C M Y K

Prima n
i
revist` dural
mediul ran
valce

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CU

WORLD VISION {I TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES
• Anul I • Num`rul 7 • 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008

pa g . 1 4

pa g . 2 1

pa g . 0 3 pa g . 0 4
NE PUTE}I CITI {I PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro
CON}INE INFORMA}II {I DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRA T U I T ! ! !
02 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
La ora actualã, administraþia localã din comuna
Galicea, în frunte cu cei doi edili liberali inimoºi,
primarul Ion Nãfliu ºi viceprimarul Florea
Udrea, acordã o importanþã sporitã lucrãrilor de
igienizare a comunei, întrucât se doreºte ca
aceastã localitate sã pãºeascã în sezonul rece cu
un nou look ºi sã nu mai existe riscul producerii
de eveniemnte nedorite, odatã cu aºternerea
stratzului de zãpadã. În acest sens, sãptãmâna
aceasta, au fost angajaþi 20 de oameni, pe o
perioadã de trei luni (n.r.: pânã la data de 31
decembrie a.c.), în baza articolului 78 din Legea
76. “În sarcina acestor oameni se va reþine toate
aspectele legate de executarea lucrãrilor necesare
comunitãþii; lucrãri care constau, în principal, din
igienizarea tuturor satelor. Se va face curãþenie
pe întreg domeniul public. Toate ºanþurile care
þin de domeniul public vor fi puse la punct, se
vor tãia ierburile uscate ºi mãrãcinii de pe toate
cele 400 de hectare de izlay comunal care se aflã
în patrimoniul comunei noastre ºi, de asemenea,
se va purcede la repararea podeþelor care nece-
sitã intervenþii rapide din partea noastrã!”, ne-a
informat viceprimarul liberal al acestei comune,
Florea Udrea.
„ Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
ADMINISTRATIE
Sistemul de colectare a deºeurilor,
intrã în linie dreaptã!
Potrivit primului gospodar din Galicea, zilele
urmãtoare va fi dus la Craiova proiectul privind
înfiinþarea sistemului propriu integrat de colectare
selectivã a deºeurilor, în forma finalã. Vã ream-
intim cã deja s-au fãcut investiþi importante în
acest sens, iar valoarea totalã a acestui proiect
atinge cifra de 600 de mii de euro. Scopul princi-
pal al acestui proiect este reprezentat de dorinþa
de impunere a unui înalt grad de civilizaþie, la
Galicea. Edilii admit însã cã munca de lãmurire
pe care executivul local va trebui sã o ducã pentru
conºtientizarea populaþiei este cea mai grea parte
a muncii depuse pentru implementarea acestui
proiect!
„ Alina ROGOBETE
alyn_propress@yahoo.com
ADMINISTRATIE
Edilii de la Galicea ne-au asigurat cã ºcolile de
pe raza acestei localitãþi, în premierã pentru medi-
ile rurale vâlcene, sunt deja pregãtite în proporþie
de sutã la sutã ca sã intre în iarnã, în sensul cã “(...)
magaziile sunt deja pline cu lemne necesare real-
izãrii încãlzirii. La unele din ºcoli, s-au dat deja în
folosinþã centralele termice...”. Modul în care edilii
liberali de la Galicea s-au ocupat de acest aspect,
astfel încât învãþãmântul din aceastã comunã vâl-
ceanã sã se desfãºoare ºi iarna, la fel ca vara,
reprezintã o premierã naþionalã, în condiþiile în
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 03
care existã încã, în România, ºcoli care nici mãcar
nu au primit autorizaþiile de funcþionare, ca sã nu
mai amintim de acele instituþii de învãþãmânt care
au ca sedii adevãrate grajduri de porci, sau niºte
clãdiri vechi de mii de ani, unde s-a azvârlit, la
miºto, cu câte un strat de tencuialã de âl dai jos de
pe pereþi cu pixul. Semn cã Galicea este, odatã în
plus, localitatea superlativelor...
„ Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
Potrivit viceprimarului liberal al
comunei Galicea, Florea Udrea,
în scurt timp, în parcul Zãvoi din
aceastã frumoasã localitate, va fi
amplasat un tun. “În timpul
Rãzboiului de Independenþã, din
anul 1877, locuitorii comunei
Galicea au pus mânã de la mânã
ºi au adunat “paraii” (cum se
numeau pe atunci) necesari pen-
tru dotarea armatei române cu un
tun. În cinstea lor, se va achiz-
iþiona un tun de la o unitate mili-
tarã, care, pânã la finele anului în
curs, va fi amplasat în Parcul
Zãvoi din centrul localitãþii noas-
tre. Investiþia costã circa 30 de
milioane de lei vechi, bani care
vor fi plãtiþi de la bugetul local.”,
ne-a informat viceprimarul
Udrea.
„ Alina ROGOBETE
alyna_propress@yahoo.com
04 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
În aceastã perioadã, potrivit ºefilor administraþiei
locale din comuna Galicea, primarul Ion Nãfliu ºi
viceprimarul Florea Udrea, se fac demersuri
susþinute în vederea decolmatãrii, în amonte de
drumul judeþean 678 Tãtãrani - Câmpu Mare, a
pârâului Topolog. “În cazul în care se vor gãsi fon-
durile necesare executãrii acestei ample lucrãri, se
vor rezolva douã probleme importante comunitãþii
ºi anume: preluarea unui debit mai mare în cazul
în care ne vom confrunta, din nou, cu precipitaþii
abundente, ceea ce va duce la scãderea riscului pro-
ducerii unor noi inundaþii, iar pãmântul rezultat va
ADMINISTRATIE
putea fi folosit la rezolvarea problemelor ridicate
de alunecarea de teren din punctul limitã cu comu-
na Nicolae Bãlcescu, pentru redarea în folosinþã a
drumului judeþean 678 D Galicea - Nicolae
Bãlcescu!”, ne-a spus viceprimarul Florea Udrea.
Ca urmare, lucrãrile de decolmatare sunt de o
importanþãp extremã pentru comunitatea din
Galicea. Cu atât mai utile ar fi acestea, dacã s-ar
reuºi finalizarea lor pânã la aºternerea primului
strat de zãpadã.
„ Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
Primarul liberal al comunei Galicea, Ion Nãfliu,
împreunã cu secretarul acestei localitãþi, Gheorghe
Obogeanu, au participat la un nou termen în proce-
sul pe care Consiliul Local Galicea îl are cu
Oltchimul lui Constantin Roibu pentru preluarea gra-
jdurilor atribuite abuziv de cãtre conducerile ante-
rioare acestei societãþi comerciale. Este vorba despre
80 de mii de metri pãtraþi de teren cu construcþiile
aferente. “Prin recuperarea acestor grajduri ºi a
suprafeþelor de teren aferent, urmãrim, în primul
rând, rezolvarea problemei legate de amplasarea
unor noi obiective de interes deosebit pentru comuna
Galicea, precum ºi crearea a sute de locuri de muncã
pentru cetãþenii acestei localitãþi!”, ne-a spus edilul-
ºef. Primul gospodar din Galicea nu a putut însã sã
facã o previziune cu privire la data la care se va ter-
mina acest litigiu, însã este convins cã, în cele din
urmã, Consiliul Local Galicea va fi îndreptãþit de
instanþã. În ciuda faptului cã este evident cine este
îndreptãþit sã fie proprietarul acestor terenuri ºi al
grajdurilor, mai ales þinându-se cont de impactul
pozitiv deosebit pe care l-ar avea recuperarea acesto-
ra, asupra întregii comunitãþi, procesul pare a se pre-
lungi la nesfârºit... „ Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
INVATAMANT
Cu scurt timp în urmã, autoritãþile locale din Galicea,
împreunã cu conducerea ªcolii cu clasele V-VIII din
aceastã localitate, au luat decizia de a extinde suprafaþa
clãdirii în care funcþioneazã aceastã importantã instituþie
de învãþãmânt. Astfel, în scurt timp, vor începe lucrãrile
pentru amenajarea unei noi sãli de clasã. Construcþia se va
face peste grupul sanitar care a fost construit anul trecut,
la aceastã ºcoalã. Tot aici, vor mai avea loc lucrãri de
amenajare ºi modernizare a spaþiului exterior. Acestea din
urmã vor consta din executarea unei împrejmuiri la
standrade, în lungime de aproape 200 de metri. Un interes
deosebit se va acorda ºi curþii acestei unitãþi de
învãþãmânt. Astfel, viceprimarul liberal al comunei
Galicea, Florea Udrea promite asfaltarea curþii ºcolii,
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 05
precum ºi amenajarea unor spaþii verzi. Ideile inovatoare
sunt bine venite, mai ales în aceastã perioadã, când elevii
trebuie ambiþionaþi sã porneascã în noul an ºcolar cu
dorinþa de a face performanþã, într-o manierã cel puþin
egalã cu cea în care au învãþat pânã acum. Autoritãþile
spun cã elevii de aici au obþinut, în ultimii ani, rezultate
pentru care meritã sã fie “premiaþi” cu un sediu cât mai
mare pentru ºcoalã ºi un spaþiu modern de petrecere a
fiecãrei recreaþii. “Investiþia este deja amortizatã de
rezultatele elevilor de aici. Sunt o mândrie pentru noi ºi
meritã sã investim cât mai mult posibil în ei, cãci doar
sunt viitorul nostru, al galicenilor!”, spune viceprimarul
Udrea. „ Alina ROGOBETE
alyna_propress@yahoo.com
Edilii liberali ai comunei Gali-
cea, au dovedit, odatã în plus cã,
dacã se vrea cu adevãrat, nimic nu
este imposibil! Dovada supremã a
acestui fapt o reprezintã ºcoala cu
clasele I-IV din plin centrul acestei
localitãþi. Pe lângã modernizãrile de
care am vorbit în ediþiile anterioare
ale revistei noastre, de curând, în
curtea acestei importante instituþii
de învãþãmânt, prin eforturi susþinu-
te, a apãrut, ca din senin, un superb
loc de joacã. Acesta corespunde tu-
turor standardelor în vigoare, iar
poziþionarea lui aici este cum nu se
poate mai bine gânditã, þinând cont
de faptul cã, aici, funcþioneazã ºi
cea mai mare grãdiniþã din comunã.
Spaþiul verde, bãncuþele ºi, acum,
un loc de joacã bine realizat, deser-
vesc ºi interesele elevilor din primii
ani de ºcoalã, alolaltã cu cele ale
micuþilor preºcolari! „ Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
0 6 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
Nu mai este de mult un secret, pentru nici
unul dintre noi, faptul cã toamna este
anotimpul virozelor . Cei mai afectaþi, graþie
ºi unui sistem imunitar aflat abia în curs de
dezvoltare, sunt copiii. Virozele respiratorii
ale copilului fac parte din infectiile cailor
respiratorii inferioare si reprezinta o
patologie foarte frecventa in cadrul bolilor
copilului, avand un potential grav,
amenintand uneori chiar viata acestuia.
Virozele respiratorii reprezinta deci infectii
acute ale complexului bronhie terminala -
alveola, avand drept consecinta alterarea
schimburilor de gaze la nivelul membranei
alveolocapilare, avand ca urmare oxigenarea
deficitara a intregului organism. Aceste
infectii apar mai ales in timpul iernii si in
primele luni ale primaverii, fiind mai
frecvente la copii cu varste sub 2 ani,
incidenta maxima fiind la varsta de 6 luni.
Virozele respiratorii ale copilului fac parte din
infectiile cailor respiratorii inferioare si reprezinta
o patologie foarte frecventa in cadrul bolilor copi-
lului, avand un potential grav, amenintand uneori
chiar viata acestuia. Pentru o mai buna intelegere a
notiunilor care vor fi prezentate in acest articol,
vom prezenta anatomia macroscopica a aparatului
respirator, foarte pe scurt, fara pretentia unui nivel
academic. De la nivelul cailor respiratorii supe-
rioare reprezentate de coanele nazale, faringe si
SANATATE
laringe, aerul trece in trahee si in ramificatiile
acesteia, bronhiile principale, care la randul lor se
ramifica necontenit precum crengile unui copac
pana la nivelul bronhiilor terminale. Acestea din
urma se termina fiecare intr-o serie de dilatatii sub
forma unor saculeti care reprezinta alveolele
pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze
deci unde se realizeaza de fapt respiratia.
Peretele alveolelor pulmonare este in strans con-
tact cu peretele unor vase de sange capilare foarte
fine, realizand membrana alveolocapilara, mem-
brana prin care are loc schimbul de gaze adica o-
xigenul din aerul inspirat trece in sange si este tri-
mis apoi tuturor organelor, iar dioxidul de carbon
nociv, trece in sens invers din sange in alveolele
pulmonare de unde este eliminat la exterior prin
expiratie. Virozele respiratorii reprezinta deci infec-
tii acute ale complexului bronhie terminala - alve-
ola, avand drept consecinta alterarea schimburilor
de gaze la nivelul membranei alveolocapilare, a-
vand ca urmare oxigenarea deficitara a intregului
organism. Aceste infectii apar mai ales in timpul
iernii si in primele luni ale primaverii, fiind mai
frecvente la copii cu varste sub 2 ani, incidenta
maxima fiind la varsta de 6 luni.
Care este cauza virozelor respiratorii?
Asa cum le spune si numele, virozele respiratorii
sunt produse de virusuri si trebuie diferentiate atent
de infectiile respiratorii produse de microbi.
SANATATE
Aceasta diferentiere este deosebit de importanta
nu numai din punct de vedere stiintific ci si al
TRATAMENTULUI.
Care este diferenta dintre
virusuri si microbi ?
Virusurile sunt mult mai mici decat microbii,
au o serie de modificari la nivelul nucleului celular
si nu rezista decat parazitand organisme vii, spre
deosebire de microbi care pot supravietui si pe
obiecte si imbracaminte. De asemenea, ANTIBI-
OTICELE NU SUNT ACTIVE PE VIRUSURI,
administrarea de antibiotice in viroze fiind O
GRESEALA DE TRATAMENT! Antibioticele
actioneaza doar pe microbi! Virusurile cele mai
intalnite in infectiile respiratorii ale copilului sunt
virusul sincitial respirator, virusul paragripal,
adenovirusurile si enterovirusul, mai rar
rinovirusul, virusul gripal si herpesvirusul.
Cum se manifesta o viroza
respiratorie?
Simptomatologia virozelor respiratorii este
complexa. Initial copilul prezinta cateva zile semne
de rinita, cu nas infundat, respiratie dificila cu
zbateri ale narilor datorita efortului de inspiratie,
scurgeri mucoase nazale. Ulterior se instaleaza
simptome precum tuse, respiratii suierate si mai
frecvente decat ritmul normal de 12 respiratii pe
minut, puls accelerat, scaderea poftei de mancare,
iritabilitate datorita respiratiei dificile. Rapid apare
febra care atinge valori cuprinse intre 38.3 °C si
38.9 °C dar atat simptomele respiratorii cat si febra
sunt mai atenuate decat in infectiile respiratorii
produse de microbi. ATENTIE ! Temperatura
normala a corpului este de pana la 37 °C, intre 37
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 07
°C si 38 °C se spune ca pacientul este subfebril si
doar peste 38 °C se instaleaza febra !
Cum se trateaza viroza
respiratorie?
Tratamentul este complex si a evoluat de la
simpla administrare de medicatie paliativa de tipul
antitermicelor antiinflamatorii de tipul ASPIRINA,
PARACETAMOL sau NUROFEN, care, din paca-
te, doar scad febra, la medicamente cu actiune
directa antivirala precum Ribavirina, Amantadina,
Acyclovir sub forma de aerosoli sau in perfuzii dar
care trebuie administrate numai sub control medi-
cal. Exista medici care nu administreaza antitermi-
ce lasand copilul cu febra ridicata, intrucat tempe-
ratura crescuta a organismului distruge mai rapid
virusul. Aceasta metoda este insa discutabila deoa-
rece o febra ridicata este prost tolerata de organism.
Nu trebuie administrate antibiotice decat daca a-
vem certitudinea suprainfectiei microbiene adica
daca peste infectia virala, datorita imunitatii scazu-
te, s-a adaugat si o infectie microbiana. Datorita
febrei si medicatiei antitermice, copilul transpira si
se deshidrateaza. Trebuie schimbat cu imbracamin-
te uscata si hidratat cu ceaiuri calde cu lamaie si
vitamina C pentru a compensa pierderile de lichide.
In cazul unei evolutii nefavorabile, grave, este
necesara spitalizarea copilului si hidratarea acestuia
cu perfuzii si eventual respiratie artificiala prin in-
tubatie orotraheala. Copilul trebuie atent urmarit si
conectat la monitoare. Prognosticul este in general
bun in cazul tratamentelor administrate corect si la
timp, copilul revenindu-si spectaculos in 48 - 72 o-
re. Mortalitatea comunicata in literatura de specia-
litate este de sub 1 %, cazurile nefaste fiind datora-
te imunitatii scazute (SIDA) sau neprezentarii la
timp la medic. „ Dr. Cristian Popescu,
sursa: www.desprecopii.com
C M Y K

