Sunteți pe pagina 1din 32
C M Y K revist` Prima rural din mediul valcean
C
M
Y
K
revist`
Prima rural din
mediul
valcean
C M Y K revist` Prima rural din mediul valcean REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL
C M Y K revist` Prima rural din mediul valcean REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CU WORLD VISION {I TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES

AAnnuull II NNuumm``rruull 77 1177 OOCCTTOOMMBBRRIIEE - 1155 NNOOIIEEMMBBRRIIEE 22000088

ppaagg 1144
ppaagg 1144
ppaagg 0033
ppaagg 0033
ppaagg 0044
ppaagg
0044
I E E 2 2 0 0 0 0 8 8 ppaagg 1144 ppaagg 0033 ppaagg
ppaagg 2211
ppaagg 2211

NNNNEEEE PPPPUUUUTTTTEEEE}}}}IIII CCCCIIIITTTTIIII {{{{IIII PPPPEEEE IIIINNNNTTTTEEEERRRRNNNNEEEETTTT,,,, LLLLAAAA AAAADDDDRRRREEEESSSSAAAA:::: wwwwwwwwwwww

ppppuuuubbbblllliiiipppprrrroooo rrrroooo

CCCCOOOONNNN}}}}IIIINNNNEEEE IIIINNNNFFFFOOOORRRRMMMMAAAA}}}}IIIIIIII {{{{IIII DDDDIIIIVVVVEEEERRRRTTTTIIIISSSSMMMMEEEENNNNTTTT !!!!!!!!!!!! SSSSEEEE DDDDIIIISSSSTTTTRRRRIIIIBBBBUUUUIIIIEEEE GGGGRRRRAAAATTTTUUUUIIIITTTT !!!!!!!!!!!!

00 22 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 ADMINISTRAADMINISTRATIETIE
00 22
17 OCTOMBRIE
- 15 NOIEMBRIE 2008
ADMINISTRAADMINISTRATIETIE
La ora actualã, administraþia localã din comuna Galicea, în frunte cu cei doi edili liberali
La ora actualã, administraþia localã din comuna
Galicea, în frunte cu cei doi edili liberali inimoºi,
primarul Ion Nãfliu ºi viceprimarul Florea
Udrea, acordã o importanþã sporitã lucrãrilor de
igienizare a comunei, întrucât se doreºte ca
aceastã localitate sã pãºeascã în sezonul rece cu
un nou look ºi sã nu mai existe riscul producerii
de eveniemnte nedorite, odatã cu aºternerea
stratzului de zãpadã. În acest sens, sãptãmâna
aceasta, au fost angajaþi 20 de oameni, pe o
perioadã de trei luni (n.r.: pânã la data de 31
decembrie a.c.), în baza articolului 78 din Legea
76. “În sarcina acestor oameni se va reþine toate
aspectele legate de executarea lucrãrilor necesare
comunitãþii; lucrãri care constau, în principal, din
igienizarea tuturor satelor. Se va face curãþenie
pe întreg domeniul public. Toate ºanþurile care
þin de domeniul public vor fi puse la punct, se
vor tãia ierburile uscate ºi mãrãcinii de pe toate
cele 400 de hectare de izlay comunal care se aflã
în patrimoniul comunei noastre ºi, de asemenea,
se va purcede la repararea podeþelor care nece-
sitã intervenþii rapide din partea noastrã!”, ne-a
informat viceprimarul liberal al acestei comune,
Florea Udrea.
Sistemul de colectare a deºeurilor,
intrã în linie dreaptã!
Potrivit primului gospodar din Galicea, zilele
urmãtoare va fi dus la Craiova proiectul privind
înfiinþarea sistemului propriu integrat de colectare
selectivã a deºeurilor, în forma finalã. Vã ream-
intim cã deja s-au fãcut investiþi importante în
acest sens, iar valoarea totalã a acestui proiect
atinge cifra de 600 de mii de euro. Scopul princi-
pal al acestui proiect este reprezentat de dorinþa
de impunere a unui înalt grad de civilizaþie, la
Galicea. Edilii admit însã cã munca de lãmurire
pe care executivul local va trebui sã o ducã pentru
conºtientizarea populaþiei este cea mai grea parte
a muncii depuse pentru implementarea acestui
proiect!
Alina ROGOBETE
alyn_propress@yahoo.com
Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
ADMINISTRAADMINISTRATIETIE 00 33 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
ADMINISTRAADMINISTRATIETIE
00 33
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
Edilii de la Galicea ne-au asigurat cã ºcolile de pe raza acestei localitãþi, în premierã
Edilii de la Galicea ne-au asigurat cã ºcolile de
pe raza acestei localitãþi, în premierã pentru medi-
ile rurale vâlcene, sunt deja pregãtite în proporþie
de sutã la sutã ca sã intre în iarnã, în sensul cã “(
magaziile sunt deja pline cu lemne necesare real-
)
izãrii încãlzirii. La unele din ºcoli, s-au dat deja în
folosinþã centralele termice
”.
Modul în care edilii
liberali de la Galicea s-au ocupat de acest aspect,
astfel încât învãþãmântul din aceastã comunã vâl-
ceanã sã se desfãºoare ºi iarna, la fel ca vara,
reprezintã o premierã naþionalã, în condiþiile în
care existã încã, în România, ºcoli care nici mãcar
nu au primit autorizaþiile de funcþionare, ca sã nu
mai amintim de acele instituþii de învãþãmânt care
au ca sedii adevãrate grajduri de porci, sau niºte
clãdiri vechi de mii de ani, unde s-a azvârlit, la
miºto, cu câte un strat de tencuialã de âl dai jos de
pe pereþi cu pixul. Semn cã Galicea este, odatã în
plus, localitatea superlativelor
Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
superlativelor Alin BARBU alyn_propress@yahoo.com Potrivit viceprimarului liberal al comunei Galicea, Florea

Potrivit viceprimarului liberal al comunei Galicea, Florea Udrea, în scurt timp, în parcul Zãvoi din aceastã frumoasã localitate, va fi amplasat un tun. “În timpul Rãzboiului de Independenþã, din anul 1877, locuitorii comunei Galicea au pus mânã de la mânã ºi au adunat “paraii” (cum se numeau pe atunci) necesari pen- tru dotarea armatei române cu un tun. În cinstea lor, se va achiz- iþiona un tun de la o unitate mili- tarã, care, pânã la finele anului în curs, va fi amplasat în Parcul Zãvoi din centrul localitãþii noas- tre. Investiþia costã circa 30 de milioane de lei vechi, bani care vor fi plãtiþi de la bugetul local.”, ne-a informat viceprimarul Udrea.

Alina ROGOBETE

alyna_propress@yahoo.com

00 44 ADMINISTRAADMINISTRATIETIE 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
00 44
ADMINISTRAADMINISTRATIETIE
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
În aceastã perioadã, potrivit ºefilor administraþiei locale din comuna Galicea, primarul Ion Nãfliu ºi
În aceastã perioadã, potrivit ºefilor administraþiei
locale din comuna Galicea, primarul Ion Nãfliu ºi
viceprimarul Florea Udrea, se fac demersuri
susþinute în vederea decolmatãrii, în amonte de
drumul judeþean 678 Tãtãrani - Câmpu Mare, a
pârâului Topolog. “În cazul în care se vor gãsi fon-
durile necesare executãrii acestei ample lucrãri, se
vor rezolva douã probleme importante comunitãþii
ºi anume: preluarea unui debit mai mare în cazul
în care ne vom confrunta, din nou, cu precipitaþii
abundente, ceea ce va duce la scãderea riscului pro-
ducerii unor noi inundaþii, iar pãmântul rezultat va
putea fi folosit la rezolvarea problemelor ridicate
de alunecarea de teren din punctul limitã cu comu-
na Nicolae Bãlcescu, pentru redarea în folosinþã a
drumului judeþean 678 D Galicea - Nicolae
Bãlcescu!”, ne-a spus viceprimarul Florea Udrea.
Ca urmare, lucrãrile de decolmatare sunt de o
importanþãp extremã pentru comunitatea din
Galicea. Cu atât mai utile ar fi acestea, dacã s-ar
reuºi finalizarea lor pânã la aºternerea primului
strat de zãpadã.
Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
strat de zãpadã. Alin BARBU alyn_propress@yahoo.com Primarul liberal al comunei Galicea, Ion Nãfliu, împreunã

Primarul liberal al comunei Galicea, Ion Nãfliu, împreunã cu secretarul acestei localitãþi, Gheorghe Obogeanu, au participat la un nou termen în proce- sul pe care Consiliul Local Galicea îl are cu Oltchimul lui Constantin Roibu pentru preluarea gra- jdurilor atribuite abuziv de cãtre conducerile ante- rioare acestei societãþi comerciale. Este vorba despre 80 de mii de metri pãtraþi de teren cu construcþiile aferente. “Prin recuperarea acestor grajduri ºi a suprafeþelor de teren aferent, urmãrim, în primul rând, rezolvarea problemei legate de amplasarea unor noi obiective de interes deosebit pentru comuna Galicea, precum ºi crearea a sute de locuri de muncã pentru cetãþenii acestei localitãþi!”, ne-a spus edilul- ºef. Primul gospodar din Galicea nu a putut însã sã facã o previziune cu privire la data la care se va ter- mina acest litigiu, însã este convins cã, în cele din urmã, Consiliul Local Galicea va fi îndreptãþit de instanþã. În ciuda faptului cã este evident cine este îndreptãþit sã fie proprietarul acestor terenuri ºi al grajdurilor, mai ales þinându-se cont de impactul pozitiv deosebit pe care l-ar avea recuperarea acesto- ra, asupra întregii comunitãþi, procesul pare a se pre-

Alin BARBU alyn_propress@yahoo.com

lungi la nesfârºit

INVINVAATTAMANTAMANT 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 00 55
INVINVAATTAMANTAMANT
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
00 55
Cu scurt timp în urmã, autoritãþile locale din Galicea, împreunã cu conducerea ªcolii cu clasele
Cu scurt timp în urmã, autoritãþile locale din Galicea,
împreunã cu conducerea ªcolii cu clasele V-VIII din
aceastã localitate, au luat decizia de a extinde suprafaþa
clãdirii în care funcþioneazã aceastã importantã instituþie
de învãþãmânt. Astfel, în scurt timp, vor începe lucrãrile
pentru amenajarea unei noi sãli de clasã. Construcþia se va
face peste grupul sanitar care a fost construit anul trecut,
la aceastã ºcoalã. Tot aici, vor mai avea loc lucrãri de
amenajare ºi modernizare a spaþiului exterior. Acestea din
urmã vor consta din executarea unei împrejmuiri la
standrade, în lungime de aproape 200 de metri. Un interes
deosebit se va acorda ºi curþii acestei unitãþi de
învãþãmânt. Astfel, viceprimarul liberal al comunei
Galicea, Florea Udrea promite asfaltarea curþii ºcolii,
precum ºi amenajarea unor spaþii verzi. Ideile inovatoare
sunt bine venite, mai ales în aceastã perioadã, când elevii
trebuie ambiþionaþi sã porneascã în noul an ºcolar cu
dorinþa de a face performanþã, într-o manierã cel puþin
egalã cu cea în care au învãþat pânã acum. Autoritãþile
spun cã elevii de aici au obþinut, în ultimii ani, rezultate
pentru care meritã sã fie “premiaþi” cu un sediu cât mai
mare pentru ºcoalã ºi un spaþiu modern de petrecere a
fiecãrei recreaþii. “Investiþia este deja amortizatã de
rezultatele elevilor de aici. Sunt o mândrie pentru noi ºi
meritã sã investim cât mai mult posibil în ei, cãci doar
sunt viitorul nostru, al galicenilor!”, spune viceprimarul
Udrea.
Alina ROGOBETE
alyna_propress@yahoo.com
Udrea. Alina ROGOBETE alyna_propress@yahoo.com Edilii liberali ai comunei Gali- cea, au dovedit, odatã în

Edilii liberali ai comunei Gali- cea, au dovedit, odatã în plus cã, dacã se vrea cu adevãrat, nimic nu este imposibil! Dovada supremã a acestui fapt o reprezintã ºcoala cu clasele I-IV din plin centrul acestei localitãþi. Pe lângã modernizãrile de care am vorbit în ediþiile anterioare ale revistei noastre, de curând, în curtea acestei importante instituþii de învãþãmânt, prin eforturi susþinu- te, a apãrut, ca din senin, un superb loc de joacã. Acesta corespunde tu- turor standardelor în vigoare, iar poziþionarea lui aici este cum nu se poate mai bine gânditã, þinând cont de faptul cã, aici, funcþioneazã ºi cea mai mare grãdiniþã din comunã. Spaþiul verde, bãncuþele ºi, acum, un loc de joacã bine realizat, deser- vesc ºi interesele elevilor din primii ani de ºcoalã, alolaltã cu cele ale micuþilor preºcolari! Alin BARBU

