PROIECT L A DISCIPLINA DE AGROTEHNICA

CADRUL NATURAL AL ZONEI

Comuna Voiteg din punct de vedere geomorfologic face parte din marea unitate fizico geografica < Campia Tisei>extremitatea ei estica ,conoscuta sub denumirea de<Cimpia de vest>. Relieful se afla la interfata campiei joase<spre Jebel ,Ciacova ,Ghilad Banloc>,cu campia inalta <spre Liebling ,Folea, Gataia>.Datorita acestei zone de interferenta si relieful se prezinta relativ framantat. Panta generala a terenului este de 1-5%,dinspre est spre vest,sudvest.Altitudinea este cuprinsa intre, 92 m in extremitatea sud-vestica si108 m in extremitatea estica. Campia joasa este o campie de divagare alcatuita dintr-o succesiune de grinduri si arii depresionare fluviolacustre ,fiind situata in partea de vest sud-vest a teritoriului comunei Aceasta campie ,in cea mai mare parte a iei o campie recenta,desi la prima vedere apare ca o campie uniforma ,la o cercetare mai amanuntita ,se constata ca prezinta numeroase denivelari,reprezentate prin meandre parasite ale vechilor cursuri de ape,microdepresiuni si grinduri.Acesata se datoreaza depunerii neuniforme a materialelor aluvionare cat si tasarii ulterioare.Grindurileau o structura de regula mai grosiera decat a formelor de microrelief ce le inconjoara. Atat in zonele plane ,cat mai ales intre grinduri,apar o serie de forme depresionare<crovuri ,microdepresiuni ,arii depresionare, meandre parasite>,in care apa din precipitatii balteste o perioada de timp in special in perioada ploilor abundente si a topirii zapezilor. In creea ce priveste adancimea apelor freatice in zona de campie joasa este cuprinsa intre 0.5m in zonele depresionare si 4-5 m in zonele grindate. Trecerea la Campia inalta , are loc dupa un traseu destul de sinuos ,marcat de versanti mai mult sau mai putin evidenti ,cu pante cuiprinse intre 5 si 15 %. Zona de campie inalta se afla situata in partea de est a comunei,si se prezinta ca o suprafata uniforma, intrerupte de fire de vale inguste.Pe aceasta suprafata ,relativ uniforma apar crovuri lipsite de drenaj natural unde apa provenita din precipitatii balteste in perioadele de ploaie.datorita structurii lutoase care predomina in zona.

Din punct de vedere geologic zona aceasta,face parte din marea Depresiune Panonica, ce sa format prin colmatare treptata a lacului in <pleistocen cuaternar>. Din punct de vedere litologic perimetrul comunei se caracterizeaza printr-o succesiune de strate de varsta, grosime si componenta granulometrica diferita .In zona campiei joase predomina depozitele lutoase.In zona campiei inalta,rocile parentale sunt reprezentate de depozite loesoide cu textura predominant luto-argiloasa,sau prin luturi si argile. CLIMA Situata in partea de sud vest a tarii localitatea se caracterizeaza printr-o clima temperat continentala moderata ,cu ierni mai scurte si mai blande,aflandu-se sub influenta maselor de aer mai calde si mai umede din marile Mediterana si Adriatica. Temperatura medie anuala inregistrata la Statia Meteorologica Banloc,in ultimele zeci de ani este de 10,8 grade Celsius.cele mai scazute temperaturi se se inregistreaza in lunile ianuarie si februarie iar cele mai ridicate in iulie si august. Regimul termic al solului are o evolutie lenta iarna urmand indeaproape mersul temperaturii aerului.Primavara in orizontul de 10 cm,temperatura depaseste pragul de 8-10 grade Celsius in prima decada a lunii aprilie. Precipitatiile insumeaza o medie de 600 L pe metru cu ploi mai abundente in lunile mai si iunie si precipitatii mai scazute in lunile ianuarie si februarie Regimul eolian cele mai frecvente vanturi sunt cele din directia nord si directia est,inschimb cele mai intense sunt din partea de sud <aducatoare de precipitatii> si parte de nord. TIPURI DE SOL Diferitele tipuri,si grupe de tipuri genetice de soluri existente azi in perimetrul comunei,sunt rezultatul actiunii in timp si spatiu, a complexului de factori pedogenetici<roca subdiacenta, relief,clima hidrologie hidrografie, vegetatie fauna>la care se adauga influentele determinate de actiunea omului , incepand cu lucrarile de desecare si drenaj pana la agricultura intensive de astazi. In zona deCAMPIE JOASA ca urmare a actiunii diferentiate a nivelului apelor freatice pe profil a microreliefului si a rocilor parentale

sa format o diversitate mare de tipuri si subtipuri de soluri Aceste soluri sunt intr-un stadiu relativ recent de solificare ca urmrea faptului ca au iesit de putina vreme de sub ape. Astfel pe rocile parentale din zona sunt constituite in cea mai mare parte din depozite fluviatile in cea mai mare parte <nisipuri pietrisuri argile argile gonflate> Pe formele grindate sau plane sau format soluri din clasa molisolurilor Pe formele de relief plane, cu adancimi ale apelor freatice de 2-3 m ,si pe roci parentale constituite din depozite fluviatile s-au format soluri din clasa cambisolurilor Pe formele depresionare , in condtiile unui exces de umiditate puternic ,de natura freatica si stagnanta si de regula pe roci parentale fine <argile> s-aunformat soluri specifice din clasa solurilor hidromorfe Un caz particular il reprezinta solurile formate pe pe forme depresionare dar pe roci parentale reprezentate pe argile gonflate.Aceste argile ,in perioadele umede ale anului,se gonfleaza marindu-si volumul mult,iar in perioada de seceta s-il micsoreaza dand nastere la crapaturi pligonale largi,fenomen cunmoscut sub denumirea de vertisolaj specific vertosolurilor In zona de CAMPIE INALTA diversitatea tipurilor de sol este mai redusa iar factorul determinant il constituia roca parentala Astfel pe , pe loessuri sau depozite loessoide s-au format soluri din clasa molisolurilor,iar pe luturi sau argile s-au format soluri din clasa argiluvisolurilor..In aceasta zona apa freatica fiind la adincimi mari5-10m> influenteaza mai putin sau deloc procesul de pedogeneza. Se disting urmatoarele clase de sol 1. Clasa molisolurilor-cernoziumuri si cernoziomuri cambice si argiloiluviale 2. Clasa argiluvisoluri-soluri brune argiloiluviale 3. Clasa cambisolorilor eumezobazice soluri brune eumezobazice 4. Clasa solurilor hidromorfe lacovisti si soluri gleice. 5. Clasa solurilorhalomorfe soloneturi 6. Clasa vertisoluri vertisolurile 7. Clasa solurililor neevoluate soluri aluviale