08 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 SPORT

Dupã o luptã crâncenã ºi un dramatism extrem de rar întâlnitpunct pe stadioanele de fotbal,

echipa Topologul din Galicea a reuºit sã plece cu toate cele trei e de la Goleºti,
acolo unde se poate spune, pe drept cuvânt, cã a reuºit sã scrie. În urma discuþiilor
serioase pe care viceprimarul Florea Udrea, sufletul formaþiei Topologul Galicea, le-a
purtat, personal, cu aproape fiecare jucãtor în parte, se pare cã aceºtia, în ultimul meci de
sâmbãtã, 11 octombrie a.c., începând cu orele 15.00, pe frumo ta se sul Stadion din Goleºti,
Topologul a învins cu scorul de 1-0 formaþia localã, deºi aceas afla pe podiumulu
seriei. Se pare cã dupã discuþiile cu Udrea, bãieþii au jucatcum mai mult cu sufletul ºi cu o
dezinvolturã nemaiîntâlnitã, dacã este sã þinem cont ºi de au decurs ultimele meci-
uri. Jucãtorii galiceni au demonstrat cã lotul actual poate îndep lini obiectivul pe care
lui,
conducerea formaþiei ºi l-a propus la începutul campionatu clasamentulu acela de a se clasa, la
i. “Apreciez put-
finele Campionatului, pe unul dintre primele trei locuri ale toarele meciuri care vor
erea de luptã a absolut tuturor jucãtorilor ºi sper ca ºi la urmã timp, sã poatã fi pe
avea loc, formaþia sã îºi intre pe fãgaºul normal pentru ca, înînscurt aceastã sâmbãtã, când
podiumul campionatului. Cel mai greu examen va avea loc ovare , echipa FC Budeºti.
Topologul va întâlni una dintre pretendentele serioa se la prom
Dacã luam bãtaie la Goleºti, eu unul nu mã mai ocupam la care sãlajoace
de ei pânã finele campionatu-
ºi aºa se va ºi
lui ºi atunci, majoritatea ar fi trebuit sã-ºi caute alte echipe vor fi disponibilizaþi, urmând
întâmpla: cei care, pânã la final, nu vor face faþã cerinþelor, e vacante în urma adoptãrii
ca, în perioada transferurilor, sã putem ocupa posturile rãmas ..”, a spus viceprimarul lib-
unei astfel de mãsuri, cu jucãtori de o valoare mult mai mare. ele douã ediþii de campi-
eral al comunei Galicea, Florea Udrea. Dacã ne uitãm la ultim ne dovedeºte cã fiecare
onat, însãºi anul trecut, am pornit cu patru înfrângeri, ceea ce m ca ºi acum, ca de
început de campionat a fost mai greu pentru Topologul, dar sperã tãm, în cadrul echipei, pe
fiecare datã, sã îºi revinã, cel puþin la fel de spectaculos! Aºtep pentru cã scopul acestei
toþi cei care vor sã demonstreze cã îºi meritã locul de titular lângã activitãþile pe care le
echipe, a fost ºi rãmâne acela ca toþi tinerii din comunã, pe ea, ori de câte ori o reprez-
au, sã poatã practica ºi sportul ºi sã facã faimã comunei Galiclocalitãþi, cheltuielile
intã. Iar al doilea motiv ar fi acela cã, având jucãtori din alte
echipei ar fi unele mai însemnate. „ Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
C M Y K
SPORT 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 09
Clasamentul Ligii a II-a, seria I: Clasamentul Ligii a V-a, seria I:
1. CSM Ploiesti 8 6 1 1 23-10 19 1. FC Babeni 8 7 1 0 41- 7 22 p.
2. Dunarea Galati 8 6 0 2 12- 4 18 2. Sportul N. Balcescu 8 6 2 0 24- 8 20 p.
3. Ceahlaul 8 6 0 2 12- 6 18 3. Unirea Tric. Golesti 8 5 1 2 22-12 16 p.
4. Progresul 8 5 2 1 14- 6 17
5. CF Buftea 8 4 3 1 14- 8 15 4. FC Budesti 8 5 1 2 21-13 16 p.
6. FC Botosani 8 4 2 2 15-11 14 5. Dinamo Rm. Vâlcea 8 5 0 3 19-14 15 p.
7. Sportul 8 3 4 1 12- 7 13 6. Topologul Galicea 8 5 0 3 15-11 15 p.
8. Delta Tulcea 8 4 1 3 10- 7 13 7. Foresta Malaia 8 4 2 2 22-12 14 p.
9. FC Snagov 8 3 2 3 13-12 12 8. AS Cazanesti Rm. Vl. 8 4 2 2 16-10 14 p.
10. Cetate Suceava 8 3 1 4 11-13 10 9. Stejarul Vladesti 8 4 1 3 18-19 13 p.
11. Stiinta Bacau 8 2 4 2 7-10 10 10. Flacara V. Mare Babeni 8 3 1 4 16-16 10 p.
12. Petrolul 8 2 2 4 9-12 8 11. Lotru Voineasa 8 2 2 4 11-20 8 p.
13. Dunarea Giurgiu 8 2 2 4 10-15 8
14. Dinamo II Bucuresti8 1 4 3 7-13 7 12. Viitorul Olanu 8 2 0 6 14-20 6 p.
15. Prefab Modelu 8 1 3 4 11-17 6 13. FC Govora 8 2 0 6 16-27 6 p.
16. FCM Bacau 8 0 4 4 4-13 4 14. Viitorul Calimanesti 8 1 1 6 8-18 4 p.
17. Forex Brasov 8 1 2 5 4-15 5 15. Oltul Daesti 8 1 0 7 12-36 3 p.
18. Concordia 8 0 1 7 4-11 1 16. Steaua N. Balcescu 8 1 0 7 9-41 3 p.

Clasamentul Ligii a II-aa, seria a II-aa: Clasamentul Ligii a V-aa, seria a III-aa:
1. FCM Tg. Mures 8 5 1 2 18- 5 16 (+4) 1. Sportul Genuneni 7 6 1 0 20- 6 19 p.
2. CFR Timisoara 8 4 4 0 12- 4 16 (+4) 2. Flacara 2005 Horezu 7 5 1 1 23- 6 16 p.
3. UTA 8 4 4 0 10- 5 16 (+4) 3. Montana Izv. Rece 7 5 0 2 21-11 15 p.
4. Jiul Petrosani 8 4 3 1 12- 7 15 (+3)
5. Liberty Oradea 8 4 3 1 10- 5 15 (+3) 4. Unirea Tomsani 7 4 0 3 29-16 12 p.
6. Unirea Alba Iulia 8 4 2 2 17-12 14 (+2) 5. Forestierul Romani 7 4 0 3 12-15 12 p.
7. Muresul Deva 8 4 1 3 15-14 13 (+1) 6. Magura Slatioara 7 4 0 3 25-23 12 p.
8. FC Drobeta 8 3 3 2 10- 7 12 (0) 7. Viitorul Frâncesti 7 4 0 3 10- 9 12 p.
9. CSM Rm. Vâlcea 8 3 3 2 8- 7 12 (0) 8. Retro Barbatesti 7 3 2 2 19-15 11 p.
10. Dacia Mioveni 8 3 2 3 12-11 11 (-1) 9. AS Pietrari 7 3 1 3 19-21 10 p.
11. Ariesul Turda 8 1 6 1 6- 7 9 (-3) 10. Rapid Ursus Stoenesti 7 3 1 3 8-14 10 p.
12. FC Bihor 8 2 3 3 7-12 9 (-3) 11. Minerul Costesti 7 3 0 4 20-17 9 p.
13. U Cluj 8 3 1 4 9-12 8 (-2)
14. Inter Pitesti 8 2 2 4 9-13 8 (-4) 12. Pastorul Vaideeni 7 2 1 4 22-26 7 p.
15. Minerul Lupeni 8 1 3 4 7-12 6 (-6) 13. AS Barbatesti 7 2 0 5 12-22 6 p.
16. CS Târgoviste 8 0 4 4 2-13 4 (-8) 14. Progresul Maldaresti 7 1 2 4 11-19 5 p.
17. ACU Arad 8 0 3 5 6-14 3 (-9) 15. Viitorul Bunesti 7 0 3 4 9-22 3 p.
18. Câmpia Turzii 8 1 0 7 6-16 3 (-9) 16. Viitorul Folesti 7 0 2 5 10-30 2 p.

Clasamentul Ligii a III-aa, seria a IV-aa: Clasamentul Ligii a V-aa, seria a IV-aa:
1. FC Caracal 7 6 1 0 10-3 19 1. Juventus Roesti 6 6 0 0 20- 4 18 p.
2. Adunatii Copaceni 7 5 1 1 20-10 16 2. Oltetul Alunu 7 5 2 0 28- 7 17 p.
3. Gaz Metan CFR 5 5 0 0 9- 2 15
4. Viitorul Pucioasa 8 4 3 1 13-10 15 3. AS Otesani 7 5 0 2 24-18 15 p.
5. Minerul Matasari 7 4 1 2 11-5 13 4. Luceafarul Pesceana 6 4 1 1 22-12 13 p.
6. Jiul Rovinari 7 4 0 3 7-6 12 5. Real Cernisoara 6 4 1 1 15- 8 13 p.
7. Muscelul 7 3 2 2 13-9 11 6. ALX Port Vale Mateesti 6 3 1 2 13- 8 10 p.
8. Progresul Corabia 7 3 2 2 9-7 11 7. Luncavatul Popesti 6 3 0 3 20-13 9 p.
9. Prometeu Craiova 6 2 2 2 6-6 8 8. Cerna Copaceni 7 2 1 4 22-25 7 p.
10. Chimia Craiova 7 2 2 3 5-5 8 9. Inter Lapusata 6 2 1 3 5-13 7 p.
11. Oltchim Rm. Vâlcea 7 2 2 3 5-10 8 10. Lera Com. Stroesti 7 2 1 4 13-25 7 p.
12. Minerul Motru 6 2 1 3 15-12 7 11. Piovra Lapusata 7 2 0 5 13-20 6 p.
13. ALRO Slatina 7 2 1 4 8-12 7
14. Armata Craiova 7 2 0 5 5-10 6 12. ALX Mateesti 7 2 0 5 10-25 6 p.
15. Energia Rovinari 8 1 2 5 5-14 5 13. Stiinta Gradistea 6 1 2 3 11-14 5 p.
16. FC Bals 8 1 1 6 4-12 4 14. Saldi Cernisoara 7 1 1 5 13-20 4 p.
17. FC Arges II 8 1 0 7 4-16 3 15. Cerna Fârtatesti 7 1 1 5 5-20 4 p.

