea rapid a nivelului de putere. n acea situaie, reactorul a produs mult xenon 135, care a sczut i mai mult puterea (spre 30 MW - aproximativ 5% de valoare presupus). Operatorii au crezut c scderea rapid a fost din cauza unui defect la unul dintre regulatorii de putere, scpnd din vedere contaminarea reactorului. Cu scopul de a spori reactivitatea (netiind c scderea drastic a puterii este cauzat de absorbia n exces a neutronilor de xenon-135), au fost scoase celulele de control din reactor n ciuda faptului c acest lucru este permis cu respectarea unor reguli stricte de siguran. Cu toate acestea, puterea reactorului nu a crescut dect n jur de 200 MW putere ce reprezenta mai puin de o treime din minimul necesar pentru efectuarea experimentului. Mai mult, eful echipei alege continuarea experimentului. Ca i parte din experiment, la 1:05 a.m., pe 26 aprilie au fost pornite pompele de ap care erau acionate de turbina generatorului crescnd fluxul de ap peste specificaiile regulilor de siguran. Fluxul de ap crete spre ora 1:19 a.m. (n tot acest timp apa absorbind neutroni) i nivelul tot mai mare necesitnd scoaterea manual a celulelor de control. Acest aspect produce o funcionare foarte instabil unde lichidul de rcire i xenon-135 au substituit rolul celulelor de control din reactor. Astfel dezastrul nu mai putea fi oprit. Scutul superior al cladirii, o constructie care cntarea 1.000 de tone, a fost

pulverizat. nvelisul de grafit al reactorului a luat foc iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate la mai multi kilometri n atmosfera. Dintre cei peste 40 de compusi si elemente radioactive eliberate in aer (circa 50 tone in total) cei mai activi si mai periculosi sunt dioxidul de uraniu (combustibil nuclear) si produsii de fisiune puternic radioactivi (iod 131 - care este absorbit la nivelul glandei tiroide, putand genera cancerul tiroidian; plutoniu 239, cesiu 134 si 137 - care inhalat sau ingerat poate afecta organele interne, ducand la cazuri de cancer pulmonar, leucemie sau mutatii genetice; strontiu 89 si 90 - care se acumuleaza in oase producand tumori si leucemie) Substantele radioactive degajate in atmosfera au fost de 400 de ori mai mari decat cele de la Hiroshima.Pentru lichidarea efectelor exploziei au fost mobilizate 800.000 de persoane, asa numitii ''lichidatori'' din care faceau parte soldati, pompieri si muncitori; acestia au fost nevoiti sa intervina cu mijloace rudimentare, lipsiti de orice fel de protectie. Din randul lor au fost inregistrate cele mai multe victime, circa 200.000 fiind grav afectati, iar cel putin 25.000, murind ca urmare a expunerii la radiatii care au depasit de pana la 50 ori valoarea anuala maxima admisa, in doar cateva ore sau zile. Alaturi de ei, milioane de oameni, din zonele inconjuratoare, o parte din nordul Europei, Belarus, Rusia, Moldova, Romania, au fost afectate de valul de radiatii. Pentru a opri emisiile radioactive, zona activa a reactorului a fost acoperita cu un ''sarcofag'' de beton, care ecraneaza radiatiile. Din aprilie 1986, de la evacuarea in graba, in orasul Pripiat, aflat in vecinatatea complexului energonuclear, timpul s-a oprit in loc iar orasul a devenit o fantoma. Singurele instrumente de masura utile sunt cele care indica nivelul radiatiei. Orasul nu va mai fi probabil locuit niciodata, considerandu-se ca radioactivitatea va scadea la un nivel acceptabil abia in jurul anul 2525.In urma accidentului au fost evacuate 135.000 de persoane in timp record; in urma lor a fost instaurata o asa numita zona de ''interdictie'' de 4000 kilometri patrati, cu un nivel de radioactivitate periculos. In interiorul acestei zone bine pazite, timpul pare ca nu se mai scurge; o localitate neingrijita, cu arhitectura griposomorata si urme vizibile ale abandonului si altele mai putin vizibile ale mortii care pandeste din aer, pamant si apa: cesiul 137 si strontiul 9.Infernul s-a transformat intr-o oaza pentru animalele salbatice care, in absenta omului, s-au inmultit si au pus stapanire pe zona. Nimeni nu poate sti cu siguranta care este efectul radiatiilor asupra acestora, existand zvonuri ca au aparut deja mutatii grotesti, zvonuri dezmintite insa de oficiali. Agentia guvernamentala ucraineana Cernobil Interinform din Kiev a raportat, in martie 2002, ca din cele trei milioane de locuitori ai Ucrainei care au fost expusi radiatiilor, 84% au fost inregistrati deja ca suferind de diferite afectiuni si boli. Aceasta statistica include si un milion de copii. Conform celor mai recente date publicate de Comitetul Cernobil, infiintat in Minsk de guvernul

din Belarus, media cazurilor de boala este mai ridicata in regiunile contaminate decat in cele necontaminate. Doctor Oxana Lozova, de la spitalul pediatric din Rivne, 300 km vest de Cernobal, afirma ca sistemul imunitar al celor aflati la varsta copilariei in momentul accidentului este mult slabit fata de al generatiilor anterioare. Si in Romania, specialistii apreciaza ca una dintre consecintele pe termen lung ale unei catastrofe de genul celei de la Cernobil este inmultirea cazurilor de cancer. Fenomenul continua sa se manifeste alarmant si dupa 20 de ani de la accident. Astfel, in ultimii noua ani numarul cazurilor de cancer s-a dublat. Daca in 1996 in judet ul Bacau existau 4.000 de bolnavi de cancer, anul trecut figurau aproape 7.500, din care aproape 1.500 au fost cazuri noi. Cele mai intalnite forme de cancer sunt leucemia si cel tiroidian, adica exact acele forme care apar in urma expunerii la radiatii. Medicii spun ca in anii de dupa 1986 au fost numeroase si nasterile de copii cu malformatii, dar nu exista in prezent nici un fel de statistici in acest sens.Oraul Cernobl i mprejurimile sale sunt acum cas pentru oamenii de tiin, ofer slujbe de ntreinere pentru Centrala Atomoelectric Cernobl, slujbe de lichidare, pentru doctori, fizicieni i fizicieni nucleari. Dei Pripiat, oraul prsit nvecinat a rmas nentreinut, Cernobl a fost renovat i are acum o populaie de aproximativ 2.000 locuitori, inclusiv vizitatori i turiti. Sper sa mai reveniti si dupa ce veti vedea pozele astea.

Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare(au fost si alte incidente- ask google). Un nor de precipitatii radioactive s-a ndreptat spre prile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei i prile estice ale Americii de Nord . Suprafee mari din Ucraina, Belarus si Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane.