Napoleon Bonaparte (n. 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - d.

5 mai 1821, n Insula Sfnta Elena) a fost cel mai important om politic i militar dup Revoluia francez. Cariera sa a nceput n rndurile armatei revoluionare, ajunge general la doar 24 de ani i devine unul dintre comandanii cei mai renumii ai epocii. nlturnd n 1800 Directoratul printr-o lovitur de stat, devine Prim Consul al Republicii Franceze. Apoi, n urma unui plebiscit, devine Consul unic pe via, cu dreptul de a-i alege succesorul. n 1804 este proclamat mprat al francezilor (1804-1814, 1815), printr-un senatus-consultus din 18 mai. n 1805 devine rege al Italiei iar n 1806, Protector al Confederaiei Rinului. Dup o dezastruas campanie n Rusia, naiunile Europei se coalizeaz mpotriva sa, silindu-l s abdice n 1814 la Fontainebleau doar ca, dupa un scurt exil, s revin n 1815, pentru cele 100 de zile de domnie, ncheiate puin dup nfrngerea de la Waterloo. Exilat n insula Sfnta Elena din Atlanticul de sud, se stinge din via n 1821 i este nmormntat pe insul. La 15 octombrie 1840 rmiele mpratului sunt exhumate i transferate la Domul Invalizilor din Paris. n rile Romne ale acelor vremuri, era cunoscut sub numele de Bunparte. Ca militar s-a remarcat n campaniile din Italia, Egipt, Austria, Prusia, Rusia. Printre cele mai rsuntoare victorii ale sale se afl cele de la Arcole, Piramide, Marengo, Austerlitz, Jena, Friedland, Wagram. Napoleon a revoluionat sistemul juridic, politic i economic din Frana, prin Codul civil i Codul Comercial. Codul civil francez, supranumit Codul Napoleon este nc n vigoare n Frana i constituie piatra de temelie a libertilor civile contemporane, majoritatea statelor europene adoptnd un cod civil dup modelul francez n decursul secolului al XIX-lea.