Clasamentul Ligii a IV-a:

1.FC Ghecon Lapusata 8 7 1 0 39- 8 22p(+10)
2.Dinamo 2007 Rm. Vl. 8 7 1 0 31- 6 22p(+10)
3.CSM II Rm. Vl. 8 7 0 1 25- 9 21p(+6)
4. Minerul Berbesti 8 6 0 2 25- 5 18p(+6)
5.Sportul Rm. Vâlcea 8 6 0 2 27-10 18p(+6)
6.AS sirineasa 8 5 1 2 16-11 16p(+4)
7.CS Lotru Brezoi 8 4 2 2 19- 8 14p(+2)
8.AS Mihaesti 8 4 1 3 17-15 13p(+1)
9.Flacara Horezu 8 3 2 3 22-15 11p(-1)
10.Damila Maciuca 8 2 3 3 9-15 9p(-3)
11.CSM Dragasani 8 3 0 5 10-22 9p(-3)
12.Inter Rm. Vâlcea 8 2 1 5 17-26 7p(-5)
13.Posada Perisani 8 2 0 6 11-30 6p(-6)
14.Vartex Rm. Vâlcea 8 1 2 5 9-21 5p(-7)
15.Oltetul Zatreni 8 1 2 5 5-17 5p(-7)
16.Conexin Runcu 8 1 2 5 8-22 5p(-7)
17.Cozia Calimanesti 8 1 1 6 7-21 4p(-8)
18.Victora Frâncesti 8 0 1 7 5-41 1p(-11)
10 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 RELIGIE

CALENDARUL ORTODOX
PENTRU PERIOADA
17 OCTOMBRIE - 15
NOIEMBRIE 2008:
17.10.2008: Sf. Prooroc Osea; Cuv. Mc. Andrei
din Creta
18.10.2008: † Sf. Apostol si Evqnghelist Luca; Sf.
Mc. Marin cel Batrân
1 9 . 1 0 . 2 0 0 8 : D u m i n i c a a 2 0 -aa d u p a R u s a l i i ( L u c a
3) Sf. Prooroc Ioil; Sf. Mc. Uar; Cuv. Ioan de la
Rila
20.10.2008: Sf. Mare Mc. Artemie; Cuv.
Matroana
21.10.2008: †) Sf. Cuviosi Marturisitori Visarion,
Sofronie, Sf. Mc. Oprea, Sf. Preoti
Martarturisitori Ioan din Gales si Moise din 03.11.2008: Sf. Ierarhi Mucenici Achepsima,
Sibiel; Cuviosul Ilarion cel Mare Iosif si Aitala
22.10.2008: Sf. Ierarh Averchie al Ierapolei, 04.11.2008: Cuviosul Ioanichie cel Mare; Sfintii
întocmai cu apostolii; Sfintii 7 tineri din Efes sfintitii mucenici Nicandru si Ermeu
23.10.2008: Sf. Apostol si Ierarh Mc. Iacov al 05.11.2008: Sf. Mc. Galaction si Epistimia; Sf.
Ierusalimului, ruda Domnului Mc. Timotei si Teofil
24.10.2008: Sf. Mare Mc. Areta; Sf. Mc. 06.11.2008: Sf. Ierarh Marturisitor Pavel al
Sevastiana; Sf. Mc. Valentin Constantinopolului; Cuviosul Luca
25.10.2008: Sf. Mc. Marcian si Martirie; Sf. Mc. 07.11.2008: Sfintii 33 de Mucenici din Melitina;
Valerian; Sf. Tavita Cuv. Lazar Stâlpnicul
2 6 . 1 0 . 2 0 0 8 : D u m i n i c a a 2 3 -aa d u p a R u s a l i i ( L u c a 08.11.2008: † Soborul Sfintilor Arhangheli
6 ) , † ) S f . M a r e M c . D i m i t r i e i z v o r â t o r u l -dd e -m
mir; Mihail si Gavriil, si al tuturor cerestilor si fara-
Pomenirea marelui cutremur din d e -tt r u p P u t e r i
Constantinopol (anul 740)
0 9 . 1 1 . 2 0 0 8 : D u m i n i c a a 2 4 -aa d u p a R u s a l i i ( L u c a
27.10.2008: †) Cuv. Dimitrie cel nou de la 7), S f . M c . O n i s i f o r s i P o r f i r i e d i n E f e s ;
Bucuresti; Sf. Mc. Nestor Cuvioasa Matroana de la Constantinopol; Sf.
28.10.2008: Sf. Mc. Terentie, sotia sa Neonila si Ierarh Nectarie de Eghina, facatorul de minuni
cei 7 fii; Cuv. Stefan Savaitul; Sf. Ierarh 10.11.2008: Sfintii Apostoli. Olimp, Rodion,
Dimitrie al Rostovului Erast, Sosipatru; Sf. Mc. Orest
29.10.2008: Cuv. M. Mc. Anastasia; Cuv. 11.11.2008: Sf. Mc. Mina, Victor, Stefanida, si
Avraamie Sirul Vichentie; Cuv. Teodor Studitul; Sf. Ier. Martin
30.10.2008: Sf. Ierarh Mc. Zenovie si sora sa de Tours
Zenovia; Sf. Apostol Cleopa 12.11.2008: Sf. Ier. Ioan cel Milostiv, Patr.
31.10.2008: Sf. Apostoli Stahie, Amplie, Urban, Alexandriei; Cuv. Nil Pustnicul
Narcis, Aristobul si Apeles; Sf. Mc. Epimah din 13.11.2008: †) Sf. Ier. Ioan Gura de Aur,
Egipt Arhiepiscopul Constantipolului
01.11.2008: Pomenirea celor adormiti; Sf. 14.11.2008: † Sf. Apostol Filip; Sf. Ierarh
Doctori fara de arginti Cosma si Damian din Grigorie Palama
Asia Mica
15.11.2008: Începutul Postului Craciunului; Sf.
0 2 . 1 1 . 2 0 0 8 : D u m i n i c a a 2 2 -aa d u p a R u s a l i i ( L u c a Mc. Marturisitori Gurie, Samona si Aviv; †)
5), Sfintii Mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Cuviosul Paisie de la Neamt
Elpidifor si Agapie
SCRISORI DE LA CITITORI
CITITORI
Politica de ieri ºi azi din România
~ episodul I ~
Dragi cititori ai revistei „Viaþa Gali-
cenilor”, pentru dumneavoastrã, probabil,
va fi o surprizãsubiectul pe care doresc sã-l
abordez, mai ales cã este vorba despre po-
liticã. Dacãdespre culturã spunem cã se pot
scrie o serie de articole ce se pot transforma
în seriale ºi am publicat o parte referitor la
acest subiect, cred cã nu e cazul sã vã infor-
mez cãºi politica va avea aceeaºi soartã, cu
o varietate de articole transformate în se-
riale. În acest articol mã voi referi în special
la perioada Ceauºistã, aºa cum am trãit-o ºi
vãzut-o eu, personal. Dacãpentru cei tineri
care n-au avut contact direct cu politica din
trecut, problema pare mult mai simplã, de-
oarece ei, în prezent beneficiazãde mai mul-
tã libertate de miºcare ºi vor spune cã este
mult mai bine în prezent. Eu, personal ºi cei
de vârsta mea sau ºi mai în vârstã, vor fi de
acord cu mine cãnici în perioada ceauºistã
nu se trãia rãu, în condiþiile în care locurile
de muncã erau asigurate, iar tinerii care ter-
minau ºcoala, la fel erau siguri cãau locuri
de muncã. Dar pentru a nu mãabate de la
subiectul propus , politica, se poate spune
cãºi atunci politica era prezentatã ca un
ºablon, în care toþi se aliniau la o anumitã
doctrinã a unui singur partid, ºi anume
P.C.R. Se spune cã o lege trebuie respectatã
indiferent dacã ne convine sau nu ºi, de
aceea, în perioada la care mã refer, proble-
mele erau mult mai simple ºi din motivul
prezenþei unui singur partid pe scena poli-
ticã româneascã, partid al unui singur con-
ducãtor, chiar dacã se vorbea, pe atunci, cu
mai multã reþinere, despre Cabinetul I - Ni-
colae Ceauºescu ºi Cabinetul II - Elena
Ceauºescu. Cu toate pãcatele lui Nicolae
Ceauºescu, în mod sigur, el a fost un mare
patriot ºi spun acest lucru pentru cã, atât eu
cât ºi ceilalþi de teapa mea, simþeam, la anu-
mite manifestãri ocazionale stabile, gen 1
Mai sau 23 August, cã eram la unison cu
respectivul ºi actul istoric la care partici-
pam, indiferent ce crede unul sau altul.
Trebuie sã recunosc cã eu, ca persoanã,
fãrã atribuþiuni politice de care sã benefi-
ciez de pe urma unei funcþii ºi acum, dupã
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 11
aproape 20 de ani de la Revoluþie, merg la
ideea pe care am prezentat-o mai sus ºi re-
pet cã nici atunci nu era aºa de rãu cum unii
vor sã denatureze lucrurile, în prezent, si-
gur, scuzaþi expresia, pentru cã au prins cio-
lanul ºi acum le este mult mai simplu ca sã
te facã se crezi c ei sunt cei care au drep-
tate. Eu, ca persoanã particularã, vorbind în
nume propriu, pot afirma cu toatã sinceri-
tatea, cã atât în perioada respectivã, cât ºi în
prezent, nu vãd mari modificãri ale vieþii
cotidiene personale pentru a fi de acord cu
cei care susþin contrariul, din motivele pre-
zentate mai sus ºi anume sã fie foarte clar:
au prins anumite funcþii fãrã a avea pregãti-
rea corespunzãtoare în domeniul respectiv...
Sunt anumite aspecte ale vieþii în care am
trãit, în care, sincer sã fiu, îmi este foarte
greu sã aduc, în continuare, argumente PRO
perioadei respective. Imaginaþi-vã, dragii
mei cititori, cã atunci, în fiecare sat, desi-
gur, este valabil ºi la oraº, exista persoane
angajate la anumite unitãþi, având o cu totul
altã funcþie, onorificã, ºi anume aceea de:
DEPUTAT! Aceastã persoanã numitã depu-
tat era un fel de consilier de acum, dar reþi-
neþi foarte bine, respectivul nu era plãtit
pentru activitatea lui, cum se întâmplã as-
tãzi ºi, cu toate acestea, el se implica în pro-
blemele comunitãþii, fiind - scuzaþi-mi ex-
presia - mult mai patriot, ca sã nu spunem
chiar cã era o mândrie pentru el acest statut
al lui... Imaginaþi-vã, dragii mei, cã dacã a-
vea loc o adunare generalã (ºedinþã politi-
cã), acolo se discutau probleme ale localitã-
þii ºi chiar dacã unii se înflãcãrau mai mult
decât trebuie privind planul cincinal, politi-
ca la zi, în cuvântãrile lor, pe ansamblu, du-
pã ºedinþã, fiecare rãmânea cu ceva, compa-
rativ cu ce este acum, dacã se mai practicã
aceeaºi formulã, sã mã anunþaþi ºi pe mine,
cã sunt tareee curios. Mulþumesc pentru a-
tenþia acordatã ºi sper sã revin, cât mai cu-
rând, cu episodul II ºi anume: “Politica de
Ieri ºi de azi”!
„ Cu mult respect ºi stimã,
Ionel Enache
1 2 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
La data de 13 septembrie a.c., la ora 08.30,
ªtefan C., în vârstã de 27 de ani, din comuna
Galicea, judeþul Vâlcea, în timp ce conducea un
autoturism marca ,,Dacia Sandero” pe DJ. 688 A,
localitatea Galicea, din direcþia Olanu - Budeºti,
datoritã neadaptãrii vitezei ºi a consumului de
alcool, a intrat pe contrasens ºi a acroºat cu partea
lateralã stânga pe Gheorghe B., în vârstã de 44 de
ani, din comuna Stoileºti, judeþul Vâlcea, care se
deplasa, în calitate de pieton, pe partea dreaptã a
DJ 678, în sensul invers de mers al autoturismului.
Dupã accidentarea pietonului, conducãtorul auto a
pãrãsit locul faptei, s-a deplasat cu autoturismul la
domiciliul sãu ºi nu a anunþat organele de poliþie
despre producerea accidentului. Inspectoratul de
Poliþie Judeþean Vâlcea a fost anunþat despre pro-
ducerea accidentului de cãtre personalul medical
din cadrul Dispensarului Uman din localitatea Gali-
cea, în jurul orei 15.48, când victima s-a prezentat
la aceasta unitate, acuzând dureri la braþul drept. În
urma impactului a rezultat vãtãmarea corporalã
gravã a pietonului, care a fost transportat la Spita-
lul Judeþean Vâlcea, unde i s-a stabilit diagnos-
ticul ,,politraumatism prin accident rutier, fracturã
claviculã dreapta”, rãmânând internat pentru mai
mult timp. În scurt timp, poliþiºtii au identificat
conducãtorul autoturismului, gãsindu-l pe acesta la
serviciu, în jurul orei 17.50. La ora 17.53, con-
ducãtorul auto a fost testat cu aparatul etilotest,
rezultatul fiind de 0,50 mg/l alcool pur în aerul
expirat ºi i-au fost recoltate doua probe biologice
de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
„ Alina ROGOBETE
alyna_propress@yahoo.com
POLITIE
Recomandãri
pentru ºoferi:
Þinând cont de faptul cã ploaia este fenomenul meteo-
rologic preponderent în acest anotimp, este necesar ca, în
condiþiile unui carosabil umed, sã se adopte o manierã
calmã de conducere, fãrã sã se bruscheze comenzile
vehiculului. De asemenea, este necesar sã se ruleze cu un
regim de vitezã scãzut, adaptat permanent condiþiilor de
drum. Reamintim obligaþia legalã a conducatorilor de
vehicule de a circula cu o vitezã care sã nu depãºeascã 30
km/h în localitãþi ºi 50 km/h în afara localitãþilor, atunci
când vizibilitatea este sub 100 de metri în condiþii de
ceaþã, ploi torenþiale sau ninsori abundente. Referitor la
circulaþia în condiþii de ploaie, este necesar ca fiecare
manevrã în trafic sã fie efectuatã numai dupã o temeinicã
asigurare. În situaþia în care vizibilitatea în oglinzile
autovehiculului este redusã din cauza stropilor de ploaie,
folosirea luminilor de cãtre ceilalþi conducãtori auto
reduce riscul producerii unor accidente pe fondul neasig-
urãrii la schimbarea direcþiei de mers. De aceea, reco-
mandãm ca luminile de întâlnire sã fie folosite pe timpul
zilei, pe toate categoriile de ºosele. Un alt fenomen mete-
orologic rãspândit în aceastã perioadã este ceaþa. Din nou
amintim o prevedere legalã: conducãtorii auto sunt oblig-
aþi sã foloseascã luminile de întâlnire ºi cele de ceaþã pe
timp de ceaþã densã. Totodatã, se interzice circulaþia pe
timpul nopþii sau ziua, pe timp de ceaþã, ninsoare abun-
dentã sau ploaie torenþialã, cu un autovehicul fãrã lumini
sau fãrã semnalizare corespunzãtoare. Îi atenþionãm pe cei
ce obiºnuiesc sã foloseascã luminile de ceaþã în alte
condiþii decât cea pentru care sunt destinate, cã riscã, pe
lângã amendã, sã le fie implementate ºi 3 puncte de
penalizare. Acest aspect se înscrie în gama ultimelor mod-
ificãri aduse legislaþiei rutiere ºi are la bazã faptul cã din
ce în ce mai mulþi ºoferi au reclamat cã au fost frecvent
orbiþi de proiectoare sau de lãmpi de ceaþã, folosite
abuziv. „ Alina ROGOBETE
alyna_propress@yahoo.com
POLITIE
Un exemplu cã Poliþia Românã
acþioneazã cu succes ºi pe aceastã linie îl
reprezintã acþiunea din data de 30 sep-
tembrie a.c., când, între orele 11.00 –
13.00 ºi 16.00-19.00, poliþiºtii de proximi-
tate din cadrul Poliþiei municipiului Rm.
Vâlcea, însoþiþi de un reprezentant al
Inspectoratului ªcolar Judeþean Vâlcea,
au descins pe raza municipiului reºedinþã
de judeþ, Râmnicu Vâlcea, scopul
declarat ºi, se pare, atins, fiind identifi-
carea elevilor care frecventeazã barurile
din apropierea unitãþilor de învãþãmânt
ºi absenteazã în mod nejustificat de la
orele de curs. Acþiunea face parte din
„Programul judeþean pentru prevenirea
ºi combaterea delincvenþei juvenile ºi a
victimizãrii minorilor”, precum ºi din
„Proiectul local de prevenire a absenteis-
mului ºcolar”. În timpul acþiunii au fost
depistaþi 81 elevi, în locaþii diferite, 47
dintre acestea fiind amplasate la o dis-
tanþã mai micã de 500 metri faþã de
unitãþile de învãþãmânt. La finalul acþiu-
nii a fost informatã fiecare unitate de
învãþãmânt pentru a dispune mãsuri în
conformitate cu regulamentului ºcolar.
„ Alina ROGOBETE
alyna_propress@yahoo.com
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 13
Pentru a vã ]ine copilul cât mai
departe de un comportament deviant,
Poli]ia vã recomandã:
- comunicaþi cu copilul dumneavoastrã, acesta
trebuie înþeles, iar personalitatea lui respec-
tatã;
- fiþi fermi cu copilul, dar nu agresivi, violenþa
nu rezolvã problemele, ci mai degrabã le
amplificã;
- interesaþi-vã permanent de situaþia ºcolarã a
copilului dumneavoastrã;
- încercaþi sã-i cunoaºteþi pe prietenii copiilor
dumneavoastrã;
- asiguraþi în familie un climat afectiv, de
bunã înþelegere, distribuiþi copiilor sarcini
clare în desfãºurarea vieþii de familie, care sã
le dezvolte simþul responsabilitãþii ºi al util-
itãþii, fãrã a exagera, însã, atunci când obser-
vaþi o schimbare negativã în comportamentul
copilului dumneavoastrã;
- motivaþi-l pentru rezolvarea în comun a
problemei cu care se confruntã;
- alegeþi comunicarea, lipsa dialogului creeazã
bariere greu de trecut în relaþia copil –
pãrinþi;
Când situaþia pare a scãpa de sub control,
adresaþi-vã celor care vã pot fi de ajutor (pro-
fesori, poliþie, organizaþii neguvernamentale,
asociaþii de tineret), care vã pot sfãtui ºi spri-
jini în rezolvarea problemelor.
14 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 POLITIE

Art. 81. - (1) Parasirea accidentul s-a produs ca priu sau care Insotesc tara In masura a da asis-
locului accidentului fara urmare a unei infractiuni coloane militare), jan- tenta medicala necesara,
Incuviintarea politiei ori a se pedepsesc cu darmeriei, unitatilor spe- daca se Inapoiaza imediat
procurorului care Inchisoare de la 2 la 7 ani. ciale ale Serviciului la locul accidentului.
efectueaza cercetarea (2) Pot parasi locul acci- Roman de Informatii si (3) Conducatorii
locului faptei, precum si dentului fara Incuviintarea Serviciului de Protectie si vehiculelor prevazute la
modificarea sau stergerea prevazuta la alin. (1): Paza, care au In functiune alin. (2) lit. a) vor anunta
urmelor accidentului de a) conducatorii autove- dispozitivele de avertizare de Indata unitatea de poli-
catre conducatorul ori- hiculelor apartinand poli- sonora si luminoasa si se tie pe a carei raza s-a pro-
carui vehicul angajat Intr- tiei, serviciului de ambu- afla In misiune; dus accidentul, urmand ca
un accident de circulatie lanta, pompierilor, apararii b) conducatorii dupa terminarea misiunii
de pe urma caruia a rezul- civile, vehiculelor care, In lipsa sa se prezinte la sediul
tat uciderea sau vatamarea Ministerului Apararii altor mijloace de trans- acesteia In vederea
integritatii corporale ori a Nationale (destinate con- port, ei Insisi transporta Intocmirii actelor de con-
sanatatii uneia sau mai trolului circulatiei persoanele ranite la cea statare. (extras din OUG
multor persoane ori daca vehiculelor din parcul pro- mai apropiata unitate sani-
195/2002)
La data de 7 octombrie a.c., în jurul orei 11.45, Floarea C., dreapta, aripã dreapta, stâlpul dreapta faþã ºi parbrizul sparte.
în vârstã de 83 de ani, din comuna Galicea, judeþul Vâlcea, în
timp ce se deplasa, în calitate de pieton, pe partea carosabilã
a drumului judeþean 678, pe raza localitãþii natale, din direcþia
Ori la volan, ori la spital!
Drãgãºani cãtre Râmnicu Vâlcea, a fost lovitã de un autotur- Din sursele noastre din Drãgãºani, am aflat cã infrac-
ism care circula din sens opus, iar conducãtorul auto a pãrãsit toarea, pentru cã nu o putem numi altfel pe aceastã individã
locul accidentului, continuându-ºi deplasarea cãtre Drãgãºani. care a avut suficient sânge rece încât sã abandoneze, în
În urma investigaþiilor efectuate, s-a stabilit faptul cã autotur- mijlocul strãzii, o femeie trecutã de 8 decenii de viaþã, pe
ismul implicat în accident este de culoare roºie, marca Dacia care a accidentat-o, în condiþii dubioase, dacã este sã þinem
Logan. Din accident, a rezultat rãnirea gravã a Floarei C., cont de faptul cã se afla pe sensul de mers opus pietonului,
care a fost transportatã la Spitalul Judeþean Vâlcea, diagnos- era de fapt internatã în spital la ora producerii accidentului.
ticul fiind: „Fracturi costale C4, C5, C6, C7, C8, fracturã Probabil, acesta este ºi motivul pentru care a fugit de la locul
humerus stâng ºi fracturã de peroneu stâng”. faptei, gândind ori cã le va pune în pericol slujba acelor
medici care nu au supracegheat-o sau care i-au permis sã
Vinovata, gãsitã dupã o zi... pãrãseascã unitatea medicalã cu pricina, pentru ceva timp, ori
cã pedeapsa va fi mult mai mare dacã se aflã c ã, de fapt, ea
În urma investigaþiilor efectuate de poliþiºtii din cadrul era internatã!... În prezent, faþã de aceasta se efectueazã
Serviciului Poliþiei Rutiere al IPJ Vâlcea, miercuri, 8 cercetãri, sub aspectul sãvârºirii infracþiunilor de vãtãmare
octombrie a.c., a fost identificatã conducãtoarea auto, aceasta corporalã din culpã ºi pãrãsirea locului accidentului. Potrivit
fiind Nicoleta Stoica, în vârstã de numai 32 de ani, din OUG 195 care reglementeazã circulaþia pe drumurile publice,
municipiul Drãgãºani. Identificarea acesteia a fost rezultatul infractoarea drãgãºeneancã riscã o pedeapsã cu închisoarea
unei bune colaborãri cu poliþiºtii din cadrul Inspectoratului de cuprinsã între 2 ºi 7 ani! „ Alin BARBU
Poliþie Judeþean Olt. Autoturismul prezenta avarii în partea alyn_propress@yahoo.com
lateralã dreapta faþã, proiector dreapta, oglindã retrovizoare
ANUNTURI & PUBLICITA
PUBLICITATE 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 15
„ Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], Vand vin de Dr`g`[ani, numai
\n stare perfect` de func]ionare.
Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 soiuri nobile, cali -
„Vând toc`toare coceni produc]ie Germania, tate excep]ional`,
suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect`
stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la vinul este curat.
telefon: 0765-222.592
„Vând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent
Rela]ii la tel:
adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare.
Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 0 7 2 0 -99 3 2 . 0 8 2
SC GRIL IMPEX Vând auto TOYOTA RAV
4 (SUV). An fabrica]ie
2003, Cap. 1995 cm.p,
SRL BUCUREªTI motorizare pe motorin`,
Euro 3, Km.: 160.000,
angajeaz` conduc`tori auto posesori de ABS Aerbaguri, oglinzi
permis de conducere categoria D [i atestat electrice, far regrabil,
pentru transport persoane [i ajutor de Tax` prim` \nmatriculare
buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii 850. Pre] negociabil.
la autogara Gril din spatele Maternit`]ii
Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon: Tel: 0250-810.738,
0723-033.072
0768-103.501 Vând CITROEN
XSARA 2, an fab-
rica]ie 2004,
Vând d mansardd e d in cap.-1995 cm.p.,
motorizare
BCA, strad
d a Dacia, Diesel, volan
regrabil, oglinzi
cartier 1 Mai Râmnicu electrice, senzori
ploaie, computer
Vâlcea. Rela]ii la tel.: bord, etc. Pre]
negociabil.
0751-898.584 Tel: 0723-033.072.
Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993,
instala]ie GPL, servo-d
direc]ie, CD SC MATDAN SERVICE SRL
Player, închidere centralizatã, \n stare angajeaz` [oferi posesori de per-
perfect` de mis de conducere categoria D [i
func]ionare. atestat pentru transport persoane.
Pre]: 3.500 euro, Rela]ii la telefon:
negociabil.
Rela]ii la telefon:
0762-44 60.106
0728-242.765
SC ILDO IMPEX SRL vinnde c`rr`m mid` terrmic` porrtaant`, im mporrt Serrbiaa.
Commandaa minnim m` este de unn TIR (33,6 mc). V` putem m acorrdaa o
oferrt` speciaal` penntrru taavaane cu prre]urri avaantaajoaase. Râm
mnicu
Vâlceaa, Strradaa Stolnnicenni, nr. 1556.
Relaa]ii laa telefonn: 0728-9957.710 saau 0740-4497.373.
C M Y K
16 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
Duminicã, 28 septembrie a.c., e-
dilii liberali ai comunei Galicea
au pus în secnã cea mai reuºitã zi
a comunei lor de pânã acum. Mu-
zica a fost la mare înãlþime, mai
ales dupã orele 15.00, când artiº-
tii de talie internaþionalã din com-
ponenþa grupului folcloric “Rap-
sozii Oltului”, parte integrantã a
formaþiei profesioniste pentru
promovarea Culturii Tradiþionale
“Rapsodia Vâlceanã”, ºi-au fãcut
apariþºia pe frumoasa scenã din
parcul Zãvoi din centrul civic al
comunei Galicea... Monica Mi-
tran, Mioara Raica, Dumiru Mar-
gine, Alin Pavelescu, Cristina U-
drea ºi Luminiþa Tãnasie au dat
tonul la voie bunã pe sub fumul
îmbibat cu miros de mici pregãtiþi
cu o pasiune de nedescris, la iarbã
verde, în faþa micului restaurant
din parcul cu pricina. Spectacolul
lor de exc epþie a fost dirijat de
maestrul Ionel Puia. Acompania-
mentul a fost asigurat de artiºti
fãrã egal pe mapamond, anume:
Gheorghe Iordache- la nai, Ionuþ
Puia- la vioarã, Gheorghe Voinic-
ºi la fluier ºi al cimpoi ºi Nicolae
Urmuzescu- la taragot.
Fotbal, handbal, volei ºi
atletism pe stadionul
Zãvoi
Manifestãrile dedicate Zilei Co-
munei Galicea (a cincea ediþie) au
fost gândite, de aºa naturã încât
sã le dea ocazia tinerilor sã-ºi e-
xerseze talentul, simultan, la toate
sporturile care puteau fi practicate
în aer liber. Aºa se face cã, pe
parcursul întregii zile, pe stadio-
nul Topologului din Galicea, au
rãsunat glasuri vesele de copii de
toate vârstele, care s-au întrecut
nu numai la fotbal, dar ºi la hand-
bal, volei sau chiar... atletism. Mi-
cuþii au venit din nu mai puþin de
zece loc alitãþi pentru a arãta de
ce sunt în stare, la Galicea. Nu
putem trece cu vederea faptul cã
meciurile au fost amicale doar pe
hârtie, în teren, cei mici angre-
nându-se într-o luptã acerbã pen-
tru premiile puse în joc... Au avut
ºi de ce, pentru cã organizatorii s-
au întrecut pe ei, în acest an!
Galicea, sãrbãtoritã cu
EVENIMENT
patru luni mai târziu...
Potrivit viceprimarului comunei
Galicea, liberalul Florea Udrea,
Ziua Galicii, manifestare care a
avut loc sub semnul Festivalului
“Theodosie Rudeanu”, a avut loc
cu patru luni mai târziu ºi din
cauza faptului cã 2008 a fost un
an electoral ºi mai toate oficial-
itãþile comunei se aflau în febra
pregãtirii campaniei. “Aceastã
ediþie s-a vrut a fi ieºitã, cu mult,
din tipare. Practic, s-a vrut ºi,
cred eu, s-a ºi reuºit sã fie una
total diferitã faþã de cum s-a sãr-
bãtorit ea pânã în acest moment.
Aceasta, în primul rând, pentru
faptul cã a fost decalatã cu câteva
luni, ea trebuind sã aibã loc în
ultima duminicã a lunii mai,
adicã, odatã cu alegerile locale. ªi
de aceastã datã, sãrbãtoarea s-a
desfãºurat pe parcursul a douã
zile ºi a constat, printre altele, din
organizarea de simpozioane, con-
cursuri de istorie, religie, medi-
cinã, sport ºi multe altele... Am
reuºit sã acordãm premii în val-
oare totalã de aproape 100 de mil-
ioane de lei vechi. Tot cu acest
C M Y K

EVENIMENT 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 17

ioane de lei vechi. Tot cu acest Mihai
prilej, în „Parcul Zãvoi” din co- Viteazul
muna noastrã, au avut loc concer- este adeva-
te de muzicã popularã susþinute ratul lucea-
de interpreþi îndrãgiþi de acest far al ro-
gen!”, ne-a povestit viceprimarul manilor,
Udrea. Printre participanþii la este steaua
unitatii
diferitele concursuri organizate, al
Galicea, în acest an, au fost invi-noastre.
tati peste 600 de copii, din zece Este putin
localitãþi vâlcene ºi anume: adevarat
Bãbeni, Olanu, Mihãeºti, Nicolae probabil ca
Bãlcescu, Stoileºti, Dãnicei, opera sa,
Frânceºti, ªirineasa, Galicea ºi daca nu ar
Drãgoieºti. Manifestarea va fi fost a-
include concursuri de Sport, sasinat, ar
Religie, Istorie ºi Sãnãtate. fi rezistat
Evenimentul nu ar fi fost atât de timpului
reuºit, fãrã colaborarea de mai mult
excepþie a Consiliul Judeþean, a decat au
Asociaþiei Judeþene a Fotbalului dainuit
ºi mai ales a Organizaþiei altele in
Nonguvernamentale World situatii si-
Vision, care au contribuit foarte milare, insa
mult îndeosebi la acordarea de jertfa sa a
premii ce-aur constat din diverse durat in su-
obiecte, cãrþi ºi haine... fletele si-n
gandurile
Teatrul Anton Pann i-a romanilor secole si
distrat pe micuþi credeam ca
va mai
Nu au lipsit nici artiºtii de la dainui atata
teatrul “Anton Pann” care au timp cat vor mai fi romani pe Apostoli Petru si Pavel care, in a-
susþinut, cu acest plãcut prilej, lume. Se adeveresc astfel cuvin- cest an, sarbatoreste implinirea a
câteva spectacole de teatru pentru tele lui, rostite in fata mai marilor 410 ani de la existenta. Astazi a-
cei mici... Mai mult, la Biserica Europei de atunci: „ Nu-mi las cest locas este biserica de mir
din satul Valea Râului, acolo unde nimanui tara si neamul, nici pentru cetatenii acestui sat.Inca
îºi doarme somnul de veci renu- mort.”. De atunci, Mihai Viteazul din anul 1864 in urma Legii de
mitul Teodosie Rudeanu, a avut domina constiinta romaneasca, Securizare a averilor manastiresti,
loc, duminicã, începând de la ora implicit a galiceanului si este ne- devenind metoh a Episcopiei
prânzului, o frumoasã slujbã de cesar sa precizam ca acest fapt nu Ramnicului, se impune ca impor-
cinstire a memoriei acestuia, iar inseamna o intoarcere obsesiva tant centru monahal si cultural. In
la ªcoala cu clasele V-VIII din spre trecut, ci o privire spre vii- biserica slujeste enoriasilor vred-
Galicea, s-a desfãºurat, cu tor: Mihai Viteazul a privit incre- nicul preot paroh Ungureanu Ion
începere de la ora 13.00, un sim- zator la viitorul neamului si al ta- Nicu, care a redus biserica la ade-
pozion ºi au fost acordate rii sale si tot asa trebuie sa facem varata ei valoare; istorica, cultura-
diplome de fidelitate acelor si noi, cei care simtim si traim ro- la, si eclesiala. Aici, in incinta bi-
cupluri care au serbat, în luna maneste, in spiritualitatea euro- sericii isi are mormantul o alta
septembrie, împlinirea a 50 de ani peana care ne orienteaza pasii. El personalitate a Tarii Romanesti,
de la cãsãtorie. este cel care realizeaza pentru un Theodosie Rudeanu si sotia sa
„ Alin BARBU scurt timp unirea celor trei tari Stanca. Theodosie Rudeanu este
alyn_propress@yahoo.com romanesti surori: Tara Romaneas- mare logofat al lui Mihai Viteazul
ca al carei domn a fost cu Transil- si in acelasi timp capitan al ostilor
vania si Moldova. Oltean fiind de Tarii Romanesti. El este cel care
Mihai viteazul si origine, alaturi de familia boie- in anul 1599 organizeaza oastea
Theodosie Rudeanu, reasca a Buzestilor, proprietari de
mosie in satul Teiu din comuna
din stanga Oltului condusa de
fratii Buzesti si merge spre Sibiu,
luceferii Tarii Galicea, isi stabileste Sfatul Dom- la Selimbar unde se intalneste cu
nesc in comuna vecina Dragoesti. armata condusa de domnitor care
Românesti, ctitori ai In timpul lui, in comuna noastra plecase din Bucuresti pe Valea
meleagurilor in satul Flamanda, azi Valea Rau-
lui, se construieste Manastirea
Prahovei si se da lupta dintre
Mihai Viteazul si Sigismund
galicene... Flamanda ,cu hramul Sfintii Batori.
18 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
Victoria de la Selimbar a domnitorului Tarii Romanesti
asupra principelui Transilvaniei, aducea incoronarea la
Alba Iulia a lui Mihai Viteazul ca domn al Tarii
Romanesti si Ardealului. Pe langa functiile
administrative indeplinite la curtea domneasca
Theodosie Rudeanu este si un mare carturar.El este
primul cronicar roman care scrie cronica de curte a lui
Mihai Viteazul in limba romana. Evenimentele vremii
fac ca aceasta cronica sa fie pierduta si gasita de
cronicarul de origine Siliziana , Baltazar Walther . El
este cel care o publica. Cronica scrisa de Theodosie
Rudeanu si publicata de Baltazar Walther prin
evenimentul ei face sa fie recunoscuta ca important
document european, iar Theodosie Rudeanu sa fie ri-
dicat la rangul de cronicar national. Theodosie Rudeanu
moare la 20 mai 1621 si este inmormantat alaturi de
sotia sa Stanca. Mormintele calor doua personalitati e-
xista si astazi in interiorul bisericii din satul Flamanda,
comuna Galicea, dovedind ca acest locas este construit
de familia Rudeanu, caci au avut mosie aici si sunt de pe
aceste meleaguri. Manastirea a fost construita la capatul
mosiei boierilor Slavitesti care se intindea in lungul
Topologului pana la varsare in raul Olt, continuand pe
Valea Luncavatului. In satul Slavitesti si-a avut resedinta
familia boierilor slavitesti. Manastirea Flamanda a avut
o mosie care se intindea pe suprafata de 572 pogoane de
teren situat atat in jurul manastirii cat si in comunele
vecine si chiar la distante destul de mari. Dintre satele
apropiate sunt amintite: Balcesti, Teiu, Ursii de Jos,
Ursii de Sus, Dragioiu si Plesoiu, iar satele indepartate
sunt: Dobresti, Strejesti si Calinesti. Locul pe care se
gasea asezat schitul purta numele de „ Turcineasa ”,
denumire care deriva de la „ Turcin rumanul si feciorii
lui…”. Pe langa acestea, manastirea mai dispunea si de
daniile unor boieri precum: Stanca din Albesti si Dima
Rudeanu situate pe campul Ramnicului, sau morile
situate in jurul Ramnicului sau pe Valea Topologului
fiind manate de apa Oltului sau Topologului. Dupa
aplicarea Legii de Secularizare a averilor manastiresti
intreaga avere a manastirii este donata Episcopiei
Ramnicului, iar majoritatea terenurilor fiind supusa
Legii de Improprietarire a Taranilor.Pe acest teren sunt
improprietariti taranii din satele Cocoru si Valea Raului,
de unde si denumirea de lotasi (loturi), nume atribuit
cetatenilor din satul Cocoru in partea de est a satului, in
jurul Ocolului Silvic. Aceasta a dat posibilitatea
dezvoltarii acestui sat si schimbandu-si si numele din
„Piscul Cocorului” in satul Cocoru, nume existent si
astazi. O inportanta deosebita pentru repunerea in cir-
cuitul cultural si stiintific al Manastirii Flamanda, o a-
corda neobositul arhitect N.Ghica-Budesti. In monumen-
tala lucrare „Evolutia arhitecturii in Muntenia si Ol-
tenia” volumul III, dedicandu-i cateva pagini destul de
frumoase din care reda: „E situata la marginea unui sat
indepartat de pe malul stang al Oltului, in mijlocul unei
curti inconjurate de ziduri inalte, in care se patrunde pe
sub gangul unei clopotnite rustice de piatra bruta. Nici o
cladire a fostului schit nu se mai gaseste azi in
picioare…Biserica este inalta si proportii frumoase, de o
simplitate arhaica. Turlele vechi au disparut si sunt
inlocuite cu altele de scanduri. Planul este frumos com-
pus, bine proportionat si trasat cu maiestrie de catre un
mester bun cunoscator al traditiilor arhitectonice de pe
acele vremuri. Lungimea bisericii este de 20 metri, cu
pritvor cu tot, pe 6 metri, lungimea aproximativa in
exterior. Naosul in forma de trefla are conformatia ar-
haica a bisericilor din vechea scoala sarbeasca, cu cele
patru masive de zidarie proeminente sub turla pantocra-
torului, arcurile latarale oarbe interioare dinspre apus
sunt inalte si inguste. Cele dinspre altar sunt insa mai
largi si mai joase. Absidele sunt semicercuri pline in
plan, iar nu segmentate ca in unele biserici din veacul al
XVI-lea (Ciutura-Dolj); absida altarului este adanca si
spatioasa, ea apartine planului simplu, peretii masivi au
o grosime de circa un metru. Pronaosul patrat are, ca si
cel de la Cornet, patru picioare de zid, la colturi, peste
care stau arcurile ce sustin boltile. Aceasta configuratie
am mai vazut ca exista la bisericile cu clopotnita peste
pronaus, ceea ce da de banuit la prima vedere, ca
aceasta ar fi fost si aici nu exista aici si nici in interiorul
zidului. Pridvorul pe arcade este alipit bisericii la o alta
epoca asemenatoare cu Arnota, Gura Motrului, de la
EVENIMENT
Aspect de la slujba oficiatã la Biserica din Valea Râului,
în cinstea lui Teodosie Rudeanu ºi a lui Mihai Viteazul
Ciutura-Dolj si altele din epoca lui Matei Basarab.
Arcadele in forma de semicerc sunt inalte, rezemate pe
stalpi, incoronate cu capitele simple de caramida.
Decorul exterior este compus din doua registre de firide
bizantine inalte si inguste. Braul si cornisele sunt
tencuite dar se pare ca si ele sa fi fost din caramida asa
cum pare sa fi fost si la biserica manastirii Dintr-un
Lemn. Ferestrele au chenare de piatra simpla ca bi-
sericile din veacul al XVI-lea, cornisa, braul, etc. nu pre-
zinta nimic particular. Pentru noi, locuitorii meleagu-
rilor galicene situati pe Valea Topologului, la varsarea lui
in Olt, existenta manastirii flamanda, azi biserica de mir,
cu 410 ani in urmareprezinta un document deosebit de
existenta a vietii umane, culturale, spirituale si
economice. Constructia manastirii in secolul XVI; cele
doua personalitati ale Tarii Romanesti si apoi ale Ro-
maniei. Mihai Viteazul primul fauritor al Romaniei si
Theodosie Rudeanu, primul cronicar roman, care scrie
in limba romana, viata domnitorului, dovedeste existenta
unei culturi si spiritualitati puternice, condusa de o
populatie cu o constiinta luminata in perioada respec-
tiva, cu o dragoste ancorata in Dumnezeu si in neam.
Aceasta ne face sa credem asa cum arata documentele
perioadei respective ca in Flamanda, azi Valea Raului si
Galicea o singura comuna inca din anul 1838, la vremea
aceea se infiintau primele scoli pentru localnici. Insasi
prima denumire a comunei noastre Galicea este legata
de mosia si Manastirea Flamanda, purtand numele de
Galicea- Flamanda.Galicea nume atribuit ca urmare a
formarii si asezarii satului Galicea la centru aproape de
varsarea Topologului in Olt este mentionat urmare a
asezarii unde isi odihneste viata vesnica Theodosie
Rudeanu, in biserica construita de el sub marele dom-
nitor al Tarii Romanesti- Mihai Viteazul. Organele de
conducere ale comunei, pornind de la primarul comunei,
viceprimarul, intelectualii profesori, invatatori si in mod
special preotii trebuie sa cunoasca istoria comunitatii,
dar in acelas timp trebuie sa-si intareasca eforturile
pentru popularizarea acestui monument istoric si a
marelui Theodosie Rudeanu. Sunt de laudat lucrarile ce
s-au executat aici in ultima perioada ; refacerea picturii
in biserica, imprejurimile, renovarea localului de scoala
si gradinita, dar in mod special asfaltarea drumului
judetean Galicea-Valea Raului-Nicolae Balcescu sau
amenajarea puntilor care leaga cele doua sate surori
Flamanda de Valea Raului si Cocoru, despartite de la est
la vest de raul Topolog. Toate cele scrise trebuie sa ne
mobilizeze mai mult in cinstirea celor doi „luceferi”
Mihai Viteazul si Theodosie Rudeanu, dar pe noi
galicenii trebuie sa ne motiveze, caci ctitoria lui
Theodosie Rudeanu si somnul de veci pe care il doarme
in biserica Manastirii Flamanda nu au fost acte in-
tamplatoare si randuite de Bunul Dumnezeu Cel care a
facut ca noi astazi sa avem identitate istorica, culturala
si spirituala. „ prof. Anton CEAUSESCU,
cercetator istoric
OPINIILE CITITORILOR 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 19

Dragi cititori din comuna Galicea, aºa cum am promis în ediþia trecutã a revistei „Viaþa
Galicenilor”, iatã cã m-am þinut de cuvânt ºi în cele ce urmeazã mã voi referi la un act de
culturã drag mie ºi în mod normal ºi dumneavoastrã, având în vedere cã este vorba despre
comuna noastrã. Dar pentru a nu lungi prea mult suspansul mã voi conforma ºi voi
menþiona faptul cã duminicã, 28 septembrie 2008, la noi în Galicea a avut loc Festivalul
cultural „Teodosie Rudeanu”- ediþia a V-a, sãrbãtoare anualã care a devenit tradiþionalã, un
lucru deosebit. Cine a fost Teodosie Rudeanu ºi ce a reprezentat el pentru comuna noastrã
nu este cazul sã mã ocup eu de acest subiect chiar dacã meritã, pentru cã în ediþia ante-
rioarã a revistei noastre despre acest subiect a vorbit domnul viceprimar Udrea Florea ºi
domnul Anton Ceauºescu, specialist în istorie. Dragii mei cititori, pentru informarea dum-
neavoastrã pot spune cã aceastã zi de 28 septembrie 2008 a fost o zi foarte încãrcatã de
evenimente atât culturale, sportive, mese rotunde, diverse concursuri, slujba de pomenire
de la „Schitul Flãmânda” etc. Fãrã
a intra prea mult în amãnunte,
menþionez faptul cã eu personal am
fost prezent aproape permanent de
la ora 9.00 pânã în jurul orei 18.00
în Parcul „Zãvoi” ºi de aceea voi fi
corect cu dumneavoastrã ºi voi
prezenta aspecte reale de la faþa
locului aºa cum le-am vãzut eu. Îmi
pare rãu cã nu pot sã vã informez ºi
despre activitãþile paralele care au
avut loc, mai ales cum spuneam, cã
nu am fost prezent, dar promit cã
dacã nu se va implica nimeni ca sã
se refere la acest subiect, voi fi tot
20 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 OPINIILE CITITORILOR

în ediþia viitoare, dar dupã ce mã voi documenta mai bine. Cum spuneam, fiind pãrtaº la
acest eveniment, îmi permit cu acceptul dumneavoastrã, sã încep cu prezentarea programu-
lui artistic din Parcul Zãvoi. Primul ansamblu folcloric care a urcat pe scena amenajatã spe-
cial pentru acest eveniment, a fost Ansamblul Topologul din comuna Galicea, un ansamblu
nou înfiinþat, având o singurã participare la un festival, respectiv Festivalul Folcloric
Pastoral “La Izvorul Dorului” din oraºul Bãbeni. ªi pentru cã vorbeam despre acest ansam-
blu din comuna noastrã, cred cã sunt în asentimentul dum-
neavoastrã ºi al colegilor, ca sã îi prezint:
n e l E n ache
o l i s t v o cal Io oº Despre calitãþile muzicale
u c t o r ºi s M a r i a Ian ale noastre nu e cazul sã-mi
r
- inst solist vocal in Ciortan dau eu cu pãrerea, important
- o r rãmâne faptul cã ne-am
o c a l S m e l
- solst v ã- Marin Truc el
regãsit, e un început de
drum ºi sperãm ca, pe viitor,
- vioar - Doru Trucm iortan. sã avem ºi un sprijin mai
- orgã deon - Sorin C mare. Conform programu-
lui, a urmat un grup instrumentsit ºi
g ã º i a cor vocal cu artiºti copii, din comuna vecinã,
- or Nicolae Bãlcescu, coordonator fiind domnul învãþãtor Dincã.
În jurul orelor 14.30, a avut loc deschiderea oficialã, ceremonia religioasã,
cuvântãrile primarului, viceprimarului, domnului Buican, din partea PNL Vâcea, decernarea
diplomelor de fidelitate pentru împlinirea a 50 de ani de la cãsãtorie, unor cetãþeni din
localitate. În colaborare cu teatrul Anton Pann, a urmat un spectacol pentru copii ºi anume:
Teatrul de Pãpuºi, dupã care, în continuare, toþi cei prezenþi s-au delectat cu un program
artistic de mare þinutã ºi anume: Orchestra Profesionistã “Rapsodia Vâlceanã” ºi “Rapsozii
Oltului”. Coordonatorul a fost profesorul Elena Stoica. În concluzie, personal, consider cã
chiar dacã vremea a fost un pic cam mohorâtã, în inimile galicenilor ºi, în mod special, ale
celor prezenþi în Parcul Zãvoi, am simþit bucurie nemãrginitã generatã de faptul cã au fost
pãrtaº la un act cultural de asemenea valoare. Fãrã sã folosesc cuvinte mari, mã simt însã
obligat sã felicit persoanele implicate direct în organizarea acestui festival.
„ Cu stimã, al dumneavoastrã, Ionel Enache
POLITICA
Suntem convinºi cã toþi cetã-
þenii comunei Galicea, chiar
dacã numai unii au curajul ºi
demnitatea sã recunoascã acest
lucru, atât domnul Emilian
Frâncu, cât ºi domnul Cristi
Buican, primul din postura de
deputat ºi de ºef al PNL, iar cel
de al doilea, mai întâi, din pos-
tura de consilier judeþean, iar
mai apoi, din cea de vicepreºe-
dinte al Consiliului Judeþean
Vâlcea, au fost alãturi de noi,
în tot timul, atât la bine cât ºi la
rãu... Majoritatea investiþiilor
realizate în comuna Galicea li
se datoreazã celor doi, prin im-
portantele lor contribuþii la su-
mele de bani care au fost aduse
în localitatea noastr, pentru a
putea duce la îndeplinire tot ce
începusem sã construim. Într-a-
devãr, au demonstrat cã nu vin,
aºa cum fac majoritatea deputa-
þilor ºi a altor oameni politici,
doar din patru în patru ani, prin
localitatea noastrã, ca sã cearã
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008
votul electoratului. Ei au venit
ori de câte ori a fost nevoie ºi
considerãm cã, tocmai de ace-
ea, majoritatea locuitorilor îi
cunosc. Iar dacã cineva are ce-
va împotriva celor doi, înseam-
nã cã are ceva ºi cu noi, edilii
Galicei, pentru cã noi, prin cu-
loarea politicã pe care o aveam,
nu putem de unii singuri, ca sã
atragem fondurile necesare rea-
lizãrii unor investiþii care sã
impunã un grad ridicat de civi-
lizaþie, al comunei Galicea.
Sperãm ca ºi la alegerile din 30
noiembrie a.c., locuitorii comu-
nei sã fie alãturi de noi ºi sã
voteze la Senat, pe Emilian
Frâncu, iar la Camera Deputaþi-
lor, pe Cristi Buican ºi avem
convingerea cã nici de aceastã
datã, cei doi politicieni liberali
vâlceni nu vor dezamãgi aºtep-
tãrile noastre, ale tuturor, cum
nici noi, primarii acestei locali-
tãþi nu avem de gând sã deter-
minãm electoratul sã regrete cã
21
ne-a votat, din nou, în vara a-
cestui an. Dimpotrivã! Este
însã un adevãr cã, dacã primarii
unei localitãþi nu sunt membrii
ai unui partid care sã fie la Pu-
tere sau sã aibã susþinere puter-
nicã în Parlamentul României,
nu prea sunt ºanse ca sã ajungã
bani la ei, pentru cã fiecare par-
tid are grijã sã dirijeze fonduri-
le cãtre primarii lui... Iar dacã
vã plac ideile noastre de schim-
bare a feþei comunei noastre, de
impunere a unui grad înalt de
civilizaþie, atunci, avem nevoie
sã acordaþim pe 30 noiembrie
2008, votul dumneavoastrã, al
tuturor, lui Emilian Frâncu,
pentru Senat, omul care a dove-
dit cã nu are preferinþe ºi cã se
zbate pentru ca fiecare localita-
te sã primeascã banii necesari
pentru a se dezvolta, iar la Ca-
mera Deputaþilor, pe Cristi
Buican!
„ primar, Ion Nãfliu
„ viceprimar, Florea Udrea
22 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 SCRISORILE CITITORIL
CITITORILOR
OR

STIMAÞI TINERI AI
SOCIETÃÞII
- PARTEA A III-A -
Recunosc cã m-am implicat într-o disputã cu dumneavoastrã nu tocmai plãcutã pentru
unii dintre cei care sunt în situaþii din cele semnalate în articolele anterioare. Nu m-am
referit la persoane anume ºi nici nu am jignit pe nimeni, mi-am spus pãrerea personalã la
modul general ºi care din pãcate este realã în mare parte. Am ºi eu nepoþi ºi de multe ori
purtãm discuþii contradictorii pe aceastã temã de educaþie ºi de comportare în societate.
Ceea ce mã bucurã, este faptul cã în majoritate, mi se dã dreptate mie dupã ce venim
fiecare cu argumente pro ºi contra. Nu spun cã ºi pe timpul copilãriei ºi tinereþii mele nu
mai erau ºi fapte rele, dar foarte, foarte puþine faþã de ce se întâmplã astãzi. De aceea voi
încerca chiar ºi cu ajutorul unora dintre dumneavoastrã sã scoatem pe cât posibil în
evidenþã cauzele ce au dus ºi încã vor mai duce la starea deterioratã privind educaþia ºi
comportarea fiecãrui ins în societatea de astãzi. În primul rând cred cã este educaþia din
cadrul familiei ºi este valabilã zicala cu cei ºapte ani de acasã. Copiii sunt foarte isteþi ºi
atenþi la comportamentul, vocabularul ºi hobi-urile pãrinþilor pe care mai târziu le pun în
practicã. A doua cauzã principalã este televiziunea ºi internetul, care au fost puse în
circulaþie cu scopul de a vedea ce se petrece în þarã ºi în lume, de a face o educaþie
sãnãtoasã ºi în mod deosebit de a descoperii noi taine ale ºtiinþei ºi tehnologiei în diferite
ramuri de activitate, pentru descoperirea a noi metode pentru sãnãtatea ºi viaþa oamenilor.
Din pãcate unele posturi T.V. transmit emisiuni ºi filme care fac mult rãu în special
tinerilor. Vedem filme în care se interzice vizionarea sub 15 sau 18 ani, dar cine îi
controleazã pe tineri la ore târzii noaptea când acestea au camera lor ºi televizorul lor?
Dau un singur exemplu: suferind de puþinã insomnie, mai deschid televizorul noaptea ºi de
vreo douã ori am vãzut pe ecran o anume Laura Andreºan, cicã profesoarã de sex ºi vã
spun cã am scuipat pe televizor. Despre internet ce sã vã spun, cã nu am aºa ceva, dar am
înþeles cã la fel se dau ºi se cheamã la întâlniri obscene ºi câte ºi mai câte alte porcãrii în
afara modului normal de convieþuire. O altã cauzã ar fi anturajele, acele grupuri în care se
adunã tineri de ambele sexe unde se discutã ºi se inventeazã tot ce este mai rãu ºi urât pe
diferite teme numai de ºtiinþã nu ºi unde se foloseºte un vocabular de-þi vine greaþã
ducându-te cu gândul cã sunt de pe altã planetã. Fac precizarea cã aceste fapte se petrec
mai mult la oraºe, în special în cartiere mãrginaºe, unde sunt foarte mulþi tineri de diferite
etnii ºi cã în mediul rural sunt mai puþine cazuri. La o emisiune de ºtiri m-am îngrozit
când am aflat cã suntem pe locul trei în Europa, când tinerele fete de vârstã ºcolarã, 13-16
ani devin mame de copii. Am scris aceste trei mici episoade nu ca un judecãtor al
generaþiei tinere pe care îi iubesc ºi îi respect ca fiind viitorul de mâine, ci cu speranþa ca
sã încercãm pe cât posibil ca asemenea fapte ce le-am semnalat, sã nu se petreacã în
comuna noastrã. De asemenea, pentru a avea o reuºitã cât mai eficace, fac apel mai întâi
la pãrinþii care au în familie tineri ºi tinere a cãror vârstã este sub semnul întrebãrii ºi
discutabilã, sã fie mult mai atenþi în primul rând prin exemplul personal privind modul de
conduitã moralã. De asemenea, un apel chiar cu rugãminte, fac ºi la cadrele din
învãþãmânt, sã depunã un interes susþinut în aceastã cauzã de mare valoare. În încheiere
mulþumesc tinerilor ce vor citi aceste rânduri ºi le doresc multã sãnãtate, spor la învãþãturã
ºi la toate acþiunile ºi activitãþile lor.
„ Cu respect, Gicã Lixandru
P.S. Am fãcut prostia în viaþã sã fumez tutun pânã acum câþiva ani, când am devenit un
mare duºman al fumatului pentru care transmit câteva epigrame pentru cei care fumeazã.
Mulþumesc colectivului de redacþie al gazetei pentru publicaþie…
SFATURI PE VERSURI 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 23

RÃZBUNARE
Nu mai fumez, sã mã
rãzbun UNUI FUMÃTOR CU VOINÞÃ
Sã-l ardã focul de tutun
Când era mai tinerel Acum cicã-i mai deºtept:
ªi apunând nervos ocara
Aspira tot fumu-n el Pe colegi îi trage-n piept!
ªi-a aprins firesc þigara!
SFATUL MEDICULUI: UNUIA
CE-I PLACE SÃ FUMEZE:
Sã nu fumaþi, nu-i sãnãtos
Cei ce fumeazã mult, se duc… Fumez tutunul pentru cã;
Spunea un doctor serios Am bani prea mulþi ºi nu ºtiu cum
Trãgând adânc dintr-un trabuc… Sã scap de ei cât mai curând
ªi-i dau pe fum...
Fumez tutun doar pentru cã;
VOINÞA UNUIA... Sunt sãnãtos ºi zdravãn tun,
Tuberculozã vreau sã am
Zise cã nu mai fumeazã ªi trag la fum.
Începând cu azi deloc
Þigara îl enerveazã Fumez þigãri ºi pentru cã;
ªi de-o vede îi dã foc. Aºa-s crescut cu simþul bun
Pe când eram prunculeþ mic
Sã trag tutun.
Fumez tutun ºi pentru cã;
Mã simt mai mândru ºi mai bun
În faþa lumii ºi de-aceea
Tot trag la fum.
„ Gicã
Lixandru
C M Y K

24 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 OMAGIU DE LA CEI MICI

Azi e ziua Galicii,

Vom cânta, vom dansa...
De ziua Galicii,
Vom ºi juca...
Cu folclorul românesc,
Jocu-mi pornesc.
De ziua Galicii,
Veselie mare zãresc!
„Maria Georgiana Rizea,
clasa a III-a, ªcoala
SC Cocoru, comu-
MATDAN SEERVICEE SRLL na Galicea
vã ofeerã cursse nooi:
DUS: ÎNTORS:
6.10 SLATINA 22.00
7.00 DR~G~{ANI 21.00
8.00 RM. VÂLCEA 20.00
10.00 SIBIU 18.00
14.00 RM. VÂLCEA 11.00
16.15 SIBIU 8.40
18.30 DEVA 6.30
DR~G~{ANI - RM. VAL-
CEA, in intervalul orar
5.30-8.30, cu plecare din
Dr`g`[ani, din 20 in 20 de
minute! Rezerv`ri [i infor -
ma]ii, la:
0728-2242.765 ! Acela[i
num`r v` st` la dispozi]ie
pentru solicit`ri legate de
efectuarea unor curse
speciale!
 C M Y K
SCRIITORII NOSTRI
Mamã ºi Fiu - poeþi la înãlþime!
Luminiþa Roºoagã,
47 de ani, bibliotecar,
Univ. Constantin Brâncoveanu
Rm. Vâlcea
De dragul tãu
Clipa e doar desãvârºire,
iar eu vreau sã îi simt vãpaia.
Sã ard precum arde iarba
de-a soarelui dogoare,
în miez de varã,
de dragul tãu.
ªi tot ce timpul vrea sã-þi fure
sã pot sã-þi dau eu...
Zbor
M-am agãþat de nori
ºi am fãcut lucruri neînchipuite.
m-am lãsat în vârtejul vântului,
am þinut ochii deschiºi
sã vãd clipa, culoarea,
sã simt toatã tresãltarea
din inima mea,
sã simt universul
cum se reduce la simþãmânt
într-o delicatã tandreþe
cât mai sus de pãmânt.
Îngerii nu plâng
Cuvintele sunt zboruri
ce ne duc pe culmi
de bucurie, disperare
sau indiferenþã...
COPILARIE
Precum floarea înfloreste
În gradina primitoare
Copilul este bobocul
Ce-n familie apare.
Mama e copilaria
Grija ei pentru copil
Mama pentru ca tresare
Pentru orice suspinare.
Gradinita noastra draga
Multime de jucarii
17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 25
Cui îi pasã
de aceastã reticenþã?
Îngerii nu plâng...
Chiar dacã toamna vine
ca un vis amar,
ca un cuvânt ce rãneºte adânc
pânã departe-n nori,
cui îi pasã dacã trãieºti sau mori?
Îngerii nu plâng...
DOR
Aº vrea sã te vãd,
sã-þi spun ceva ce deja ºtii
despre toamna de-afarã,
despre noi, cei din lãuntru.
Aº vrea sã-þi aud
sunetul paºilor
cum merg lângã zorii
iubirii mele,
cum îi mângâie vântul.
Þi-aº spune ceva
despre litera T
în care-am pus: timp, trãire, trecut.
Numai sã nu se rãtãceascã sufletele,
Numai sã nu risipim vraja,
Numai sã nu fie Marea Tãcerii între noi
prea mare, prea mult,
sã nu ne-nvârtim printre
sunetele cuvântului târziu.
Aº vrea sã te mai ºtiu! Alexandru Roºoagã,
24 de ani, absolvent,
Doar Eu pune un
pic de... Univ. Constantin Brâncoveanu
Nu ºtiu de partea cui nesimþire Rm. Vâlcea
sunt. în toatã
Eu si Eu sau doar EU? cu ce nu mi-a trecut
treaba, prin minte, niciodatã
Pe cine pot conta. combinã elemente,
Pe Mine ºi pe Mine, poate anunþã dupã ºtiri
adaugã schimbare! la... publicitate!
Sau doar pe Mine? Puncteazã
Sunt un tânãr LEU.
E prea strâmtã cuºca
“bagã” mare!
Întrebare
Pentru EU ºi EU!
Întreb! Nu-mi amintesc
cine zicea cã poate
Sfat Timpul se scurge
ºi încã n-am aflat avea
tot ce-ºi doreºte
“pãrintesc” cum e cu adevãrul
º.a.m.d. cât ai clipi...
cum e cu perspectiva Sã fi fost fantezie
Mãi, nelimitatã, Într-un pont
lasã-te de explicaþii, cu maldãrul de zile ºi strecurat discret
mai dã-le dracului de cu piþipoanca de vis a
nopþi
argumente! nejustificate vis?
Loc de joaca, de odihna Sunt un boboc de floare
Într-o gradina cu flori.
O viata copil sa fii…
„Stefanescu Beatrice, COPILARIA?
clasa a IV-a Casa pamânteasca, scoala,
ªcoala din Cocoru Unde învat de mic sa cresc
Sa fiu harnic si cuminte,
FERICIRE DE COPIL Sa-nvat sa scriu, sa citesc.
Leaganul copilariei
Totul ce ma înconjoara, Este satul pamântesc
Sursa, viata, bucurie,
Casa, frati, parinti, surori,
Este-a mea copilarie, Ca sunt liber sa traiesc.
Care-mi da numai fiori. „ Balan Georgiana,
De fericire, când simt clasa a IV-a
Ca toate sunt dezmierdari, ªcoala din Cocoru
26 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 CURIOZITATI
- Pe data de 31 martie planificat un copil.
1889, la Paris, a fost
inaugurat faimosul - Gheorghe Bucur, mari-
Turn Eiffel, simbolul narul care a servit flota
cel mai reprezentativ al militara romana sub
Europei, intr-o cere- ultimii trei regi ai
monie organizata de Romaniei, a sarbatorit
Gustave Eiffel, cel care recent venerabila varsta de
a proiectat constructia 100 de ani. Membru fonda-
din otel. Simbolul tor al Cercului Maistrilor
Parisului implineste Militari din Divizia de
sambata venerabila Mare din 1928, venerabilul
varsta de 118 ani si se maistru de marina este
pregateste de sarba- considerat strabunicul tor-
toare. Monumentul a pilorilor. Pe toata perioada
fost construit in 1889, celui de-al doilea razboi
in onoarea centenaru- mondial s-a aflat la post in
lui Revolutiei franceze. atelierul destinat pregatirii
Guvernul Frantei a torpilelor pentru primele
organizat atunci o distrugatoare ale marinei
expozitie internationala militare romane. Este singurul marinar care a trait sub
si a anuntat un concurs patru regi: Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea si Mihai. A
de proiectare a unui servit flota militara sub ultimii trei si a trecut prin doua
monument care urma sa fie construit in centrul Parisului. razboaie mondiale. In 1933 a participat la preluarea sub-
Peste 100 de proiecte au fost trimise, insa Comitetul marinului Delfinul si la lansarea acestuia la apa. Regimul
Centenarului a ales planul lui Eiffel, care consta dintr-un comunist l-a scos din armata si l-a legat pentru restul
turn de otel ce urma sa se ridice la o inaltime de aproape vietii de uscat.
300 metri deasupra Parisului si sa fie cea mai inalta struc-
tura construita de om. Monumentul lui Eiffel a fost - Ultimul record al
intampinat cu scepticism de catre unii critici, care au afir- Romaniei in Cartea
mat ca monumentul are o structura nesanatoasa. Altii - Recordurilor este o funie
multi la numar - au fost indignati, acestia spunand ca de ceapa de 134 de metri,
monumentul va reprezenta o pata inestetica in inima la care au lucrat impleti-
Parisului. Imperturbabil, Eiffel a finalizat in mai putin de toare din satele Cornesti,
doi ani imensul sau turn, costand nu mai putin de 6 mil- Plaiesti si Valeni, in
ioane si jumatate de franci, o suma mai mica decat buge- cadrul festivalului Turda
tul prevazut initial. Imensa totusi pentru acele vremuri. Fest din septembrie 2006.
Structura usoara si aerisita a reprezentat din toate Aceasta a devenit cea mai
punctele de vedere o minune tehnologica si in cateva lunga funie din lume,
decenii a inceput sa fie considerata drept o capodopera dupa ce omologarea recor-
arhitecturala. Peste 300 de muncitori au unit 18.038 de dului a durat mai mult de
piese de otel, folosind doua milioane jumatate de nituri. trei luni, contrar obi-
Luand in considerare standardele de siguranta de la acel ceiurilor Guinness World
moment, este remarcabil faptul ca un singur muncitor a Records, anunta "Ziarul 21". Vedeta evenimentului a
murit la constructia turnului, in timpul instalarii lif- constituit-o ceapa rosie, specifica satelor din zona Turzii si
turilor. Lifturile originale functionau cu ajutorul unui sis- marca festivalului organizat anul trecut de Fundatia
tem hidraulic, lifturile actuale sunt electrice. Turnul are Ratiu.
300 m inaltime, excluzand antena din varf, ce mai adauga
24 de metri, si o greutate de peste 10.000 de tone. Cand a - Pe 17 august 1907,
fost construit, era cea mai mare cladire din lume. inventia lui Robert
Intretinerea turnului include folosirea a 50 de tone de Fulton, cunoscuta
vopsea maro inchis, o data la fiecare 7 ani. In functie de sub denumirea de
temperatura aerului, Turnul Eiffel isi schimba inaltimea Clarmont, a devenit
cu cativa centimetri datorita contractiei si dilatarii aliaju- prima barca cu
lui de metale. motor comerciala
din lume. Pentru
- Un nou urmatorii 100 de
studiu ani, motorul cu
realizat de aburi a fost singura
Fundatia modalitate de a
germana conduce o barca
pentru mecanic. Odata cu
populatia introducerea in
mondiala industrie a
ne arata motoarelor simple
ca popula- cu combustie inter-
tia globu- na, mult mai usoare
lui se si mai practice,
apropie de acestea si-au gasit rapid aplicabilitate si in cazul barcilor.
6, 7 mil- Conceptul a fost dezvoltat si implementat cu success de
iarde de producatorii de barci cu motor Charles F. Chapman,
oameni in Chris Smith si John Hacker. Chapman a fost presedintele
2007. In Asociatiei Americane a Producatorilor de Barci cu Motor
2007 pop- timp de 25 de ani, si, in acelasi timp, autorul publicatiilor
ulatia a "Chapman's Piloting" si ?Seamanship and Small Boat
crescut cu Handling?, aceasta din urma adesea supranumita drept
80 de mil- Biblia navigatorilor. Smith a fost fondatorul Chris-Craft,
ioane de in timp ce Hacker si-a dezvoltat si el propria afacere,
oameni, cresterea demografica cea mai importanta inreg- Hacker Crafts.
istrandu-se în tarile sarace. În studiu se arata ca în fiecare
an 76 de milioane de femei ramân însarcinate fara sa fi
integrame/rebusuri 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 27

ORIZONTAL

Chemãri 1) Vas scufundat - Slut. 2) Vlajgan

(reg.) - Curea! 3) Plin de distinctie. 4)
În saga! - Torente de apa. 5) Creanga
- Sfârsitul zilei (pl.). 6) Tina - A se
zbârci. 7) Mioare - Nevazator - Plasa
de pescuit. 8) Surse de lapte -
Singular. 9) Bot de porc - Nun - Inel
de lant. 10) Trimitea ereticii la rug.