alyn_propress@yahoo.com

00 66 SSAANNAATTAATTEE 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
00 66
SSAANNAATTAATTEE
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
Nu mai este de mult un secret, pentru nici unul dintre noi, faptul cã toamna
Nu mai este de mult un secret, pentru nici
unul dintre noi, faptul cã toamna este
anotimpul virozelor . Cei mai afectaþi, graþie
ºi unui sistem imunitar aflat abia în curs de
dezvoltare, sunt copiii. Virozele respiratorii
ale copilului fac parte din infectiile cailor
respiratorii inferioare si reprezinta o
patologie foarte frecventa in cadrul bolilor
copilului, avand un potential grav,
amenintand uneori chiar viata acestuia.
Virozele respiratorii reprezinta deci infectii
acute ale complexului bronhie terminala -
alveola, avand drept consecinta alterarea
schimburilor de gaze la nivelul membranei
alveolocapilare, avand ca urmare oxigenarea
deficitara a intregului organism. Aceste
infectii apar mai ales in timpul iernii si in
primele luni ale primaverii, fiind mai
frecvente la copii cu varste sub 2 ani,
incidenta maxima fiind la varsta de 6 luni.
Virozele respiratorii ale copilului fac parte din
infectiile cailor respiratorii inferioare si reprezinta
o patologie foarte frecventa in cadrul bolilor copi-
lului, avand un potential grav, amenintand uneori
chiar viata acestuia. Pentru o mai buna intelegere a
notiunilor care vor fi prezentate in acest articol,
vom prezenta anatomia macroscopica a aparatului
respirator, foarte pe scurt, fara pretentia unui nivel
academic. De la nivelul cailor respiratorii supe-
rioare reprezentate de coanele nazale, faringe si
laringe, aerul trece in trahee si in ramificatiile
acesteia, bronhiile principale, care la randul lor se
ramifica necontenit precum crengile unui copac
pana la nivelul bronhiilor terminale. Acestea din
urma se termina fiecare intr-o serie de dilatatii sub
forma unor saculeti care reprezinta alveolele
pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze
deci unde se realizeaza de fapt respiratia.
Peretele alveolelor pulmonare este in strans con-
tact cu peretele unor vase de sange capilare foarte
fine, realizand membrana alveolocapilara, mem-
brana prin care are loc schimbul de gaze adica o-
xigenul din aerul inspirat trece in sange si este tri-
mis apoi tuturor organelor, iar dioxidul de carbon
nociv, trece in sens invers din sange in alveolele
pulmonare de unde este eliminat la exterior prin
expiratie. Virozele respiratorii reprezinta deci infec-
tii acute ale complexului bronhie terminala - alve-
ola, avand drept consecinta alterarea schimburilor
de gaze la nivelul membranei alveolocapilare, a-
vand ca urmare oxigenarea deficitara a intregului
organism. Aceste infectii apar mai ales in timpul
iernii si in primele luni ale primaverii, fiind mai
frecvente la copii cu varste sub 2 ani, incidenta
maxima fiind la varsta de 6 luni.
CareCare esteeste cauzacauza virozelorvirozelor respiratorii?respiratorii?
Asa cum le spune si numele, virozele respiratorii
sunt produse de virusuri si trebuie diferentiate atent
de infectiile respiratorii produse de microbi.
SSAANNAATTAATTEE 00 77 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
SSAANNAATTAATTEE
00 77
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
Aceasta diferentiere este deosebit de importanta nu numai din punct de vedere stiintific ci si
Aceasta diferentiere este deosebit de importanta
nu numai din punct de vedere stiintific ci si al
TRATAMENTULUI.
°C si 38 °C se spune ca pacientul este subfebril si
doar peste 38 °C se instaleaza febra !
CareCare esteeste diferentadiferenta dintredintre
virusurivirusuri sisi microbimicrobi ??
CumCum sese trateazatrateaza virozaviroza
respiratorie?respiratorie?
Virusurile sunt mult mai mici decat microbii,
au o serie de modificari la nivelul nucleului celular
si nu rezista decat parazitand organisme vii, spre
deosebire de microbi care pot supravietui si pe
obiecte si imbracaminte. De asemenea, ANTIBI-
OTICELE NU SUNT ACTIVE PE VIRUSURI,
administrarea de antibiotice in viroze fiind O
GRESEALA DE TRATAMENT! Antibioticele
actioneaza doar pe microbi! Virusurile cele mai
intalnite in infectiile respiratorii ale copilului sunt
virusul sincitial respirator, virusul paragripal,
adenovirusurile si enterovirusul, mai rar
rinovirusul, virusul gripal si herpesvirusul.
CumCum sese manifestamanifesta oo virozaviroza
respiratorie?respiratorie?
Simptomatologia virozelor respiratorii este
complexa. Initial copilul prezinta cateva zile semne
de rinita, cu nas infundat, respiratie dificila cu
zbateri ale narilor datorita efortului de inspiratie,
scurgeri mucoase nazale. Ulterior se instaleaza
simptome precum tuse, respiratii suierate si mai
frecvente decat ritmul normal de 12 respiratii pe
minut, puls accelerat, scaderea poftei de mancare,
iritabilitate datorita respiratiei dificile. Rapid apare
febra care atinge valori cuprinse intre 38.3 °C si
38.9 °C dar atat simptomele respiratorii cat si febra
sunt mai atenuate decat in infectiile respiratorii
produse de microbi. ATENTIE ! Temperatura
normala a corpului este de pana la 37 °C, intre 37
Tratamentul este complex si a evoluat de la
simpla administrare de medicatie paliativa de tipul
antitermicelor antiinflamatorii de tipul ASPIRINA,
PARACETAMOL sau NUROFEN, care, din paca-
te, doar scad febra, la medicamente cu actiune
directa antivirala precum Ribavirina, Amantadina,
Acyclovir sub forma de aerosoli sau in perfuzii dar
care trebuie administrate numai sub control medi-
cal. Exista medici care nu administreaza antitermi-
ce lasand copilul cu febra ridicata, intrucat tempe-
ratura crescuta a organismului distruge mai rapid
virusul. Aceasta metoda este insa discutabila deoa-
rece o febra ridicata este prost tolerata de organism.
Nu trebuie administrate antibiotice decat daca a-
vem certitudinea suprainfectiei microbiene adica
daca peste infectia virala, datorita imunitatii scazu-
te, s-a adaugat si o infectie microbiana. Datorita
febrei si medicatiei antitermice, copilul transpira si
se deshidrateaza. Trebuie schimbat cu imbracamin-
te uscata si hidratat cu ceaiuri calde cu lamaie si
vitamina C pentru a compensa pierderile de lichide.
In cazul unei evolutii nefavorabile, grave, este
necesara spitalizarea copilului si hidratarea acestuia
cu perfuzii si eventual respiratie artificiala prin in-
tubatie orotraheala. Copilul trebuie atent urmarit si
conectat la monitoare. Prognosticul este in general
bun in cazul tratamentelor administrate corect si la
timp, copilul revenindu-si spectaculos in 48 - 72 o-
re. Mortalitatea comunicata in literatura de specia-
litate este de sub 1 %, cazurile nefaste fiind datora-
te imunitatii scazute (SIDA) sau neprezentarii la
timp la medic.
Dr. Cristian Popescu,
sursa: www.desprecopii.com
C M Y K 00 88 SS PP OO RR TT 17 OCTOMBRIE - 15
C
M
Y
K
00 88
SS PP OO RR TT
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
Dupã o luptã crâncenã ºi un dramatism extrem
de rar întâlnit pe stadioanele
de fotbal,
echipa Topologul din Galicea a reuºit sã plece cu toate cele trei puncte de la Goleºti,
acolo unde se poate spune, pe
drept cuvânt, cã a reuºit sã scrie. În urma discuþiilor
serioase pe care viceprimarul
Florea Udrea, sufletul formaþiei
Topologul Galicea, le-a
purtat, personal, cu aproape fiecare jucãtor în parte, se pare cã aceºtia, în ultimul meci de
sâmbãtã, 11 octombrie a.c., începând cu orele 15.00, pe frumosul Stadion din Goleºti,
Topologul a învins cu scorul de 1-0 formaþia localã, deºi aceasta se afla pe podiumulu
seriei. Se pare cã dupã discuþiile cu
Udrea, bãieþii au jucat mai mult cu sufletul ºi
cu o
dezinvolturã nemaiîntâlnitã, dacã este sã þinem cont ºi de cum au decurs ultimele meci-
uri. Jucãtorii galiceni au demonstrat
cã lotul actual poate îndeplini
obiectivul pe care
conducerea formaþiei ºi l-a propus la începutul campionatului, acela
de a se clasa, la
finele Campionatului, pe unul dintre primele trei locuri ale clasamentului. “Apreciez put-
erea de luptã a absolut tuturor
jucãtorilor ºi sper ca ºi la urmãtoarele meciuri care vor
avea loc, formaþia sã îºi intre pe fãgaºul normal pentru ca, în scurt timp, sã poatã fi pe
podiumul campionatului. Cel mai greu examen va avea loc în aceastã sâmbãtã, când
Topologul va întâlni una dintre pretendentele serioase
la promovare, echipa FC Budeºti.
Dacã luam bãtaie la Goleºti,
eu unul nu mã mai ocupam de
ei pânã la finele campionatu-
lui ºi atunci, majoritatea ar fi trebuit sã-ºi caute alte echipe la care sã joace ºi aºa se va ºi
întâmpla: cei care, pânã la final, nu vor face faþã cerinþelor, vor
fi disponibilizaþi, urmând
ca, în perioada transferurilor,
sã putem ocupa posturile rãmase vacante
în urma adoptãrii
”,
unei astfel de mãsuri, cu jucãtori
de o valoare mult mai mare
a spus viceprimarul lib-
eral al comunei Galicea, Florea Udrea. Dacã ne uitãm la ultimele douã ediþii de
campi-
onat, însãºi anul trecut, am
pornit cu patru înfrângeri,
ceea ce ne dovedeºte cã fiecare
început de campionat a fost mai greu pentru Topologul,
fiecare datã, sã îºi revinã, cel puþin la fel de spectaculos!
dar sperãm ca ºi acum, ca de
Aºteptãm, în cadrul echipei, pe
toþi cei care vor sã demonstreze
cã îºi meritã locul de titular
pentru cã scopul acestei
echipe, a fost ºi rãmâne acela ca toþi tinerii
din comunã, pe lângã activitãþile
pe care le
au, sã poatã practica ºi sportul ºi sã facã faimã comunei Galicea, ori de câte ori o reprez-
intã. Iar al doilea motiv ar fi acela cã, având jucãtori
echipei ar fi unele mai însemnate.
din alte localitãþi, cheltuielile
Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
C M Y K SS PP OO RR TT 00 99 17 OCTOMBRIE - 15
C
M
Y
K
SS PP OO RR TT
00 99
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
CCCCllllaaaassssaaaammmmeeeennnnttttuuuullll LLLLiiiiggggiiiiiiii aaaa IIIIIIII--aaaa,,,, sssseeeerrrriiiiaaaa IIII::::
CCCCllllaaaassssaaaammmmeeeennnnttttuuuullll LLLLiiiiggggiiiiiiii aaaa VVVV-a-aaa,,,, sssseeeerrrriiiiaaaa IIII::::
1.
CSM Ploiesti
8
6
1
1
23-10
19
1.
FC Babeni
8
7
1
0
41- 7
22 p.
2.
Dunarea Galati
8
6
0
2
12-
4
18
2.
Sportul N. Balcescu
8
6
2
0
24- 8
20 p.
3.
Ceahlaul
8
6
0
2
12-
6
18
3.
Unirea Tric. Golesti
8
5
1
2
22-12
16 p.
4.
Progresul
8
5
2
1
14-
6
17
4.
FC Budesti
8
5
1
2
21-13
16 p.
5.
CF Buftea
8
4
3
1
14-
8
15
5.
Dinamo Rm. Vâlcea
8
5
0
3
19-14
15 p.
6.
FC Botosani
8
4
2
2 15-11
14
7.
Sportul
8
3
4
1
12-
7
13
6.
Topologul Galicea
8
5
0
3
15-11
15 p.
8.
Delta Tulcea
8
4
1
3
10-
7
13
7.
Foresta Malaia
8
4
2
2
22-12
14 p.
9.
FC Snagov
8
3
2
3 13-12
12
8.
AS Cazanesti Rm. Vl.
8
4
2
2
16-10
14 p.
10.
Cetate Suceava
8
3
1
4
11-13
10
9.
Stejarul Vladesti
8
4
1
3
18-19
13 p.
11.
Stiinta Bacau
8
2
4
2
7-10
10
10.
Flacara V. Mare Babeni
8
3
1
4
16-16
10 p.
12.
Petrolul
8
2
2
4
9-12
8
11.
Lotru Voineasa
8
2
2
4
11-20
8 p.
13.
Dunarea Giurgiu
8
2
2
4
10-15
8
12.
Viitorul Olanu
8
2
0
6
14-20
6 p.
14.
Dinamo II Bucuresti8 1 4 3
7-13
7
15.
Prefab Modelu
8
1
3
4
11-17
6
13.
FC Govora
8
2
0
6
16-27
6 p.
16.
FCM Bacau
8
0
4
4
4-13
4
14.
Viitorul Calimanesti
8
1
1
6
8-18
4 p.
17.
Forex Brasov
8
1
2
5
4-15
5
15.
Oltul Daesti
8
1
0
7
12-36
3 p.
18.
Concordia
8
0
1
7
4-11
1
16.
Steaua N. Balcescu
8
1
0
7
9-41
3 p.
CCCCllllaaaassssaaaammmmeeeennnnttttuuuullll LLLLiiiiggggiiiiiiii aaaa IIIIIIII-a-aaa,,,, sssseeeerrrriiiiaaaa aaaa IIIIIIII-a-aaa::::
CCCCllllaaaassssaaaammmmeeeennnnttttuuuullll LLLLiiiiggggiiiiiiii aaaa VVVV-a-aaa,,,, sssseeeerrrriiiiaaaa aaaa IIIIIIIIIIII-a-aaa::::
1.
FCM Tg. Mures
8 5 1 2 18-
5
16 (+4)
1.
Sportul Genuneni
7
6
1
0
20- 6
19 p.
2.
CFR Timisoara
8 4 4 0 12-
4
16 (+4)
2.
Flacara 2005 Horezu
7
5
1
1
23- 6
16 p.
3.
UTA
8 4 4 0 10-
5
16 (+4)
3.
Montana Izv. Rece
7
5
0
2
21-11
15 p.
4.
Jiul Petrosani
8 4 3 1 12-
7
15 (+3)
4.
Unirea Tomsani
7
4
0
3
29-16
12 p.
5.
Liberty Oradea
8 4 3 1 10-
5
15 (+3)
6.
Unirea Alba Iulia
8 4 2 2 17-12
14 (+2)
5.
Forestierul Romani
7
4
0
3
12-15
12 p.
7.
Muresul Deva
8 4 1 3 15-14
13 (+1)
6.
Magura Slatioara
7
4
0
3
25-23
12 p.
8.
FC Drobeta
8 3 3 2 10-
7
12
(0)
7.
Viitorul Frâncesti
7
4
0
3
10- 9
12 p.
9.
CSM Rm. Vâlcea
8 3 3 2
8-
7
12
(0)
8.
Retro Barbatesti
7
3
2
2
19-15
11 p.
10.
Dacia Mioveni
8 3 2 3 12-11
11 (-1)
9.
AS Pietrari
7
3
1
3
19-21
10 p.
11.
Ariesul Turda
8 1 6 1
6-
7
9 (-3)
10.
Rapid Ursus Stoenesti
7
3
1
3
8-14
10 p.
12.
FC Bihor
8 2 3 3
7-12
9 (-3)
11.
Minerul Costesti
7
3
0
4
20-17
9 p.
13.
U Cluj
8 3 1 4
9-12
8 (-2)
12.
Pastorul Vaideeni
7
2
1
4
22-26
7 p.
14.
Inter Pitesti
8 2 2 4
9-13
8 (-4)
15.
Minerul Lupeni
8 1 3 4
7-12
6 (-6)
13.
AS Barbatesti
7
2
0
5
12-22
6 p.
16.
CS Târgoviste
8 0 4 4
2-13
4 (-8)
14.
Progresul Maldaresti
7
1
2
4
11-19
5 p.
17.
ACU Arad
8 0 3 5
6-14
3 (-9)
15.
Viitorul Bunesti
7
0
3
4
9-22
3 p.
18.
Câmpia Turzii
8 1 0 7
6-16
3 (-9)
16.
Viitorul Folesti
7
0
2
5
10-30
2 p.
CCCCllllaaaassssaaaammmmeeeennnnttttuuuullll LLLLiiiiggggiiiiiiii aaaa IIIIIIIIIIII-a-aaa,,,, sssseeeerrrriiiiaaaa aaaa IIIIVVVV-a-aaa::::
CCCCllllaaaassssaaaammmmeeeennnnttttuuuullll LLLLiiiiggggiiiiiiii aaaa VVVV-a-aaa,,,, sssseeeerrrriiiiaaaa aaaa IIIIVVVV-a-aaa::::
1. FC Caracal
2. Adunatii Copaceni
3. Gaz Metan CFR
4. Viitorul Pucioasa
5. Minerul Matasari
6. Jiul Rovinari
7. Muscelul
8. Progresul Corabia
9. Prometeu Craiova
10. Chimia Craiova
11. Oltchim Rm. Vâlcea
12. Minerul Motru
13. ALRO Slatina
14. Armata Craiova
15. Energia Rovinari
16. FC Bals
17. FC Arges II
7
6
1
0 10-3
19
1. Juventus Roesti
6
6
0
0
20- 4
18 p.
7
5
1
1
20-10
16
2. Oltetul Alunu
7
5
2
0
28- 7
17 p.
5
5
0
0
9- 2
15
3. AS Otesani
7
5
0
2
24-18
15 p.
8
4
3
1
13-10
15
4. Luceafarul Pesceana
6
4
1
1
22-12
13 p.
7
4
1
2
11-5
13
7
4
0
3
7-6
12
5. Real Cernisoara
6
4
1
1
15- 8
13 p.
7
3
2
2
13-9
11
6. ALX Port Vale Mateesti
6
3
1
2
13- 8
10 p.
7
3
2
2
9-7
11
7. Luncavatul Popesti
6
3
0
3
20-13
9 p.
6
2
2
2
6-6
8
8. Cerna Copaceni
7
2
1
4
22-25
7 p.
7
2
2
3
5-5
8
9. Inter Lapusata
6
2
1
3
5-13
7 p.
7
2
2
3
5-10
8
7
2
1
4
13-25
7 p.
6
2
1
3
15-12
7
7
2
0
5
13-20
6 p.
7
2
1
4
8-12
7
7
2
0
5
10-25
6 p.
7
2
0
5
5-10
6
6
1
2
3
11-14
5 p.
8
1
2
5
5-14
5
8
1
1
6
4-12
4
10. Lera Com. Stroesti
11. Piovra Lapusata
12. ALX Mateesti
13. Stiinta Gradistea
14. Saldi Cernisoara
15. Cerna Fârtatesti
7
1
1
5
13-20
4 p.
8
1
0
7
4-16
3
7
1
1
5
5-20
4 p.
CCCC llll aaaa ssss aaaa mmmm eeee nnnn tttt uuuu llll
LLLL iiii gggg iiii iiii
aaaa
IIII VVVV -- aaaa ::::
1.FC Ghecon Lapusata
2.Dinamo 2007 Rm. Vl.
3.CSM II Rm. Vl.
4. Minerul Berbesti
5.Sportul Rm. Vâlcea
6.AS sirineasa
7.CS Lotru Brezoi
8.AS Mihaesti
9.Flacara Horezu
10.Damila Maciuca
11.CSM Dragasani
12.Inter Rm. Vâlcea
13.Posada Perisani
14.Vartex Rm. Vâlcea
15.Oltetul Zatreni
16.Conexin Runcu
17.Cozia Calimanesti
18.Victora Frâncesti
8 7 1 0 39-
8 7 1 0 31-
8 7 0 1 25-
8 6 0 2 25-
8 22p(+10)
6
22p(+10)
9
21p(+6)
5
18p(+6)
8 6 0 2 27-10
18p(+6)
8 5 1 2 16-11
16p(+4)
8 4 2 2 19-
8
14p(+2)
8 4 1 3 17-15
13p(+1)
8 3 2 3 22-15
11p(-1)
8 2 3 3
9-15
9p(-3)
8 3 0 5 10-22
8 2 1 5 17-26
9p(-3)
7p(-5)
8 2 0 6 11-30
6p(-6)
8 1 2 5
8 1 2 5
8 1 2 5
8 1 1 6
8 0 1 7
9-21
5p(-7)
5-17
5p(-7)
8-22
5p(-7)
7-21
4p(-8)
5-41
1p(-11)
11 00 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 RR EE LL II GG II EE
11 00
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
RR EE LL II GG II EE
CCAALLEENNDDAARRUULL OORRTTOODDOOXX PPEENNTTRRUU PPEERRIIOOAADDAA 1177 OOCCTTOOMMBBRRIIEE -- 1155 NNOOIIEEMMBBRRIIEE
CCAALLEENNDDAARRUULL OORRTTOODDOOXX
PPEENNTTRRUU PPEERRIIOOAADDAA
1177 OOCCTTOOMMBBRRIIEE -- 1155
NNOOIIEEMMBBRRIIEE 22000088::
1177 1100 22000088::
SSff
PPrroooorroocc OOsseeaa;; CCuuvv
MMcc
AAnnddrreeii
ddiinn CCrreettaa
1188
1100 22000088::
†† SSff
AAppoossttooll ssii EEvvqqnngghheelliisstt LLuuccaa;; SSff
MMcc
MMaarriinn cceell BBaattrrâânn
1199
1100 22000088::
DDuummiinniiccaa aa 2200-aa dduuppaa RRuussaalliiii ((LLuuccaa
33)) SSff
PPrroooorroocc IIooiill;; SSff
MMcc
UUaarr;; CCuuvv
IIooaann ddee llaa
RRiillaa
2200 1100 22000088::
SSff
MMaarree MMcc
AArrtteemmiiee;; CCuuvv
MMaattrrooaannaa
2211 1100 22000088::
††)) SSff
CCuuvviioossii MMaarrttuurriissiittoorrii VViissaarriioonn,,
SSooffrroonniiee,, SSff
MMcc
OOpprreeaa,, SSff
PPrreeoottii
MMaarrttaarrttuurriissiittoorrii IIooaann ddiinn GGaalleess ssii MMooiissee ddiinn
SSiibbiieell;; CCuuvviioossuull IIllaarriioonn cceell MMaarree
0033 1111 22000088::
SSff
IIeerraarrhhii MMuucceenniiccii AAcchheeppssiimmaa,,
IIoossiiff ssii AAiittaallaa
2222 1100 22000088::
SSff
IIeerraarrhh AAvveerrcchhiiee aall IIeerraappoolleeii,,
0044 1111 22000088::
CCuuvviioossuull IIooaanniicchhiiee cceell MMaarree;; SSffiinnttiiii
îînnttooccmmaaii ccuu aappoossttoolliiii;; SSffiinnttiiii 77 ttiinneerrii ddiinn EEffeess
ssffiinnttiittiiii mmuucceenniiccii NNiiccaannddrruu ssii EErrmmeeuu
2233 1100 22000088::
SSff
AAppoossttooll ssii IIeerraarrhh MMcc
IIaaccoovv aall
0055
1111 22000088::
SSff
MMcc
GGaallaaccttiioonn ssii EEppiissttiimmiiaa;; SSff
IIeerruussaalliimmuulluuii,, rruuddaa DDoommnnuulluuii
MMcc
TTiimmootteeii ssii TTeeooffiill
2244 1100 22000088::
SSff
MMaarree MMcc
AArreettaa;; SSff
MMcc
0066
1111 22000088::
SSff
IIeerraarrhh MMaarrttuurriissiittoorr PPaavveell aall
SSeevvaassttiiaannaa;; SSff
MMcc
VVaalleennttiinn
CCoonnssttaannttiinnooppoolluulluuii;; CCuuvviioossuull LLuuccaa
2255
1100 22000088::
SSff
MMcc
MMaarrcciiaann ssii MMaarrttiirriiee;; SSff
MMcc
0077 1111 22000088::
SSffiinnttiiii 3333 ddee MMuucceenniiccii ddiinn MMeelliittiinnaa;;
VVaalleerriiaann;; SSff
TTaavviittaa
CCuuvv
LLaazzaarr SSttââllppnniiccuull
2266 1100 22000088::
DDuummiinniiccaa aa 2233-aa dduuppaa RRuussaalliiii ((LLuuccaa
0088 1111 22000088::
†† SSoobboorruull SSffiinnttiilloorr AArrhhaanngghheellii
66)),, ††)) SSff
MMaarree MMcc
DDiimmiittrriiee iizzvvoorrââttoorruull-ddee-mmiirr;;
PPoommeenniirreeaa mmaarreelluuii ccuuttrreemmuurr ddiinn
CCoonnssttaannttiinnooppooll ((aannuull 774400))
MMiihhaaiill ssii GGaavvrriiiill,, ssii aall ttuuttuurroorr cceerreessttiilloorr ssii ffaarraa-
ddee-ttrruupp PPuutteerrii
0099 1111 22000088::
2277
1100 22000088::
††)) CCuuvv
DDiimmiittrriiee cceell nnoouu ddee llaa
NNeessttoorr
77)),, SSff
MMcc
DDuummiinniiccaa aa 2244-aa dduuppaa RRuussaalliiii ((LLuuccaa
OOnniissiiffoorr ssii PPoorrffiirriiee ddiinn EEffeess;;
BBuuccuurreessttii;; SSff
MMcc
2288
1100 22000088::
SSff
MMcc
TTeerreennttiiee,, ssoottiiaa ssaa NNeeoonniillaa ssii
CCuuvviiooaassaa MMaattrrooaannaa ddee llaa CCoonnssttaannttiinnooppooll;; SSff
IIeerraarrhh NNeeccttaarriiee ddee EEgghhiinnaa,, ffaaccaattoorruull ddee mmiinnuunnii
cceeii 77 ffiiii;; CCuuvv
SStteeffaann SSaavvaaiittuull;; SSff
IIeerraarrhh
1100 1111 22000088::
SSffiinnttiiii AAppoossttoollii
OOlliimmpp,, RRooddiioonn,,
DDiimmiittrriiee aall RRoossttoovvuulluuii
EErraasstt,, SSoossiippaattrruu;; SSff
MMcc
OOrreesstt
2299 1100 22000088::
CCuuvv
MM
MMcc
AAnnaassttaassiiaa;; CCuuvv
1111 1111 22000088::
SSff
MMcc
MMiinnaa,, VViiccttoorr,, SStteeffaanniiddaa,, ssii
AAvvrraaaammiiee SSiirruull
VViicchheennttiiee;; CCuuvv
TTeeooddoorr SSttuuddiittuull;; SSff
IIeerr
MMaarrttiinn
3300 1100 22000088::
SSff
IIeerraarrhh MMcc
ZZeennoovviiee ssii ssoorraa ssaa
ddee TToouurrss
ZZeennoovviiaa;; SSff
AAppoossttooll CClleeooppaa
1122 1111 22000088::
SSff
IIeerr
3311 1100 22000088::
SSff
AAppoossttoollii SSttaahhiiee,, AAmmpplliiee,, UUrrbbaann,,
AAlleexxaannddrriieeii;; CCuuvv
IIooaann cceell MMiilloossttiivv,, PPaattrr
NNiill PPuussttnniiccuull
NNaarrcciiss,, AArriissttoobbuull ssii AAppeelleess;; SSff
EEggiipptt
MMcc
EEppiimmaahh ddiinn
1133 1111 22000088::
††)) SSff
IIeerr
IIooaann GGuurraa ddee AAuurr,,
AArrhhiieeppiissccooppuull CCoonnssttaannttiippoolluulluuii
0011 1111 22000088::
PPoommeenniirreeaa cceelloorr aaddoorrmmiittii;; SSff
1144 1111 22000088::
†† SSff
AAppoossttooll FFiilliipp;; SSff
IIeerraarrhh
DDooccttoorrii ffaarraa ddee aarrggiinnttii CCoossmmaa ssii DDaammiiaann ddiinn
AAssiiaa MMiiccaa
GGrriiggoorriiee PPaallaammaa
1155
1111 22000088::
ÎÎnncceeppuuttuull PPoossttuulluuii CCrraacciiuunnuulluuii;; SSff
0022 1111 22000088::
DDuummiinniiccaa aa 2222-aa dduuppaa RRuussaalliiii ((LLuuccaa
MMcc
MMaarrttuurriissiittoorrii GGuurriiee,, SSaammoonnaa ssii AAvviivv;; ††))
55)),, SSffiinnttiiii MMuucceenniiccii AAcchhiinnddiinn,, PPiiggaassiiee,, AAffttoonniiee,,
EEllppiiddiiffoorr ssii AAggaappiiee
CCuuvviioossuull PPaaiissiiee ddee llaa NNeeaammtt
SCRISORISCRISORI DEDE LALA CITITCITITORIORI 11 11 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
SCRISORISCRISORI DEDE LALA CITITCITITORIORI
11 11
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

Politica de ieri ºi azi din România

~ episodul I ~

11 22 PP OO LL II TT II EE 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
11 22
PP OO LL II TT II EE
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
La data de 13 septembrie a.c., la ora 08.30, ªtefan C., în vârstã de 27
La data de 13 septembrie a.c., la ora 08.30,
ªtefan C., în vârstã de 27 de ani, din comuna
Galicea, judeþul Vâlcea, în timp ce conducea un
autoturism marca ,,Dacia Sandero” pe DJ. 688 A,
localitatea Galicea, din direcþia Olanu - Budeºti,
datoritã neadaptãrii vitezei ºi a consumului de
alcool, a intrat pe contrasens ºi a acroºat cu partea
lateralã stânga pe Gheorghe B., în vârstã de 44 de
ani, din comuna Stoileºti, judeþul Vâlcea, care se
deplasa, în calitate de pieton, pe partea dreaptã a
DJ 678, în sensul invers de mers al autoturismului.
Dupã accidentarea pietonului, conducãtorul auto a
pãrãsit locul faptei, s-a deplasat cu autoturismul la
domiciliul sãu ºi nu a anunþat organele de poliþie
despre producerea accidentului. Inspectoratul de
Poliþie Judeþean Vâlcea a fost anunþat despre pro-
ducerea accidentului de cãtre personalul medical
din cadrul Dispensarului Uman din localitatea Gali-
cea, în jurul orei 15.48, când victima s-a prezentat
la aceasta unitate, acuzând dureri la braþul drept. În
urma impactului a rezultat vãtãmarea corporalã
gravã a pietonului, care a fost transportat la Spita-
lul Judeþean Vâlcea, unde i s-a stabilit diagnos-
ticul ,,politraumatism prin accident rutier, fracturã
claviculã dreapta”, rãmânând internat pentru mai
mult timp. În scurt timp, poliþiºtii au identificat
conducãtorul autoturismului, gãsindu-l pe acesta la
serviciu, în jurul orei 17.50. La ora 17.53, con-
ducãtorul auto a fost testat cu aparatul etilotest,
rezultatul fiind de 0,50 mg/l alcool pur în aerul
expirat ºi i-au fost recoltate doua probe biologice
de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Alina ROGOBETE
alyna_propress@yahoo.com
RecomandãriRecomandãri
pentrupentru ºoferi:ºoferi:
Þinând cont de faptul cã ploaia este fenomenul meteo-
rologic preponderent în acest anotimp, este necesar ca, în
condiþiile unui carosabil umed, sã se adopte o manierã
calmã de conducere, fãrã sã se bruscheze comenzile
vehiculului. De asemenea, este necesar sã se ruleze cu un
regim de vitezã scãzut, adaptat permanent condiþiilor de
drum. Reamintim obligaþia legalã a conducatorilor de
vehicule de a circula cu o vitezã care sã nu depãºeascã 30
km/h în localitãþi ºi 50 km/h în afara localitãþilor, atunci
când vizibilitatea este sub 100 de metri în condiþii de
ceaþã, ploi torenþiale sau ninsori abundente. Referitor la
circulaþia în condiþii de ploaie, este necesar ca fiecare
manevrã în trafic sã fie efectuatã numai dupã o temeinicã
asigurare. În situaþia în care vizibilitatea în oglinzile
autovehiculului este redusã din cauza stropilor de ploaie,
folosirea luminilor de cãtre ceilalþi conducãtori auto
reduce riscul producerii unor accidente pe fondul neasig-
urãrii la schimbarea direcþiei de mers. De aceea, reco-
mandãm ca luminile de întâlnire sã fie folosite pe timpul
zilei, pe toate categoriile de ºosele. Un alt fenomen mete-
orologic rãspândit în aceastã perioadã este ceaþa. Din nou
amintim o prevedere legalã: conducãtorii auto sunt oblig-
aþi sã foloseascã luminile de întâlnire ºi cele de ceaþã pe
timp de ceaþã densã. Totodatã, se interzice circulaþia pe
timpul nopþii sau ziua, pe timp de ceaþã, ninsoare abun-
dentã sau ploaie torenþialã, cu un autovehicul fãrã lumini
sau fãrã semnalizare corespunzãtoare. Îi atenþionãm pe cei
ce obiºnuiesc sã foloseascã luminile de ceaþã în alte
condiþii decât cea pentru care sunt destinate, cã riscã, pe
lângã amendã, sã le fie implementate ºi 3 puncte de
penalizare. Acest aspect se înscrie în gama ultimelor mod-
ificãri aduse legislaþiei rutiere ºi are la bazã faptul cã din
ce în ce mai mulþi ºoferi au reclamat cã au fost frecvent
orbiþi de proiectoare sau de lãmpi de ceaþã, folosite
abuziv.
Alina ROGOBETE
alyna_propress@yahoo.com
PP OO LL II TT II EE 11 33 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
PP OO LL II TT II EE
11 33
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
Un exemplu cã Poliþia Românã acþioneazã cu succes ºi pe aceastã linie îl reprezintã acþiunea
Un exemplu cã Poliþia Românã
acþioneazã cu succes ºi pe aceastã linie îl
reprezintã acþiunea din data de 30 sep-
tembrie a.c., când, între orele 11.00 –
13.00 ºi 16.00-19.00, poliþiºtii de proximi-
tate din cadrul Poliþiei municipiului Rm.
Vâlcea, însoþiþi de un reprezentant al
Inspectoratului ªcolar Judeþean Vâlcea,
au descins pe raza municipiului reºedinþã
de judeþ, Râmnicu Vâlcea, scopul
declarat ºi, se pare, atins, fiind identifi-
carea elevilor care frecventeazã barurile
din apropierea unitãþilor de învãþãmânt
ºi absenteazã în mod nejustificat de la
orele de curs. Acþiunea face parte din
„Programul judeþean pentru prevenirea
ºi combaterea delincvenþei juvenile ºi a
victimizãrii minorilor”, precum ºi din
„Proiectul local de prevenire a absenteis-
mului ºcolar”. În timpul acþiunii au fost
depistaþi 81 elevi, în locaþii diferite, 47
dintre acestea fiind amplasate la o dis-
tanþã mai micã de 500 metri faþã de
unitãþile de învãþãmânt. La finalul acþiu-
nii a fost informatã fiecare unitate de
învãþãmânt pentru a dispune mãsuri în
conformitate cu regulamentului ºcolar.
Alina ROGOBETE
alyna_propress@yahoo.com
PPeennttrruu aa vvãã ]]iinnee ccooppiilluull ccââtt mmaaii
ddeeppaarrttee ddee uunn ccoommppoorrttaammeenntt ddeevviiaanntt,,
PPoollii]]iiaa vvãã rreeccoommaannddãã::
- comunicaþi cu copilul dumneavoastrã, acesta
trebuie înþeles, iar personalitatea lui respec-
tatã;
- fiþi fermi cu copilul, dar nu agresivi, violenþa
nu rezolvã problemele, ci mai degrabã le
amplificã;
- interesaþi-vã permanent de situaþia ºcolarã a
copilului dumneavoastrã;
- încercaþi sã-i cunoaºteþi pe prietenii copiilor
dumneavoastrã;
- asiguraþi în familie un climat afectiv, de
bunã înþelegere, distribuiþi copiilor sarcini
clare în desfãºurarea vieþii de familie, care sã
le dezvolte simþul responsabilitãþii ºi al util-
itãþii, fãrã a exagera, însã, atunci când obser-
vaþi o schimbare negativã în comportamentul
copilului dumneavoastrã;
- motivaþi-l pentru rezolvarea în comun a
problemei cu care se confruntã;
- alegeþi comunicarea, lipsa dialogului creeazã
bariere greu de trecut în relaþia copil –
pãrinþi;
Când situaþia pare a scãpa de sub control,
adresaþi-vã celor care vã pot fi de ajutor (pro-
fesori, poliþie, organizaþii neguvernamentale,
asociaþii de tineret), care vã pot sfãtui ºi spri-
jini în rezolvarea problemelor.
1144 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 PP OO LL II TT II EE Art.
1144 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
PP OO LL II TT II EE
Art. 81. - (1) Parasirea
locului accidentului fara
Incuviintarea politiei ori a
procurorului care
efectueaza cercetarea
locului faptei, precum si
modificarea sau stergerea
urmelor accidentului de
catre conducatorul ori-
carui vehicul angajat Intr-
un accident de circulatie
de pe urma caruia a rezul-
tat uciderea sau vatamarea
integritatii corporale ori a
sanatatii uneia sau mai
multor persoane ori daca
accidentul s-a produs ca
urmare a unei infractiuni
se pedepsesc cu
Inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Pot parasi locul acci-
dentului fara Incuviintarea
prevazuta la alin. (1):
a) conducatorii autove-
hiculelor apartinand poli-
tiei, serviciului de ambu-
lanta, pompierilor, apararii
civile,
Ministerului Apararii
Nationale (destinate con-
trolului circulatiei
vehiculelor din parcul pro-
priu sau care Insotesc
coloane militare), jan-
darmeriei, unitatilor spe-
ciale ale Serviciului
Roman de Informatii si
Serviciului de Protectie si
Paza, care au In functiune
dispozitivele de avertizare
sonora si luminoasa si se
afla In misiune;
b) conducatorii
vehiculelor care, In lipsa
altor mijloace de trans-
port, ei Insisi transporta
persoanele ranite la cea
mai apropiata unitate sani-
tara In masura a da asis-
tenta medicala necesara,
daca se Inapoiaza imediat
la locul accidentului.
(3) Conducatorii
vehiculelor prevazute la
alin. (2) lit. a) vor anunta
de Indata unitatea de poli-
tie pe a carei raza s-a pro-
dus accidentul, urmand ca
dupa terminarea misiunii
sa se prezinte la sediul
acesteia In vederea
Intocmirii actelor de con-
statare. (extras din OUG
195/2002)
La data de 7 octombrie a.c., în jurul orei 11.45, Floarea C.,
în vârstã de 83 de ani, din comuna Galicea, judeþul Vâlcea, în
timp ce se deplasa, în calitate de pieton, pe partea carosabilã
a drumului judeþean 678, pe raza localitãþii natale, din direcþia
Drãgãºani cãtre Râmnicu Vâlcea, a fost lovitã de un autotur-
ism care circula din sens opus, iar conducãtorul auto a pãrãsit
locul accidentului, continuându-ºi deplasarea cãtre Drãgãºani.
În urma investigaþiilor efectuate, s-a stabilit faptul cã autotur-
ismul implicat în accident este de culoare roºie, marca Dacia
Logan. Din accident, a rezultat rãnirea gravã a Floarei C.,
care a fost transportatã la Spitalul Judeþean Vâlcea, diagnos-
ticul fiind: „Fracturi costale C4, C5, C6, C7, C8, fracturã
humerus stâng ºi fracturã de peroneu stâng”.
dreapta, aripã dreapta, stâlpul dreapta faþã ºi parbrizul sparte.
Ori la volan, ori la spital!
Din sursele noastre din Drãgãºani, am aflat cã infrac-
toarea, pentru cã nu o putem numi altfel pe aceastã individã
care a avut suficient sânge rece încât sã abandoneze, în
mijlocul strãzii, o femeie trecutã de 8 decenii de viaþã, pe
Vinovata, gãsitã dupã o zi
care a accidentat-o, în condiþii dubioase, dacã este sã þinem
cont de faptul cã se afla pe sensul de mers opus pietonului,
era de fapt internatã în spital la ora producerii accidentului.
Probabil, acesta este ºi motivul pentru care a fugit de la locul
faptei, gândind ori cã le va pune în pericol slujba acelor
medici care nu au supracegheat-o sau care i-au permis sã
pãrãseascã unitatea medicalã cu pricina, pentru ceva timp, ori
cã pedeapsa va fi mult mai mare dacã se aflã c ã, de fapt, ea
În urma investigaþiilor efectuate de poliþiºtii din cadrul
Serviciului Poliþiei Rutiere al IPJ Vâlcea, miercuri, 8
octombrie a.c., a fost identificatã conducãtoarea auto, aceasta
fiind Nicoleta Stoica, în vârstã de numai 32 de ani, din
municipiul Drãgãºani. Identificarea acesteia a fost rezultatul
unei bune colaborãri cu poliþiºtii din cadrul Inspectoratului de
Poliþie Judeþean Olt. Autoturismul prezenta avarii în partea
lateralã dreapta faþã, proiector dreapta, oglindã retrovizoare
era internatã!
În prezent, faþã de aceasta se efectueazã
cercetãri, sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de vãtãmare
corporalã din culpã ºi pãrãsirea locului accidentului. Potrivit
OUG 195 care reglementeazã circulaþia pe drumurile publice,
infractoarea drãgãºeneancã riscã o pedeapsã cu închisoarea
cuprinsã între 2 ºi 7 ani!
Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
ANUNTURIANUNTURI && PUBLICITPUBLICITAATETE 11 55 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
ANUNTURIANUNTURI && PUBLICITPUBLICITAATETE
11 55
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

VVaanndd vviinn ddee DDrr``gg``[[aannii,, nnuummaaii

D D r r ` ` g g ` ` [ [ a a n n

ssooiiuurrii nnoobbiillee,, ccaallii- ttaattee eexxcceepp]]iioonnaall``,, vviinnuull eessttee ccuurraatt

RReellaa]]iiii llaa tteell::

00772200-993322 008822

Vând auto TOYOTA RAV 4 (SUV). An fabrica]ie 2003, Cap. 1995 cm.p, motorizare pe motorin`, Euro 3, Km.: 160.000,

ABS

Aerbaguri, oglinzi

electrice, far regrabil, Tax` prim` \nmatriculare 850. Pre] negociabil. Tel: 0250-810.738,

0723-033.072

Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], \n stare perfect` de func]ionare. Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

Vând toc`toare coceni produc]ie Germania, suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect` stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

Vând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare. Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

Vândd mansardde ddin BCA, stradda Dacia, cartier 1 Mai Râmnicu Vâlcea. Rela]ii la tel.:

00775511-889988 558844

Rela]ii la tel.: 0 0 7 7 5 5 1 1 -8 8 9 9 8
Vând CITROEN XSARA 2, an fab- rica]ie 2004, cap.-1995 cm.p., motorizare Diesel, volan regrabil, oglinzi
Vând CITROEN
XSARA 2, an fab-
rica]ie 2004,
cap.-1995 cm.p.,
motorizare
Diesel, volan
regrabil, oglinzi
electrice, senzori
ploaie, computer
bord, etc. Pre]
negociabil.
Tel: 0723-033.072.
VVâânndd OOppeell AAssttrraa,, aann ffaabbrriiccaa]]iiee 11999933,, iinnssttaallaa]]iiee GGPPLL,,
VVâânndd OOppeell AAssttrraa,, aann ffaabbrriiccaa]]iiee 11999933,,
iinnssttaallaa]]iiee GGPPLL,, sseerrvvoo-ddiirreecc]]iiee,, CCDD
PPllaayyeerr,, îînncchhiiddeerree cceennttrraalliizzaattãã,, \\nn ssttaarree
SSCC MMAATTDDAANN SSEERRVVIICCEE SSRRLL
ppeerrffeecctt`` ddee
ffuunncc]]iioonnaarree
PPrree]]:: 33
550000
eeuurroo,,
angajeaz` [oferi posesori de per-
mis de conducere categoria D [i
atestat pentru transport persoane.
Rela]ii la telefon:
nneeggoocciiaabbiill
RReellaa]]iiii llaa tteelleeffoonn::
00772288--22224422
776655
0762-4460.106
SC ILDO IMPEX SRL vinnde c`rr`mmid` terrmmic` porrtaannt`, immporrt Serrbiaa.
Commaanndaa mminnimm` este de unn TIR (33,6 mmc). V` putemm aacorrdaa o
oferrt` speciaal` penntrru taavaanne cu prre]urri aavaanntaajoaase. Râmmnnicu
Vâlceaa, Strraadaa Stolnnicenni, nnrr. 1556.
Relaa]ii laa telefonn:: 0728-99557.710 saau 0740-4497.373.

C

M

Y

K

1 1 6 6 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 E E V V E

11 66

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

EEVVEENNIIMMEENNTT

Duminicã, 28 septembrie a.c., e- dilii liberali ai comunei Galicea au pus în secnã cea

Duminicã, 28 septembrie a.c., e- dilii liberali ai comunei Galicea au pus în secnã cea mai reuºitã zi a comunei lor de pânã acum. Mu- zica a fost la mare înãlþime, mai ales dupã orele 15.00, când artiº-

tii de talie internaþionalã din com- ponenþa grupului folcloric “Rap- sozii Oltului”, parte integrantã a formaþiei profesioniste pentru promovarea Culturii Tradiþionale “Rapsodia Vâlceanã”, ºi-au fãcut apariþºia pe frumoasa scenã din parcul Zãvoi din centrul civic al

comunei Galicea

tran, Mioara Raica, Dumiru Mar- gine, Alin Pavelescu, Cristina U- drea ºi Luminiþa Tãnasie au dat tonul la voie bunã pe sub fumul îmbibat cu miros de mici pregãtiþi cu o pasiune de nedescris, la iarbã verde, în faþa micului restaurant din parcul cu pricina. Spectacolul lor de exc epþie a fost dirijat de maestrul Ionel Puia. Acompania- mentul a fost asigurat de artiºti fãrã egal pe mapamond, anume:

Gheorghe Iordache- la nai, Ionuþ Puia- la vioarã, Gheorghe Voinic- ºi la fluier ºi al cimpoi ºi Nicolae Urmuzescu- la taragot.

Monica Mi-

Fotbal, handbal, volei ºi atletism pe stadionul Zãvoi

Manifestãrile dedicate Zilei Co- munei Galicea (a cincea ediþie) au fost gândite, de aºa naturã încât sã le dea ocazia tinerilor sã-ºi e- xerseze talentul, simultan, la toate sporturile care puteau fi practicate în aer liber. Aºa se face cã, pe parcursul întregii zile, pe stadio- nul Topologului din Galicea, au rãsunat glasuri vesele de copii de toate vârstele, care s-au întrecut nu numai la fotbal, dar ºi la hand-

atletism. Mi-

cuþii au venit din nu mai puþin de

bal, volei sau chiar

zece loc alitãþi pentru a arãta de ce sunt în stare, la Galicea. Nu putem trece cu vederea faptul cã meciurile au fost amicale doar pe hârtie, în teren, cei mici angre- nându-se într-o luptã acerbã pen-

Au avut

ºi de ce, pentru cã organizatorii s-

tru premiile puse în joc

au întrecut pe ei, în acest an!

Galicea, sãrbãtoritã cu

patru luni mai târziu

Potrivit viceprimarului comunei Galicea, liberalul Florea Udrea, Ziua Galicii, manifestare care a avut loc sub semnul Festivalului “Theodosie Rudeanu”, a avut loc cu patru luni mai târziu ºi din cauza faptului cã 2008 a fost un an electoral ºi mai toate oficial- itãþile comunei se aflau în febra pregãtirii campaniei. “Aceastã ediþie s-a vrut a fi ieºitã, cu mult, din tipare. Practic, s-a vrut ºi, cred eu, s-a ºi reuºit sã fie una total diferitã faþã de cum s-a sãr- bãtorit ea pânã în acest moment. Aceasta, în primul rând, pentru faptul cã a fost decalatã cu câteva luni, ea trebuind sã aibã loc în ultima duminicã a lunii mai, adicã, odatã cu alegerile locale. ªi de aceastã datã, sãrbãtoarea s-a desfãºurat pe parcursul a douã

zile ºi a constat, printre altele, din organizarea de simpozioane, con- cursuri de istorie, religie, medi-

cinã, sport ºi multe altele

reuºit sã acordãm premii în val- oare totalã de aproape 100 de mil- ioane de lei vechi. Tot cu acest

Am

C M Y K EEVVEENNIIMMEENNTT 11 77 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 ioane de
C
M
Y
K
EEVVEENNIIMMEENNTT
11 77
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
ioane de lei vechi. Tot cu acest
prilej, în „Parcul Zãvoi” din co-
muna noastrã, au avut loc concer-
te de muzicã popularã susþinute
de interpreþi îndrãgiþi de acest
gen!”, ne-a povestit viceprimarul
Udrea. Printre participanþii la
diferitele concursuri organizate, al
Galicea, în acest an, au fost invi-
tati peste 600 de copii, din zece
localitãþi vâlcene ºi anume:
Bãbeni, Olanu, Mihãeºti, Nicolae
Bãlcescu, Stoileºti, Dãnicei,
Frânceºti, ªirineasa, Galicea ºi
Drãgoieºti. Manifestarea va
include concursuri de Sport,
Religie, Istorie ºi Sãnãtate.
Evenimentul nu ar fi fost atât de
reuºit, fãrã colaborarea de
excepþie a Consiliul Judeþean, a
Asociaþiei Judeþene a Fotbalului
ºi mai ales a Organizaþiei
Nonguvernamentale World
Vision, care au contribuit foarte
mult îndeosebi la acordarea de
premii ce-aur constat din diverse
obiecte, cãrþi ºi haine
Teatrul Anton Pann i-a
distrat pe micuþi
Nu au lipsit nici artiºtii de la
teatrul “Anton Pann” care au
susþinut, cu acest plãcut prilej,
câteva spectacole de teatru pentru
cei mici
Mai mult, la Biserica
din satul Valea Râului, acolo unde
îºi doarme somnul de veci renu-
mitul Teodosie Rudeanu, a avut
loc, duminicã, începând de la ora
prânzului, o frumoasã slujbã de
cinstire a memoriei acestuia, iar
la ªcoala cu clasele V-VIII din
Galicea, s-a desfãºurat, cu
începere de la ora 13.00, un sim-
pozion ºi au fost acordate
diplome de fidelitate acelor
cupluri care au serbat, în luna
septembrie, împlinirea a 50 de ani
de la cãsãtorie.
Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
MihaiMihai viteazulviteazul sisi
TheodosieTheodosie Rudeanu,Rudeanu,
luceferiiluceferii TTariiarii
Românesti,Românesti, ctitorictitori aiai
meleagurilormeleagurilor
galicene galicene
Mihai
Viteazul
este adeva-
ratul lucea-
far al ro-
manilor,
este steaua
unitatii
noastre.
Este putin
adevarat
probabil ca
opera sa,
daca nu ar
fi fost a-
sasinat, ar
fi rezistat
timpului
mai mult
decat au
dainuit
altele in
situatii si-
milare, insa
jertfa sa a
durat in su-
fletele si-n
gandurile
romanilor
secole si
credeam ca
va mai
dainui atata
timp cat vor mai fi romani pe
lume. Se adeveresc astfel cuvin-
tele lui, rostite in fata mai marilor
Europei de atunci: „ Nu-mi las
nimanui tara si neamul, nici
mort.”. De atunci, Mihai Viteazul
domina constiinta romaneasca,
implicit a galiceanului si este ne-
cesar sa precizam ca acest fapt nu
inseamna o intoarcere obsesiva
spre trecut, ci o privire spre vii-
tor: Mihai Viteazul a privit incre-
zator la viitorul neamului si al ta-
rii sale si tot asa trebuie sa facem
si noi, cei care simtim si traim ro-
maneste, in spiritualitatea euro-
peana care ne orienteaza pasii. El
este cel care realizeaza pentru un
scurt timp unirea celor trei tari
romanesti surori: Tara Romaneas-
ca al carei domn a fost cu Transil-
vania si Moldova. Oltean fiind de
origine, alaturi de familia boie-
reasca a Buzestilor, proprietari de
mosie in satul Teiu din comuna
Galicea, isi stabileste Sfatul Dom-
nesc in comuna vecina Dragoesti.
In timpul lui, in comuna noastra
in satul Flamanda, azi Valea Rau-
lui, se construieste Manastirea
Flamanda ,cu hramul Sfintii
Apostoli Petru si Pavel care, in a-
cest an, sarbatoreste implinirea a
410 ani de la existenta. Astazi a-
cest locas este biserica de mir
pentru cetatenii acestui sat.Inca
din anul 1864 in urma Legii de
Securizare a averilor manastiresti,
devenind metoh a Episcopiei
Ramnicului, se impune ca impor-
tant centru monahal si cultural. In
biserica slujeste enoriasilor vred-
nicul preot paroh Ungureanu Ion
Nicu, care a redus biserica la ade-
varata ei valoare; istorica, cultura-
la, si eclesiala. Aici, in incinta bi-
sericii isi are mormantul o alta
personalitate a Tarii Romanesti,
Theodosie Rudeanu si sotia sa
Stanca. Theodosie Rudeanu este
mare logofat al lui Mihai Viteazul
si in acelasi timp capitan al ostilor
Tarii Romanesti. El este cel care
in anul 1599 organizeaza oastea
din stanga Oltului condusa de
fratii Buzesti si merge spre Sibiu,
la Selimbar unde se intalneste cu
armata condusa de domnitor care
plecase din Bucuresti pe Valea
Prahovei si se da lupta dintre
Mihai Viteazul si Sigismund
Batori.
11 88 EEVVEENNIIMMEENNTT 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 Victoria de la Selimbar a domnitorului
11 88
EEVVEENNIIMMEENNTT
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
Victoria de la Selimbar a domnitorului Tarii Romanesti
asupra principelui Transilvaniei, aducea incoronarea la
Alba Iulia a lui Mihai Viteazul ca domn al Tarii
Romanesti si Ardealului. Pe langa functiile
administrative indeplinite la curtea domneasca
Theodosie Rudeanu este si un mare carturar.El este
primul cronicar roman care scrie cronica de curte a lui
Mihai Viteazul in limba romana. Evenimentele vremii
fac ca aceasta cronica sa fie pierduta si gasita de
cronicarul de origine Siliziana , Baltazar Walther . El
este cel care o publica. Cronica scrisa de Theodosie
Rudeanu si publicata de Baltazar Walther prin
evenimentul ei face sa fie recunoscuta ca important
document european, iar Theodosie Rudeanu sa fie ri-
dicat la rangul de cronicar national. Theodosie Rudeanu
moare la 20 mai 1621 si este inmormantat alaturi de
sotia sa Stanca. Mormintele calor doua personalitati e-
xista si astazi in interiorul bisericii din satul Flamanda,
comuna Galicea, dovedind ca acest locas este construit
de familia Rudeanu, caci au avut mosie aici si sunt de pe
aceste meleaguri. Manastirea a fost construita la capatul
mosiei boierilor Slavitesti care se intindea in lungul
Topologului pana la varsare in raul Olt, continuand pe
Valea Luncavatului. In satul Slavitesti si-a avut resedinta
familia boierilor slavitesti. Manastirea Flamanda a avut
o mosie care se intindea pe suprafata de 572 pogoane de
Aspect de la slujba oficiatã la Biserica din Valea Râului,
în cinstea lui Teodosie Rudeanu ºi a lui Mihai Viteazul
teren situat atat in jurul manastirii cat si in comunele
vecine si chiar la distante destul de mari. Dintre satele
apropiate sunt amintite: Balcesti, Teiu, Ursii de Jos,
Ursii de Sus, Dragioiu si Plesoiu, iar satele indepartate
sunt: Dobresti, Strejesti si Calinesti. Locul pe care se
gasea asezat schitul purta numele de „ Turcineasa ”,
denumire care deriva de la „ Turcin rumanul si feciorii
lui…”. Pe langa acestea, manastirea mai dispunea si de
daniile unor boieri precum: Stanca din Albesti si Dima
Rudeanu situate pe campul Ramnicului, sau morile
situate in jurul Ramnicului sau pe Valea Topologului
fiind manate de apa Oltului sau Topologului. Dupa
aplicarea Legii de Secularizare a averilor manastiresti
intreaga avere a manastirii este donata Episcopiei
Ramnicului, iar majoritatea terenurilor fiind supusa
Legii de Improprietarire a Taranilor.Pe acest teren sunt
improprietariti taranii din satele Cocoru si Valea Raului,
de unde si denumirea de lotasi (loturi), nume atribuit
cetatenilor din satul Cocoru in partea de est a satului, in
jurul Ocolului Silvic. Aceasta a dat posibilitatea
dezvoltarii acestui sat si schimbandu-si si numele din
„Piscul Cocorului” in satul Cocoru, nume existent si
astazi. O inportanta deosebita pentru repunerea in cir-
cuitul cultural si stiintific al Manastirii Flamanda, o a-
corda neobositul arhitect N.Ghica-Budesti. In monumen-
tala lucrare „Evolutia arhitecturii in Muntenia si Ol-
tenia” volumul III, dedicandu-i cateva pagini destul de
frumoase din care reda: „E situata la marginea unui sat
indepartat de pe malul stang al Oltului, in mijlocul unei
curti inconjurate de ziduri inalte, in care se patrunde pe
sub gangul unei clopotnite rustice de piatra bruta. Nici o
cladire a fostului schit nu se mai gaseste azi in
picioare…Biserica este inalta si proportii frumoase, de o
simplitate arhaica. Turlele vechi au disparut si sunt
inlocuite cu altele de scanduri. Planul este frumos com-
pus, bine proportionat si trasat cu maiestrie de catre un
mester bun cunoscator al traditiilor arhitectonice de pe
acele vremuri. Lungimea bisericii este de 20 metri, cu
pritvor cu tot, pe 6 metri, lungimea aproximativa in
exterior. Naosul in forma de trefla are conformatia ar-
haica a bisericilor din vechea scoala sarbeasca, cu cele
patru masive de zidarie proeminente sub turla pantocra-
torului, arcurile latarale oarbe interioare dinspre apus
sunt inalte si inguste. Cele dinspre altar sunt insa mai
largi si mai joase. Absidele sunt semicercuri pline in
plan, iar nu segmentate ca in unele biserici din veacul al
XVI-lea (Ciutura-Dolj); absida altarului este adanca si
spatioasa, ea apartine planului simplu, peretii masivi au
o grosime de circa un metru. Pronaosul patrat are, ca si
cel de la Cornet, patru picioare de zid, la colturi, peste
care stau arcurile ce sustin boltile. Aceasta configuratie
am mai vazut ca exista la bisericile cu clopotnita peste
pronaus, ceea ce da de banuit la prima vedere, ca
aceasta ar fi fost si aici nu exista aici si nici in interiorul
zidului. Pridvorul pe arcade este alipit bisericii la o alta
epoca asemenatoare cu Arnota, Gura Motrului, de la
Ciutura-Dolj si altele din epoca lui Matei Basarab.
Arcadele in forma de semicerc sunt inalte, rezemate pe
stalpi, incoronate cu capitele simple de caramida.
Decorul exterior este compus din doua registre de firide
bizantine inalte si inguste. Braul si cornisele sunt
tencuite dar se pare ca si ele sa fi fost din caramida asa
cum pare sa fi fost si la biserica manastirii Dintr-un
Lemn. Ferestrele au chenare de piatra simpla ca bi-
sericile din veacul al XVI-lea, cornisa, braul, etc. nu pre-
zinta nimic particular. Pentru noi, locuitorii meleagu-
rilor galicene situati pe Valea Topologului, la varsarea lui
in Olt, existenta manastirii flamanda, azi biserica de mir,
cu 410 ani in urmareprezinta un document deosebit de
existenta a vietii umane, culturale, spirituale si
economice. Constructia manastirii in secolul XVI; cele
doua personalitati ale Tarii Romanesti si apoi ale Ro-
maniei. Mihai Viteazul primul fauritor al Romaniei si
Theodosie Rudeanu, primul cronicar roman, care scrie
in limba romana, viata domnitorului, dovedeste existenta
unei culturi si spiritualitati puternice, condusa de o
populatie cu o constiinta luminata in perioada respec-
tiva, cu o dragoste ancorata in Dumnezeu si in neam.
Aceasta ne face sa credem asa cum arata documentele
perioadei respective ca in Flamanda, azi Valea Raului si
Galicea o singura comuna inca din anul 1838, la vremea
aceea se infiintau primele scoli pentru localnici. Insasi
prima denumire a comunei noastre Galicea este legata
de mosia si Manastirea Flamanda, purtand numele de
Galicea- Flamanda.Galicea nume atribuit ca urmare a
formarii si asezarii satului Galicea la centru aproape de
varsarea Topologului in Olt este mentionat urmare a
asezarii unde isi odihneste viata vesnica Theodosie
Rudeanu, in biserica construita de el sub marele dom-
nitor al Tarii Romanesti- Mihai Viteazul. Organele de
conducere ale comunei, pornind de la primarul comunei,
viceprimarul, intelectualii profesori, invatatori si in mod
special preotii trebuie sa cunoasca istoria comunitatii,
dar in acelas timp trebuie sa-si intareasca eforturile
pentru popularizarea acestui monument istoric si a
marelui Theodosie Rudeanu. Sunt de laudat lucrarile ce
s-au executat aici in ultima perioada ; refacerea picturii
in biserica, imprejurimile, renovarea localului de scoala
si gradinita, dar in mod special asfaltarea drumului
judetean Galicea-Valea Raului-Nicolae Balcescu sau
amenajarea puntilor care leaga cele doua sate surori
Flamanda de Valea Raului si Cocoru, despartite de la est
la vest de raul Topolog. Toate cele scrise trebuie sa ne
mobilizeze mai mult in cinstirea celor doi „luceferi”
Mihai Viteazul si Theodosie Rudeanu, dar pe noi
galicenii trebuie sa ne motiveze, caci ctitoria lui
Theodosie Rudeanu si somnul de veci pe care il doarme
in biserica Manastirii Flamanda nu au fost acte in-
tamplatoare si randuite de Bunul Dumnezeu Cel care a
facut ca noi astazi sa avem identitate istorica, culturala
si spirituala.
prof. Anton CEAUSESCU,
cercetator istoric
OPINIILEOPINIILE CITITCITITORILORILOROR 11 99 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
OPINIILEOPINIILE CITITCITITORILORILOROR
11 99
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
11 99 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 Dragi cititori din comuna Galicea, aºa cum am

Dragi cititori din comuna Galicea, aºa cum am promis în ediþia trecutã a revistei „Viaþa Galicenilor”, iatã cã m-am þinut de cuvânt ºi în cele ce urmeazã mã voi referi la un act de culturã drag mie ºi în mod normal ºi dumneavoastrã, având în vedere cã este vorba despre comuna noastrã. Dar pentru a nu lungi prea mult suspansul mã voi conforma ºi voi

menþiona faptul cã duminicã, 28 septembrie 2008, la noi în Galicea a avut loc Festivalul cultural „Teodosie Rudeanu”- ediþia a V-a, sãrbãtoare anualã care a devenit tradiþionalã, un lucru deosebit. Cine a fost Teodosie Rudeanu ºi ce a reprezentat el pentru comuna noastrã nu este cazul sã mã ocup eu de acest subiect chiar dacã meritã, pentru cã în ediþia ante- rioarã a revistei noastre despre acest subiect a vorbit domnul viceprimar Udrea Florea ºi domnul Anton Ceauºescu, specialist în istorie. Dragii mei cititori, pentru informarea dum- neavoastrã pot spune cã aceastã zi de 28 septembrie 2008 a fost o zi foarte încãrcatã de evenimente atât culturale, sportive, mese rotunde, diverse concursuri, slujba de pomenire de la „Schitul Flãmânda” etc. Fãrã

a intra prea mult în amãnunte, menþionez faptul cã eu personal am fost prezent aproape permanent de la ora 9.00 pânã în jurul orei 18.00 în Parcul „Zãvoi” ºi de aceea voi fi corect cu dumneavoastrã ºi voi prezenta aspecte reale de la faþa locului aºa cum le-am vãzut eu. Îmi pare rãu cã nu pot sã vã informez ºi despre activitãþile paralele care au avut loc, mai ales cum spuneam, cã nu am fost prezent, dar promit cã dacã nu se va implica nimeni ca sã se refere la acest subiect, voi fi tot

cã nu am fost prezent, dar promit cã dacã nu se va implica nimeni ca sã
22 00 OPINIILEOPINIILE CITITCITITORILORILOROR 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
22 00
OPINIILEOPINIILE CITITCITITORILORILOROR
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

în ediþia viitoare, dar dupã ce mã voi documenta mai bine. Cum spuneam, fiind pãrtaº la acest eveniment, îmi permit cu acceptul dumneavoastrã, sã încep cu prezentarea programu- lui artistic din Parcul Zãvoi. Primul ansamblu folcloric care a urcat pe scena amenajatã spe- cial pentru acest eveniment, a fost Ansamblul Topologul din comuna Galicea, un ansamblu nou înfiinþat, având o singurã participare la un festival, respectiv Festivalul Folcloric Pastoral “La Izvorul Dorului” din oraºul Bãbeni. ªi pentru cã vorbeam despre acest ansam- blu din comuna noastrã, cred cã sunt în asentimentul dum- neavoastrã ºi al colegilor, ca sã îi prezint:

- instructor ºi solist vocal Ionel Enache - solist vocal Maria Ianoº Sorin Ciortan -
- instructor ºi solist vocal Ionel Enache
- solist vocal Maria Ianoº
Sorin Ciortan
- solst vocal
- vioarã- Marin Trucmel
- orgã - Doru Trucmel
- orgã ºi acordeon -
Sorin Ciortan.

Despre calitãþile muzicale ale noastre nu e cazul sã-mi dau eu cu pãrerea, important rãmâne faptul cã ne-am regãsit, e un început de drum ºi sperãm ca, pe viitor, sã avem ºi un sprijin mai mare. Conform programu-

lui, a urmat un grup instrumentsit ºi vocal cu artiºti copii, din comuna vecinã,

Nicolae Bãlcescu, coordonator fiind domnul învãþãtor Dincã. În jurul orelor 14.30, a avut loc deschiderea oficialã, ceremonia religioasã, cuvântãrile primarului, viceprimarului, domnului Buican, din partea PNL Vâcea, decernarea diplomelor de fidelitate pentru împlinirea a 50 de ani de la cãsãtorie, unor cetãþeni din localitate. În colaborare cu teatrul Anton Pann, a urmat un spectacol pentru copii ºi anume:

Teatrul de Pãpuºi, dupã care, în continuare, toþi cei prezenþi s-au delectat cu un program artistic de mare þinutã ºi anume: Orchestra Profesionistã “Rapsodia Vâlceanã” ºi “Rapsozii Oltului”. Coordonatorul a fost profesorul Elena Stoica. În concluzie, personal, consider cã chiar dacã vremea a fost un pic cam mohorâtã, în inimile galicenilor ºi, în mod special, ale celor prezenþi în Parcul Zãvoi, am simþit bucurie nemãrginitã generatã de faptul cã au fost pãrtaº la un act cultural de asemenea valoare. Fãrã sã folosesc cuvinte mari, mã simt însã obligat sã felicit persoanele implicate direct în organizarea acestui festival.

Cu stimã, al dumneavoastrã, Ionel Enache

sã felicit persoanele implicate direct în organizarea acestui festival. Cu stimã, al dumneavoastrã, Ionel Enache
PP OO LL II TT II CC AA 22 11 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE
PP OO LL II TT II CC AA
22 11
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
Suntem convinºi cã toþi cetã- þenii comunei Galicea, chiar dacã numai unii au curajul ºi
Suntem convinºi cã toþi cetã-
þenii comunei Galicea, chiar
dacã numai unii au curajul ºi
demnitatea sã recunoascã acest
lucru, atât domnul Emilian
Frâncu, cât ºi domnul Cristi
Buican, primul din postura de
deputat ºi de ºef al PNL, iar cel
de al doilea, mai întâi, din pos-
tura de consilier judeþean, iar
mai apoi, din cea de vicepreºe-
dinte al Consiliului Judeþean
Vâlcea, au fost alãturi de noi,
ne-a votat, din nou, în vara a-
cestui an. Dimpotrivã! Este
însã un adevãr cã, dacã primarii
unei localitãþi nu sunt membrii
ai unui partid care sã fie la Pu-
tere sau sã aibã susþinere puter-
nicã în Parlamentul României,
nu prea sunt ºanse ca sã ajungã
bani la ei, pentru cã fiecare par-
tid are grijã sã dirijeze fonduri-
le cãtre primarii lui
Iar dacã
în tot timul, atât la bine cât ºi la
rãu
Majoritatea investiþiilor
realizate în comuna Galicea li
se datoreazã celor doi, prin im-
portantele lor contribuþii la su-
mele de bani care au fost aduse
în localitatea noastr, pentru a
putea duce la îndeplinire tot ce
începusem sã construim. Într-a-
devãr, au demonstrat cã nu vin,
aºa cum fac majoritatea deputa-
þilor ºi a altor oameni politici,
doar din patru în patru ani, prin
localitatea noastrã, ca sã cearã
votul electoratului. Ei au venit
ori de câte ori a fost nevoie ºi
considerãm cã, tocmai de ace-
ea, majoritatea locuitorilor îi
cunosc. Iar dacã cineva are ce-
va împotriva celor doi, înseam-
nã cã are ceva ºi cu noi, edilii
Galicei, pentru cã noi, prin cu-
loarea politicã pe care o aveam,
nu putem de unii singuri, ca sã
atragem fondurile necesare rea-
lizãrii unor investiþii care sã
impunã un grad ridicat de civi-
lizaþie, al comunei Galicea.
Sperãm ca ºi la alegerile din 30
noiembrie a.c., locuitorii comu-
nei sã fie alãturi de noi ºi sã
voteze la Senat, pe Emilian
Frâncu, iar la Camera Deputaþi-
lor, pe Cristi Buican ºi avem
convingerea cã nici de aceastã
datã, cei doi politicieni liberali
vâlceni nu vor dezamãgi aºtep-
tãrile noastre, ale tuturor, cum
nici noi, primarii acestei locali-
tãþi nu avem de gând sã deter-
minãm electoratul sã regrete cã
vã plac ideile noastre de schim-
bare a feþei comunei noastre, de
impunere a unui grad înalt de
civilizaþie, atunci, avem nevoie
sã acordaþim pe 30 noiembrie
2008, votul dumneavoastrã, al
tuturor, lui Emilian Frâncu,
pentru Senat, omul care a dove-
dit cã nu are preferinþe ºi cã se
zbate pentru ca fiecare localita-
te sã primeascã banii necesari
pentru a se dezvolta, iar la Ca-
mera Deputaþilor, pe Cristi
Buican!
primar, Ion Nãfliu
viceprimar, Florea Udrea
22 22 SCRISORILESCRISORILE CITITCITITORILORILOROR 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
22 22
SCRISORILESCRISORILE CITITCITITORILORILOROR
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
22 22 SCRISORILESCRISORILE CITITCITITORILORILOROR 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
SFSFAATURITURI PEPE VERSURIVERSURI 22 33 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
SFSFAATURITURI PEPE VERSURIVERSURI
22 33
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
RÃZBUNARERÃZBUNARE Nu mai fumez, sã mã rãzbun Sã-l ardã focul de tutun ªi apunând nervos
RÃZBUNARERÃZBUNARE
Nu mai fumez, sã mã
rãzbun
Sã-l ardã focul de tutun
ªi apunând nervos ocara
ªi-a aprins firesc þigara!
UNUI FUMÃTOR CU VOINÞÃ
Când era mai tinerel Acum cicã-i mai deºtept:
Aspira tot fumu-n el Pe colegi îi trage-n piept!
SFATUL MEDICULUI:
UNUIA
CE-I PLACE SÃ FUMEZE:

Sã nu fumaþi, nu-i sãnãtos Cei ce fumeazã mult, se duc… Spunea un doctor serios Trãgând adânc dintr-un trabuc…

VOINÞA UNUIA

Zise cã nu mai fumeazã Începând cu azi deloc Þigara îl enerveazã ªi de-o vede îi dã foc.

azi deloc Þigara îl enerveazã ªi de-o vede îi dã foc. Fumez tutunul pentru cã; Am

Fumez tutunul pentru cã; Am bani prea mulþi ºi nu ºtiu cum Sã scap de ei cât mai curând ªi-i dau pe fum Fumez tutun doar pentru cã; Sunt sãnãtos ºi zdravãn tun, Tuberculozã vreau sã am ªi trag la fum.

Fumez þigãri ºi pentru cã; Aºa-s crescut cu simþul bun Pe când eram prunculeþ mic Sã trag tutun. Fumez tutun ºi pentru cã; Mã simt mai mândru ºi mai bun În faþa lumii ºi de-aceea Tot trag la fum. Gicã Lixandru

CM Y K 22 44 OMAOMAGIUGIU DEDE LALA CEICEI MICIMICI 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE

M

Y

K

C M Y K 22 44 OMAOMAGIUGIU DEDE LALA CEICEI MICIMICI 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE
22 44 OMAOMAGIUGIU DEDE LALA CEICEI MICIMICI 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
22 44
OMAOMAGIUGIU DEDE LALA CEICEI MICIMICI
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
Azi e ziua Galicii, Vom cânta, vom dansa De ziua Galicii, Vom ºi juca Cu
Azi e ziua Galicii,
Vom cânta, vom dansa
De ziua Galicii,
Vom ºi juca
Cu folclorul românesc,
Jocu-mi pornesc.
De ziua Galicii,
Veselie mare zãresc!
SC
Maria Georgiana Rizea,
clasa a III-a, ªcoala
Cocoru, comu-
na Galicea
MATDAN SEERVICEE SRLL
vã oofeerã ccurssee nooi:
DUS:
ÎNTORS:
6.10
SLATINA
22.00
7.00
DR~G~{ANI
21.00
8.00
RM. VÂLCEA
20.00
10.00
SIBIU
18.00
14.00
RM. VÂLCEA 11.00
16.15
SIBIU
8.40
18.30
DEVA
6.30
DR~G~{ANI - RM. VAL-
CEA, in intervalul orar
5.30-8.30, cu plecare din
Dr`g`[ani, din 20 in 20 de
minute! RReezzeerrvv``rrii [[ii iinnffoorr-
mmaa]]iiii,, llaa::
0728-2242.765!! AAcceellaa[[ii
nnuumm``rr vv`` sstt`` llaa ddiissppoozzii]]iiee
ppeennttrruu ssoolliicciitt``rrii lleeggaattee ddee
eeffeeccttuuaarreeaa uunnoorr ccuurrssee
ssppeecciiaallee!!

CM Y K SCRIITSCRIITORIIORII NOSTRINOSTRI 22 55 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 MamãMamã ºiºi

M

Y

K

C M Y K SCRIITSCRIITORIIORII NOSTRINOSTRI 22 55 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 MamãMamã ºiºi
SCRIITSCRIITORIIORII NOSTRINOSTRI 22 55 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 MamãMamã ºiºi FiuFiu -- poeþipoeþi
SCRIITSCRIITORIIORII NOSTRINOSTRI
22 55
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
MamãMamã ºiºi FiuFiu -- poeþipoeþi lala înãlþime!înãlþime!
Cui îi pasã
de aceastã reticenþã?
Îngerii nu plâng
Chiar dacã toamna vine
ca un vis amar,
ca un cuvânt ce rãneºte adânc
pânã departe-n nori,
cui îi pasã dacã trãieºti sau mori?
Îngerii nu plâng
DORDOR
Luminiþa Roºoagã,
47 de ani, bibliotecar,
Univ. Constantin Brâncoveanu
Rm. Vâlcea
Aº vrea sã te vãd,
sã-þi spun ceva ce deja ºtii
despre toamna de-afarã,
despre noi, cei din lãuntru.
Aº vrea sã-þi aud
sunetul paºilor
cum merg lângã zorii
iubirii mele,
cum îi mângâie vântul.
Þi-aº spune ceva
despre litera T
în care-am pus: timp, trãire, trecut.
Numai sã nu se rãtãceascã sufletele,
Numai sã nu risipim vraja,
Numai sã nu fie Marea Tãcerii între noi
prea mare, prea mult,
sã nu ne-nvârtim printre
sunetele cuvântului târziu.
Aº vrea sã te mai ºtiu!
Alexandru Roºoagã,
DeDe draguldragul tãutãu
pune un
24 de ani, absolvent,
DoarDoar EuEu
Clipa e doar desãvârºire,
iar eu vreau sã îi simt vãpaia.
Sã ard precum arde iarba
de-a soarelui dogoare,
în miez de varã,
de dragul tãu.
ªi tot ce timpul vrea sã-þi fure
sã pot sã-þi dau eu
pic de
Univ. Constantin Brâncoveanu
Nu ºtiu de partea cui
sunt.
Eu si Eu sau doar EU?
Pe cine pot conta.
Pe Mine ºi pe Mine,
Sau doar pe Mine?
Sunt un tânãr LEU.
nesimþire
în toatã
treaba,
combinã elemente,
adaugã schimbare!
Rm. Vâlcea
cu ce nu mi-a trecut
prin minte, niciodatã
poate anunþã dupã ºtiri
la
publicitate!
ZborZbor
Puncteazã
“bagã” mare!
ÎntrÎntrebarebaree
M-am agãþat de nori
ºi am fãcut lucruri neînchipuite.
m-am lãsat în vârtejul vântului,
am þinut ochii deschiºi
sã vãd clipa, culoarea,
sã simt toatã tresãltarea
din inima mea,
sã simt universul
cum se reduce la simþãmânt
într-o delicatã tandreþe
cât mai sus de pãmânt.
E prea strâmtã cuºca
Pentru EU ºi EU!
ÎntrÎntreb!eb!
SfatSfat
“pãrintesc”“pãrintesc”
Mãi,
ÎngeriiÎngerii nunu plângplâng
Cuvintele sunt zboruri
ce ne duc pe culmi
de bucurie, disperare
sau indiferenþã
lasã-te de explicaþii,
mai dã-le dracului de
argumente!
Timpul se scurge
ºi încã n-am aflat
cum e cu adevãrul
º.a.m.d.
cum e cu perspectiva
nelimitatã,
cu maldãrul de zile ºi
nopþi
nejustificate
Nu-mi amintesc
cine zicea cã poate
avea
tot ce-ºi doreºte
cât ai clipi
Sã fi fost fantezie
Într-un pont
strecurat discret
cu piþipoanca de vis a
vis?

COPILARIECOPILARIE

Precum floarea înfloreste În gradina primitoare Copilul este bobocul Ce-n familie apare. Mama e copilaria Grija ei pentru copil Mama pentru ca tresare Pentru orice suspinare. Gradinita noastra draga Multime de jucarii

Loc de joaca, de odihna

O viata copil sa fii… Stefanescu Beatrice, clasa a IV-a ªcoala din Cocoru

FERICIREFERICIRE DEDE COPILCOPIL

Totul ce ma înconjoara, Casa, frati, parinti, surori, Este-a mea copilarie, Care-mi da numai fiori. De fericire, când simt Ca toate sunt dezmierdari,

Sunt un boboc de floare Într-o gradina cu flori.

COPILARIA?COPILARIA?

Casa pamânteasca, scoala, Unde învat de mic sa cresc Sa fiu harnic si cuminte, Sa-nvat sa scriu, sa citesc. Leaganul copilariei Este satul pamântesc Sursa, viata, bucurie, Ca sunt liber sa traiesc. Balan Georgiana, clasa a IV-a ªcoala din Cocoru

Este satul pamântesc Sursa, viata, bucurie, Ca sunt liber sa traiesc. Balan Georgiana, clasa a IV-a
Este satul pamântesc Sursa, viata, bucurie, Ca sunt liber sa traiesc. Balan Georgiana, clasa a IV-a
22 66 CCCC UUUU RRRR IIII OOOO ZZZZ IIII TTTT AAAA TTTT IIII 17 OCTOMBRIE
22 66
CCCC UUUU RRRR IIII OOOO ZZZZ IIII TTTT AAAA TTTT IIII
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
- Pe data de 31 martie planificat un copil. 1889, la Paris, a fost inaugurat
-
Pe data de 31 martie
planificat un copil.
1889, la Paris, a fost
inaugurat faimosul
Turn Eiffel, simbolul
cel mai reprezentativ al
Europei, intr-o cere-
-
Gheorghe Bucur, mari-
monie organizata de
Gustave Eiffel, cel care
narul care a servit flota
militara romana sub
ultimii trei regi ai
Romaniei, a sarbatorit
recent venerabila varsta de
a
proiectat constructia
din otel. Simbolul
Parisului implineste
sambata venerabila
varsta de 118 ani si se
pregateste de sarba-
toare. Monumentul a
fost construit in 1889,
in onoarea centenaru-
lui Revolutiei franceze.
Guvernul Frantei a
organizat atunci o
expozitie internationala
100 de ani. Membru fonda-
tor al Cercului Maistrilor
Militari din Divizia de
Mare din 1928, venerabilul
maistru de marina este
considerat strabunicul tor-
pilorilor. Pe toata perioada
celui de-al doilea razboi
mondial s-a aflat la post in
atelierul destinat pregatirii
torpilelor pentru primele
distrugatoare ale marinei
militare romane. Este singurul marinar care a trait sub
si
a anuntat un concurs
de proiectare a unui
monument care urma sa fie construit in centrul Parisului.
Peste 100 de proiecte au fost trimise, insa Comitetul
Centenarului a ales planul lui Eiffel, care consta dintr-un
turn de otel ce urma sa se ridice la o inaltime de aproape
patru regi: Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea si Mihai. A
servit flota militara sub ultimii trei si a trecut prin doua
razboaie mondiale. In 1933 a participat la preluarea sub-
marinului Delfinul si la lansarea acestuia la apa. Regimul
comunist l-a scos din armata si l-a legat pentru restul
vietii de uscat.
300
metri deasupra Parisului si sa fie cea mai inalta struc-
tura construita de om. Monumentul lui Eiffel a fost
intampinat cu scepticism de catre unii critici, care au afir-
mat ca monumentul are o structura nesanatoasa. Altii -
multi la numar - au fost indignati, acestia spunand ca
monumentul va reprezenta o pata inestetica in inima
Parisului. Imperturbabil, Eiffel a finalizat in mai putin de
doi ani imensul sau turn, costand nu mai putin de 6 mil-
ioane si jumatate de franci, o suma mai mica decat buge-
tul prevazut initial. Imensa totusi pentru acele vremuri.
Structura usoara si aerisita a reprezentat din toate
punctele de vedere o minune tehnologica si in cateva
decenii a inceput sa fie considerata drept o capodopera
arhitecturala. Peste 300 de muncitori au unit 18.038 de
piese de otel, folosind doua milioane jumatate de nituri.
Luand in considerare standardele de siguranta de la acel
moment, este remarcabil faptul ca un singur muncitor a
murit la constructia turnului, in timpul instalarii lif-
turilor. Lifturile originale functionau cu ajutorul unui sis-
tem hidraulic, lifturile actuale sunt electrice. Turnul are
- Ultimul record al
Romaniei in Cartea
Recordurilor este o funie
de ceapa de 134 de metri,
la care au lucrat impleti-
toare din satele Cornesti,
Plaiesti si Valeni, in
cadrul festivalului Turda
Fest din septembrie 2006.
Aceasta a devenit cea mai
lunga funie din lume,
dupa ce omologarea recor-
dului a durat mai mult de
trei luni, contrar obi-
ceiurilor Guinness World
Records, anunta "Ziarul 21". Vedeta evenimentului a
constituit-o ceapa rosie, specifica satelor din zona Turzii si
marca festivalului organizat anul trecut de Fundatia
Ratiu.
300
m inaltime, excluzand antena din varf, ce mai adauga
24
de metri, si o greutate de peste 10.000 de tone. Cand a
-
Pe 17 august 1907,
fost construit, era cea mai mare cladire din lume.
Intretinerea turnului include folosirea a 50 de tone de
vopsea maro inchis, o data la fiecare 7 ani. In functie de
temperatura aerului, Turnul Eiffel isi schimba inaltimea
cu cativa centimetri datorita contractiei si dilatarii aliaju-
lui de metale.
- Un nou
studiu
realizat de
Fundatia
germana
pentru
populatia
mondiala
ne arata
ca popula-
tia globu-
lui se
apropie de
6, 7 mil-
iarde de
oameni in
2007. In
2007 pop-
ulatia a
crescut cu
80
de mil-
ioane de
oameni, cresterea demografica cea mai importanta inreg-
istrandu-se în tarile sarace. În studiu se arata ca în fiecare
an 76 de milioane de femei ramân însarcinate fara sa fi
inventia lui Robert
Fulton, cunoscuta
sub denumirea de
Clarmont, a devenit
prima barca cu
motor comerciala
din lume. Pentru
urmatorii 100 de
ani, motorul cu
aburi a fost singura
modalitate de a
conduce o barca
mecanic. Odata cu
introducerea in
industrie a
motoarelor simple
cu combustie inter-
na, mult mai usoare
si mai practice,
acestea si-au gasit rapid aplicabilitate si in cazul barcilor.
Conceptul a fost dezvoltat si implementat cu success de
producatorii de barci cu motor Charles F. Chapman,
Chris Smith si John Hacker. Chapman a fost presedintele
Asociatiei Americane a Producatorilor de Barci cu Motor
timp de 25 de ani, si, in acelasi timp, autorul publicatiilor
"Chapman's Piloting" si ?Seamanship and Small Boat
Handling?, aceasta din urma adesea supranumita drept
Biblia navigatorilor. Smith a fost fondatorul Chris-Craft,
in timp ce Hacker si-a dezvoltat si el propria afacere,
Hacker Crafts.
inteinteggrrame/rame/reebbusuriusuri 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 22 77
inteinteggrrame/rame/reebbusuriusuri
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
22 77
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 22 77 Chemãri ORIZONTAL VERTICAL 1) Vas scufundat - Slut.

Chemãri ORIZONTAL

17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 22 77 Chemãri ORIZONTAL VERTICAL 1) Vas scufundat - Slut.

VERTICAL

1) Vas scufundat - Slut. 2) Vlajgan

(reg.) - Curea! 3) Plin de distinctie. 4) În saga! - Torente de apa. 5) Creanga - Sfârsitul zilei (pl.). 6) Tina - A se zbârci. 7) Mioare - Nevazator - Plasa de pescuit. 8) Surse de lapte - Singular. 9) Bot de porc - Nun - Inel

de lant. 10) Trimitea ereticii la rug.

1) Interdictii comerciale. 2) Cupa! - Om înalt (pop.). 3) Ofiter otoman - În smoc! - Si asa mai departe. 4) Crema neagra de pantofi - Alean. 5) Completare - Cerbi nordici. 6) Parte de vorbire - În vaza! 7) Câteodata - Porti. 8) Teren viran. 9) Suprafete - Mica nava de paza. 10) A nu vorbi - Macagiu.

22 88 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 VVOOIIEE BBUUNNAA
22 88
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
VVOOIIEE BBUUNNAA
BBBB AAAA NNNN CCCC UUUU RRRR IIII BBBB AAAA NNNNCCCC UUUU RRRR IIII O blonda
BBBB AAAA NNNN CCCC UUUU RRRR IIII
BBBB AAAA NNNNCCCC UUUU RRRR IIII
O blonda vrea sa faca cinste
intr-un bar si striga:
Dupa 2 ore apare iar:
- Mai aveti bile de naftalina?
- O SKOL la toata lumea!
- Da.
- Da-ti-mi tot stocul!
Dar spusesem nu si "nu" a fost ! A
insistat ea cu vorbe frumoase, cu
gesturi incitante, dar eu am fost
incoruptibil si am dat-o afara.
O blonda la un magazin:
Curioasa, vanzatoarea o intreaba:
- Aveti bilute de naftalina?
- Dar ce, aveti multe molii?
- Dobitocule ! - se supara Itic - de
ce n-ai adus-o la mine ?
- Da, raspunde vanzatoarea.
- Nu, doar una, dar nu o pot
- Da-ti-mi si mie 2 pungi.
nimeri!
Dupa 10 min aceeasi blonda vine
si mai cumpara 10 pungi.
- Pai, de unde sa te iau, dragul
meu, nu erai plecat in Canada
dupa marar?
Doi doctori la baie, se spala pe
maini de sange:
VVVViiiisssseeee
Un betiv iese dintr-un bar beat
critza si se indreapta spre casa pe
3 carari. Din sens opus vine un alt
betiv. Primul ii spune:
-La o parte ca trec prin voi!
Celalalt betiv spune:
- Cum a mers operatia ? il intrea-
ba unul pe celalalt.
- Bine, dar sa treceti pe rand
- Care operatie, nu era autop-
sie??
Itic si Strul isi povestesc visele:
- Se facea ca mi-a venit pofta de
bors - zice Itic. Am pus carnea la
fiert si fuga in piata dupa marar,
dar de unde ? In piata nici un fir
de marar. Atunci am luat avionul
Isi dau intalnire Comunismul,
Socialismul si Capitalismul.
Socialismul intarzie. Vine pana la
urma transpirat, sifonat si se
scuza:
si am plecat in Canada dupa
marar.
- Iertati-ma ca am intarziat dar
am stat la coada la carne.
Se spune ca, la facerea lumii,
Dumnezeu, pentru a-i ajuta pe
oameni sa prospere, a hotarit sa
dea
fiecaruia cite doua virtuti. Si asa
fu. Cind ajunse la romani,se
- Fleacuri ! - zice Strul. Sa vezi ce
vis am avut eu ! Se facea ca
dormeam si aud un ciocanit in
usa. Deschid si cine crezi ca-mi
cade de git ? Claudia Cardinale !
Claudita, auzi ? A fost o nebunie.
La despartire, mi-a declarat cu
mina pe inima ca este cea mai
fericita femeie din lume. Dar abia
Capitalismul intreaba: - Ce-i aia
intoarse catre ingerul care scria si-
i zise:
coada?
Comunismul intraba: -Ce-i aia
carne?
- Romanii vor fi inteligenti, cinstiti
si PSD-isti!
Cind termina facerea lumii,
ingerul ii atrase atentia:
Itic si Strul isi povestesc visele:
- Doamne, ai dat tuturor
- Se facea ca mi-a venit pofta de
popoarelor numai cite doua virtuti
bors - zice Itic. Am pus carnea la
iar romanilor trei
Cum virtutile dumnezeiesti o data
a plecat si aud alt ciocanit in usa.
Cind deschid, sa cad jos nu alta.
Cine crezi ca era ? Vechea mea
pasiune, Sofia Loren! Sofica, auzi
fiert si fuga in piata dupa marar,
dar de unde ? In piata nici un fir
de marar. Atunci am luat avionul
acordate, nu pot fi luate inapoi, a
gasit o solutie:
si am plecat in Canada dupa
- Fie, romanii sa aiba trei virtuti!
marar.
? Desi eram epuizat, dragostea
mi-a turnat noi puteri in vine si
m-am purtat ca un performer, am
iubit-o cu patima dureroasa pe
Sofica. Dupa ce a plecat, am
incuiat usa si se facea ca m-am
culcat din nou cu gindul sa nu
mai dau drumul la nimeni. Dar
bataile in usa s-au intetit din nou.
Mi-am zis hotarit ca nu mai
primesc pe nimeni si asa am
facut.
Cine crezi ca era nenorocoasa?
Brigitte Bardot !
Dar spusesem nu si "nu" a fost !
- Fleacuri ! - zice Strul. Sa vezi ce
vis am avut eu ! Se facea ca
dormeam si aud un ciocanit in usa.
Deschid si cine crezi ca-mi cade de
git ? Claudia Cardinale ! Claudita,
auzi ? A fost o nebunie.
La despartire, mi-a declarat cu
mina pe inima ca este cea mai
fericita femeie din lume. Dar abia
Doar ca nimeni nu va putea avea
mai mult de doua in acelasi timp!
Romanul care e PSD-ist si cinstit,
nu poate fi inteligent.
Cel care e inteligent si PSD-ist, nu
poate fi cinstit.
Iar cel care e inteligent si cinstit
nu poate fi PSD-ist
a plecat si aud alt ciocanit in usa.
Cind deschid, sa cad jos nu alta.
Cine crezi ca era ? Vechea mea
pasiune, Sofia Loren! Sofica, auzi
Sir iese dimineata pe poarta vilei
si gaseste acolo un cersetor zdren-
turos rau de tot. I se face mila de
el si se gindeste sa-i dea niste bani.
- Ia omule 3 lire sa-ti cumperi
? Desi eram epuizat, dragostea mi-
tigari.
a turnat noi puteri in vine si m-am
- Multumesc Sir dar eu nu fumez.
cu gesturi incitante, dar eu am
fost incoruptibil si am dat-o
afara.
- Multumesc Sir dar eu nu merg la
ce n-ai adus-o la mine ?
- Pai, de unde sa te iau, dragul
meu, nu erai plecat in Canada
purtat ca un performer, am iubit-o
cu patima dureroasa pe Sofica.
Dupa ce a plecat, am incuiat usa si
se facea ca m-am culcat din nou cu
gindul sa nu mai dau drumul la
nimeni. Dar bataile in usa s-au
intetit din nou. Mi-am zis hotarit
ca nu mai primesc pe nimeni si asa
am facut.
Cine crezi ca era nenorocoasa?
Brigitte Bardot !
- Hmmm, atunci ia 5 lire si du-te
sa-ti iei o sticla de whisky.
A insistat ea cu vorbe frumoase,
- Multumesc Sir dar eu nu beau.
- Hmmm, atunci ia 10 lire si du-te
si tu la femei.
- Dobitocule ! - se supara Itic - de
femei.
dupa marar?
- Auzi ba, ia 100 de lire si du-te la
nevasta-mea sa vada si ea cum
arata unu care nu fumeaza, nu bea
si nu merge la femei.
UU TT II LL EE 22 99 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
UU TT II LL EE
22 99
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
Maxima Caricatura O lunii Lunii ““DDaacc`` aa[[tteepp]]ii mmoommeennttuull ppoottrriivviitt,, ttee
Maxima
Caricatura
O
lunii
Lunii
““DDaacc`` aa[[tteepp]]ii
mmoommeennttuull
ppoottrriivviitt,, ttee
\\nnttrreecc aall]]iiii ccaarree
nnuu-ll aa[[tteeaapptt``!!””
((WWooooddyy AAlllleenn))
NOUÃ VER-
SIUNEA
OULUI KINDER
CU SUR-
PRIZE
Citat celebru
“Bibliotecile, la fel
ca [i cârciumile,
sunt fruct al plic-
tiselii. Nimeni nu
cite[te pentru a
[tii, ci pentru a
uita!”
(Emil Cioran)
PROGNOZA METEOROLOGICÃ
PENTRU URMÃTOARELE
DOUÃ SÃPTÃMÂNI:
SFATUL
LUNII:
Credin]a
câ[tig` cel
mai mult,
umilin]a
prime[te cel
mai mult,
dragostea
\ns`
lucreaz` cel
mai mult
33 00 UU TT II LL EE 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 Reþeta lunii
33 00
UU TT II LL EE
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
Reþeta lunii
Mirodeniile,
preludiul aven-
turilor perfecte!
Din cele mai vechi timpuri esentele parfumate
si mirodeniile au fost considerate elemente
importante ale societatii civilizate. Extractiile
inmiresmate si aromele exotice au inspirat
exploratori, scriitori, poeti, negustori, preoti si
mari conducatori ai istoriei. De la simple ier-
buri frumos mirositoare, pana la esente cu
efecte afrodisiace si molecule care evoca puter-
nice senzatii olfactive, exploatate in industria
actuala a parfumurilor, mirodeniile continua sa
fascineze in primul rand gustul gurmanzilor si
sa creeze adevarate scoli in bucatariile
diferitelor popoare, in calitate de substante care
imbunatatesc aroma preparatelor culinare.
Daca piperul, scortisoara sau cuisoarele fac parte din categoria celor mai cunoscute condimente, nu acelasi
lucru se poate spune despre sofran, oregano sau amestecul cunoscut sub denumirea de curry. Originea
mirodeniillor este foarte veche. Initial plantele erau folosite ca leacuri. Constatand efectele lor benefice
asupra organismului, oamenii au inceput sa le utilizeze si in prepararea hranei zilnice. Este cazul usturoiu-
lui, al cepei, apoi al cimbrului, tarhonului, hreanului, salatei. Aceasta din urma era folosita, de exemplu, pe
post de calmant. Condimentele exotice precum piperul si scorti-
soara au un rol si in protejarea organismului, regland febra sau
digestia. Ghimbirul, chimionul sau anasonul au de asemenea
proprietati terapeutice recunoscute. Sofranul, cel mai scump
condiment din lume. Sofranul a inceput sa fie cunoscut pe piata
romaneasca de putin timp, asta si pentru ca este unul dintre cele
mai scumpe condimente. Sofranul este originar din Asia, dar cul-
tivat in Italia, Spania si Franta, insa pe suprafete mici, ceea ce
face ca pretul sau pe piata internationala sa fie extrem de ridicat.
Sofranul, desi considerat condiment, este, de fapt, un colorant
alimentar. Cateva grame costa sute de dolari. Alte condimente
rare sunt cardamonul, o mirodenie din Orientul Mijlociu, ieniba-
harul, cunoscut si sub denumirea de piper de Jamaica. Unele leg-
ende legate de mirodenii aduc in discutie un lucru foarte intere-
sant. Oamenii asociau pe vremuri bolile cu ceva care arata sau
mirosea urat. Astfel, cu cat mancarea mirosea mai bine si era
ornata mai frumos, cu atat credeau oamenii mai mult ca astfel se
pot apara de boli. Unul dintre principalii exportatori de miro-
denii din lume este India, care, conform studiilor, extrage si
exporta anual circa 1,6 milioane de tone de mirodenii, adica 86
% din productia mondiala. Pe locul doi si trei se afla China si
Bangaldesh, care exporta 10%, respectiv 4 % din necesarul la
nivel mondial de mirodenii.
AArrttiiccooll ddee AAlleexx TTooddoorraann
HorHoroscopuloscopul pentrpentruu perioadaperioada 1717 octombrieoctombrie -- 1515 noiembrienoiembrie 20082008 33 11
HorHoroscopuloscopul pentrpentruu perioadaperioada
1717 octombrieoctombrie -- 1515 noiembrienoiembrie 20082008
33 11
Se anun]` o lun` plin` de evenimente impor- tante [i \n acela[i timp foarte solicitante.

Se anun]` o lun` plin` de evenimente impor- tante [i \n acela[i timp foarte solicitante. La serviciu, a[tept`rile sunt mari, [eful \ntârzie \ns` cu m`rirea de salariu.

sunt mari, [eful \ntârzie \ns` cu m`rirea de salariu. Ve]i fi prin[i \n multi- tudinea problemelor

Ve]i fi prin[i \n multi- tudinea problemelor casnice [i administrative, dar care se compenseaz` pe de alt` parte cu echili- brul [i mul]umirea din plan sentimental.

parte cu echili- brul [i mul]umirea din plan sentimental. Stresul, problemele [i nemul]umirile din ultima perioad`

Stresul, problemele [i nemul]umirile din ultima perioad` \[i spun cuvântul. Este indicat mai mult repaos!

perioad` \[i spun cuvântul. Este indicat mai mult repaos! Va trebui s` v` descur- ca]i singuri

Va trebui s` v` descur- ca]i singuri \n situa]iile mai pu]in pl`cute ce se prev`d pentru luna \n curs. |n plan familial [i sentimental, lucrurile merg destul de bine.

plan familial [i sentimental, lucrurile merg destul de bine. Cei n`scu]i \n prima decad` vor vaea

Cei n`scu]i \n prima decad` vor vaea o lun` lini[tit` [i indicat` reflect`rii asupra sinelui si a dorin]elor person- ale. Singurele nepl`ceri par cele financiare.

person- ale. Singurele nepl`ceri par cele financiare. |n aceast` lun`, sunte]i favori]ii zodiacului. La serviciu,

|n aceast` lun`, sunte]i favori]ii zodiacului. La serviciu, lucrurile par a se fi lini[tit. Pute]i ob]ine chiar [i unele câ[tiguri suplimentare nea[teptate.

ob]ine chiar [i unele câ[tiguri suplimentare nea[teptate. Aten]ie! Trebuie amâ- nat` luarea unor decizii de

Aten]ie! Trebuie amâ- nat` luarea unor decizii de importan]` maxim` \ntr-un timp scurt. O lun` fast` specula]iilor. Nimic nou \n dragoste!

scurt. O lun` fast` specula]iilor. Nimic nou \n dragoste! |n luna aceasta, ve]i avea un cuvânt

|n luna aceasta, ve]i avea un cuvânt impor- tant de spus \n domeniul carierei. Este posibil s` primi]i o promovare, chiar o m`rire de salariu, care presupune \ns` efort.

chiar o m`rire de salariu, care presupune \ns` efort. V` a[teapt` o lun` plin` de grele

V` a[teapt` o lun` plin` de grele \ncerc`ri pe plan sentimental. Orice a]i face, se pare c` nu este suficient pentru ca rela]ia s` func]ioneze

pare c` nu este suficient pentru ca rela]ia s` func]ioneze O lun` mai bun` decât precedenta.

O lun` mai bun` decât precedenta. Financiar, lucrurile par s` se redreseze, iar la servi- ciu, de[i nu sunt excluse problemele cu [efii, v` ve]i descurca excelent.

sunt excluse problemele cu [efii, v` ve]i descurca excelent. O lun` ca oricare alta. Se \ntrev`d

O

lun` ca oricare alta.

Se

\ntrev`d oarece suc-

cese \n plan financiar,

dar de care nu v` ve]i prea bucura, c`ci datori-

ile din urm` trebuie s` fie [i ele achitate.

c`ci datori- ile din urm` trebuie s` fie [i ele achitate. |n aceast` lun`, da]i dovad`

|n aceast` lun`, da]i dovad` de mult` intui]ie [i un deosebit spirit de ini]iativ`, mai ales \n ceea ce prive[te domeniul profesional.

Colectiv redactional Editori-[efi: VICEPRIMAR UDREA FLOREA;; PRIMAR NAFLIU ION secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE,
Colectiv redactional
Editori-[efi: VICEPRIMAR UDREA FLOREA;; PRIMAR NAFLIU ION
secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONA-
TOR CENTRU COMUNITAR
Redactor-[ef: ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS
Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN,
POPESCU DORINEL,
PRUNOIU MIHAIL
Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU
ION, DOCTOR VETERINAR
MONEA FLORIAN
Agricultura: INGINER
AGRONOM IACOB CON-
STANTIN
Invatamant: DIRECTOR
SCOALA I-VIII FLOROIU
LAURENTIA
Politica: ALIN BARBU, MANA-
GERUL ZIARULUI PRO
ExpreS
Tehnoredactare [i Art
Designer: ALIN BARBU
C M Y K ccoommuunnaa ggaalliicceeaa,, iinn iimmaaggiinnii,, iinn pprriimmaa rreevviissttaa ddiinn mmeeddiiuull
C
M
Y
K
ccoommuunnaa ggaalliicceeaa,, iinn iimmaaggiinnii,, iinn pprriimmaa rreevviissttaa ddiinn mmeeddiiuull rruurraall vvaallcceeaann