VERTICAL

1) Interdictii comerciale. 2) Cupa! -

Om înalt (pop.). 3) Ofiter otoman -
În smoc! - Si asa mai departe. 4)
Crema neagra de pantofi - Alean. 5)
Completare - Cerbi nordici. 6) Parte
de vorbire - În vaza! 7) Câteodata -
Porti. 8) Teren viran. 9) Suprafete -
Mica nava de paza. 10) A nu vorbi -
Macagiu.
28 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 VOIE BUNA

B A N C U R I . . . B A NC U R I . . .
„O blonda vrea sa faca cinste
intr-un bar si striga:
- O SKOL la toata lumea!
„O blonda la un magazin:
- Aveti bilute de naftalina?
- Da, raspunde vanzatoarea.
- Da-ti-mi si mie 2 pungi.
Dupa 10 min aceeasi blonda vine
si mai cumpara 10 pungi.
Dupa 2 ore apare iar:
- Mai aveti bile de naftalina?
- Da.
- Da-ti-mi tot stocul!
Curioasa, vanzatoarea o intreaba:
- Dar ce, aveti multe molii?
- Nu, doar una, dar nu o pot
nimeri!
„Un betiv iese dintr-un bar beat
critza si se indreapta spre casa pe
3 carari. Din sens opus vine un alt
Dar spusesem nu si "nu" a fost ! A
insistat ea cu vorbe frumoase, cu
gesturi incitante, dar eu am fost
incoruptibil si am dat-o afara.
- Dobitocule ! - se supara Itic - de
ce n-ai adus-o la mine ?
- Pai, de unde sa te iau, dragul
meu, nu erai plecat in Canada
dupa marar?
„Doi doctori la baie, se spala pe
maini de sange:

Vise... betiv. Primul ii spune:

-La o parte ca trec prin voi!
Celalalt betiv spune:
- Cum a mers operatia ? il intrea-
ba unul pe celalalt.
- Care operatie, nu era autop-
Itic si Strul isi povestesc visele: - Bine, dar sa treceti pe rand... sie??...
- Se facea ca mi-a venit pofta de
„Isi dau intalnire Comunismul, „Se spune ca, la facerea lumii,
bors - zice Itic. Am pus carnea la Socialismul
fiert si fuga in piata dupa marar, Socialismul si Capitalismul.
intarzie. Vine pana la
Dumnezeu, pentru a-i ajuta pe
oameni sa prospere, a hotarit sa
dar de unde ? In piata nici un fir urma transpirat, sifonat si se dea
de marar. Atunci am luat avionul scuza: fiecaruia cite doua virtuti. Si asa
si am plecat in Canada dupa - Iertati-ma ca am intarziat dar fu. Cind ajunse la romani,se
marar. am stat la coada la carne. intoarse catre ingerul care scria si-
- Fleacuri ! - zice Strul. Sa vezi ce Capitalismul intreaba: - Ce-i aia i zise:
vis am avut eu ! Se facea ca coada? - Romanii vor fi inteligenti, cinstiti
dormeam si aud un ciocanit in Comunismul intraba: -Ce-i aia si PSD-isti!
usa. Deschid si cine crezi ca-mi carne? Cind termina facerea lumii,
cade de git ? Claudia Cardinale ! ingerul ii atrase atentia:
Claudita, auzi ? A fost o nebunie. „Itic si Strul isi povestesc visele: - Doamne, ai dat tuturor
La despartire, mi-a declarat cu - Se facea ca mi-a venit pofta de popoarelor numai cite doua virtuti
mina pe inima ca este cea mai bors - zice Itic. Am pus carnea la iar romanilor trei...
fericita femeie din lume. Dar abia fiert si fuga in piata dupa marar, Cum virtutile dumnezeiesti o data
a plecat si aud alt ciocanit in usa. dar de unde ? In piata nici un fir
de marar. Atunci am luat avionul
acordate, nu pot fi luate inapoi, a
gasit o solutie:
Cind deschid, sa cad jos nu alta. si am plecat in Canada dupa - Fie, romanii sa aiba trei virtuti!
Cine crezi ca era ? Vechea mea marar. Doar ca nimeni nu va putea avea
pasiune, Sofia Loren! Sofica, auzi - Fleacuri ! - zice Strul. Sa vezi ce mai mult de doua in acelasi timp!
? Desi eram epuizat, dragostea vis am avut eu ! Se facea ca Romanul care e PSD-ist si cinstit,
mi-a turnat noi puteri in vine si dormeam si aud un ciocanit in usa. nu poate fi inteligent.
m-am purtat ca un performer, am Deschid si cine crezi ca-mi cade de Cel care e inteligent si PSD-ist, nu
iubit-o cu patima dureroasa pe git ? Claudia Cardinale ! Claudita, poate fi cinstit.
Sofica. Dupa ce a plecat, am auzi ? A fost o nebunie. Iar cel care e inteligent si cinstit
incuiat usa si se facea ca m-am La despartire, mi-a declarat cu nu poate fi PSD-ist...
culcat din nou cu gindul sa nu mina pe inima ca este cea mai
mai dau drumul la nimeni. Dar fericita femeie din lume. Dar abia „Sir iese dimineata pe poarta vilei
bataile in usa s-au intetit din nou. a plecat si aud alt ciocanit in usa. si gaseste acolo un cersetor zdren-
Mi-am zis hotarit ca nu mai Cind deschid, sa cad jos nu alta. turos rau de tot. I se face mila de
primesc pe nimeni si asa am Cine crezi ca era ? Vechea mea el si se gindeste sa-i dea niste bani.
facut. pasiune, Sofia Loren! Sofica, auzi - Ia omule 3 lire sa-ti cumperi
Cine crezi ca era nenorocoasa? ? Desi eram epuizat, dragostea mi- tigari.
a turnat noi puteri in vine si m-am - Multumesc Sir dar eu nu fumez.
Brigitte Bardot ! purtat ca un performer, am iubit-o - Hmmm, atunci ia 5 lire si du-te
Dar spusesem nu si "nu" a fost ! cu patima dureroasa pe Sofica. sa-ti iei o sticla de whisky.
A insistat ea cu vorbe frumoase, Dupa ce a plecat, am incuiat usa si - Multumesc Sir dar eu nu beau.
cu gesturi incitante, dar eu am se facea ca m-am culcat din nou cu - Hmmm, atunci ia 10 lire si du-te
fost incoruptibil si am dat-o gindul sa nu mai dau drumul la si tu la femei.
afara. nimeni. Dar bataile in usa s-au - Multumesc Sir dar eu nu merg la
- Dobitocule ! - se supara Itic - de intetit din nou. Mi-am zis hotarit femei.
ce n-ai adus-o la mine ? ca nu mai primesc pe nimeni si asa - Auzi ba, ia 100 de lire si du-te la
- Pai, de unde sa te iau, dragul am facut. nevasta-mea sa vada si ea cum
meu, nu erai plecat in Canada Cine crezi ca era nenorocoasa? arata unu care nu fumeaza, nu bea
dupa marar? Brigitte Bardot ! si nu merge la femei.
UTILE 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 29
Maxima Caricatura O
NOUÃ VER-
lunii
Lunii SIUNE A
OULUI KINDER
CU SUR-
“Dac` a[tep]i PRIZE...
momentul
potrivit, te
\ntrec al]ii care
nu-ll a[teapt`!”
(Woody Allen)
Citat celebru...
“Bibliotecile, la fel
ca [i cârciumile, PROGNOZA METEOROLOGICÃ
sunt fruct al plic- PENTRU URMÃTOARELE
tiselii. Nimeni nu
cite[te pentru a DOUÃ SÃPTÃMÂNI:
[tii, ci pentru a
uita!”
(Emil Cioran)
SFATUL
LUNII:
Credin]a
câ[tig` cel
mai mult,
umilin]a
prime[te cel
mai mult,
dragostea
\ns`
lucreaz` cel
mai mult...
30 17 OCTOMBRIE - 15 NOIEMBRIE 2008 UTILE...

Reþeta lunii
Mirodeniile,
preludiul aven-
turilor perfecte!
Din cele mai vechi timpuri esentele parfumate
si mirodeniile au fost considerate elemente
importante ale societatii civilizate. Extractiile
inmiresmate si aromele exotice au inspirat
exploratori, scriitori, poeti, negustori, preoti si
mari conducatori ai istoriei. De la simple ier-
buri frumos mirositoare, pana la esente cu
efecte afrodisiace si molecule care evoca puter-
nice senzatii olfactive, exploatate in industria
actuala a parfumurilor, mirodeniile continua sa
fascineze in primul rand gustul gurmanzilor si
sa creeze adevarate scoli in bucatariile
diferitelor popoare, in calitate de substante care
imbunatatesc aroma preparatelor culinare.
Daca piperul, scortisoara sau cuisoarele fac parte din categoria celor mai cunoscute condimente, nu acelasi
lucru se poate spune despre sofran, oregano sau amestecul cunoscut sub denumirea de curry. Originea
mirodeniillor este foarte veche. Initial plantele erau folosite ca leacuri. Constatand efectele lor benefice
asupra organismului, oamenii au inceput sa le utilizeze si in prepararea hranei zilnice. Este cazul usturoiu-
lui, al cepei, apoi al cimbrului, tarhonului, hreanului, salatei. Aceasta din urma era folosita, de exemplu, pe
post de calmant. Condimentele exotice precum piperul si scorti-
soara au un rol si in protejarea organismului, regland febra sau
digestia. Ghimbirul, chimionul sau anasonul au de asemenea
proprietati terapeutice recunoscute. Sofranul, cel mai scump
condiment din lume. Sofranul a inceput sa fie cunoscut pe piata
romaneasca de putin timp, asta si pentru ca este unul dintre cele
mai scumpe condimente. Sofranul este originar din Asia, dar cul-
tivat in Italia, Spania si Franta, insa pe suprafete mici, ceea ce
face ca pretul sau pe piata internationala sa fie extrem de ridicat.
Sofranul, desi considerat condiment, este, de fapt, un colorant
alimentar. Cateva grame costa sute de dolari. Alte condimente
rare sunt cardamonul, o mirodenie din Orientul Mijlociu, ieniba-
harul, cunoscut si sub denumirea de piper de Jamaica. Unele leg-
ende legate de mirodenii aduc in discutie un lucru foarte intere-
sant. Oamenii asociau pe vremuri bolile cu ceva care arata sau
mirosea urat. Astfel, cu cat mancarea mirosea mai bine si era
ornata mai frumos, cu atat credeau oamenii mai mult ca astfel se
pot apara de boli. Unul dintre principalii exportatori de miro-
denii din lume este India, care, conform studiilor, extrage si
exporta anual circa 1,6 milioane de tone de mirodenii, adica 86
% din productia mondiala. Pe locul doi si trei se afla China si
Bangaldesh, care exporta 10%, respectiv 4 % din necesarul la
nivel mondial de mirodenii. „ A r t i c o l d e A l e x T o d o r a n
Horoscopul pentru perioada
17 octombrie - 15 noiembrie 2008 31

Se anun]` o lun` plin` Va trebui s` v` descur- Aten]ie! Trebuie amâ- O lun` mai bun` decât
de evenimente impor- ca]i singuri \n situa]iile nat` luarea unor decizii precedenta. Financiar,
tante [i \n acela[i timp mai pu]in pl`cute ce se de importan]` maxim` lucrurile par s` se
foarte solicitante. La prev`d pentru luna \n redreseze, iar la servi-
curs. |n plan familial [i \ntr-un timp scurt. O ciu, de[i nu sunt excluse
serviciu, a[tept`rile sunt
mari, [eful \ntârzie \ns` sentimental, lucrurile lun` fast` specula]iilor. problemele cu [efii, v`
Nimic nou \n dragoste! ve]i descurca excelent.
cu m`rirea de salariu. merg destul de bine.

Ve]i fi prin[i \n multi- Cei n`scu]i \n prima |n luna aceasta, ve]i O lun` ca oricare alta.
tudinea problemelor decad` vor vaea o lun` avea un cuvânt impor- Se \ntrev`d oarece suc-
casnice [i tant de spus \n domeniul
administrative, dar lini[tit` [i indicat` cese \n plan financiar,
reflect`rii asupra sinelui carierei. Este posibil s` dar de care nu v` ve]i
care se compenseaz` pe primi]i o promovare,
de alt` parte cu echili- si a dorin]elor person- chiar o m`rire de prea bucura, c`ci datori-
brul [i mul]umirea din ale. Singurele nepl`ceri salariu, care presupune ile din urm` trebuie s`
plan sentimental. par cele financiare. \ns` efort. fie [i ele achitate.

Stresul, problemele [i |n aceast` lun`, sunte]i V` a[teapt` o lun` |n aceast` lun`, da]i
favori]ii zodiacului. La plin` de grele \ncerc`ri dovad` de mult`
nemul]umirile din
serviciu, lucrurile par pe plan sentimental. intui]ie [i un deosebit
ultima perioad` \[i a se fi lini[tit. Pute]i Orice a]i face, se pare spirit de ini]iativ`,
spun cuvântul. Este ob]ine chiar [i unele c` nu este suficient mai ales \n ceea ce
indicat mai mult câ[tiguri suplimentare pentru ca rela]ia s` prive[te domeniul
repaos! nea[teptate. func]ioneze... profesional.
Colectiv redactional
Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N
secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONA-
TOR CENTRU COMUNITAR
Redactor-[ef: ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS
Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN,
POPESCU DORINEL,
PRUNOIU MIHAIL
Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU
ION, DOCTOR VETERINAR
MONEA FLORIAN
Agricultura: INGINER
AGRONOM IACOB CON-
STANTIN
Invatamant: DIRECTOR
SCOALA I-VIII FLOROIU
LAURENTIA
Politica: ALIN BARBU, MANA-
GERUL ZIARULUI PRO
ExpreS
Tehnoredactare [i Art
Designer: ALIN BARBU
C M Y K

comuna galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean