Memoriu Final Ivanov Vasile PDF

Cuprins:
Prefață……………………………………………………………………………………… …2
Sarcina referitoare proiectului de diplomă………………………………………………….....4
Capitolul I ARHITECTURA.............................................................................................. .13
 Studiul problemelor actuale, argumentarea actualității temei, propuneri de proiect.........14
 Studiul urbanistic................................................................................................................25
 Prezentarea proiectelor analogii.........................................................................................31
 Analiza SWOT...................................................................................................................38
 Ridicarea topografică.........................................................................................................39
 Fotofixarea sitului existent (construit și natural )..............................................................39
 Randări, propuneri de proiect............................................................................................44
Capitolul II CONSTRUCTIA CLADIRILOR...................................................................... ...52
 Solutia constructivă a centrului de cercetare tehnologică.................................................53
 Elementele constructive....................................................................................................54
Capitolul III FIZICA CONSTRUCTIILOR.......................................................................... ...57
 Principiile proiectării termotehnice a construcţiilor de închidere…………………… .60
 Elaborarea calculului termotehnic al unei construcţii de închidere……………… …..62
 Calcul termotehnic a unei construcţii de închidere pe timp de iarnă……………………66
Capitolul IV ECONOMIA............................................................................................................73
 Noțiuni generale………………………………………………………………………. ...74
 Calculul - argumentare a investiţiilor necesare pentru realizarea proiectului....................75
 Calculul - argumentare a fluxurilor de numerar................................................................76
 Calculul –argumentarea eficienții proiectului investițional...............................................77
Capitolul V SECURITATEA ACTIVITATII VITALE…………………………………….….80
 Introducere, Scopul securității vitale la proiectarea obiectivului........................................81

 Analiza condiţiilor de muncă……………………………………………………………...83
 Măsuri privind sanitaria industrială………………………………………………………84
 Măsuri privind tehnica securităţii……………………………………………………...…85
 Măsuri privind protecţia împotriva incendiilor……………………………………..…....87
 Măsuri privind protecţia mediului ambiant……………………………………………….88
Concluzii și recomandări...............................................................................................................92
Bibliografie....................................................................................................................................93
Mod. Coala № document. Semnat. Data

UTM 581.1 018 ME
Sef catedra Carpov Aurelia Litera Coala Coli
Conducător Ivanov Valeriu
Centru de cercetare tehnologic, 1 60
Elaborat Ivanov Vasile
or. Chișinău
UTM FUA ARH-122
Prefață
Problema dependenței energetice a Republicii Moldova în ansamblu a determinat faptul de a
efectua un studiu, privind posibilitatea de evaluare si folosire a resurselor proprii în scopul trecerii
de la sursele energite tradiționale la cele alternative regenerabile.
Intensitatea energetică în Moldova este de aproximativ trei ori mai mare decât în UE, ceea ce
înseamnă că, în medie, companiile din Moldova consumă de trei ori mai multă energie pentru
fabricarea unui produs decât întreprinderile din UE. Totodată, conform unui raport, 58% din
cantitatea de energie termică sunt consumate de populaţie, în timp ce numai 18% sunt alocate pentru
industrie.
Corina Guţu-Chetruşca, expertă MoSEFF(Moldovan Sustainable Energy Financing Facility),
susţine că “Republica Moldova trebuie să investească în eficienţa energetică pentru reducerea
cheltuielilor de producţie, pentru reducerea riscurilor la salturile preţurilor la energie”.
Conform hotărîrii Nr. 102 din 05.02.2013 al guvernului RM cu privire la Strategia energetică
a Republicii Moldova pînă în anul 2030:
“Perioada 2013-2020 va reprezenta, etapa în care sînt aşteptate primele rezultate în
implementarea unor măsuri mai puţin costisitoare de eficienţă energetică pentru reducerea
consumului de energie cu 20% pînă în anul 2020 şi utilizarea surselor regenerabile de energie celor
mai apropiate de costul energiei convenţionale, pentru asigurarea unei contribuţii a acestora de
20% în mixul energetic al anului 2020” [1].
Energia, la nivel global a devenit o marfă de importanță economică, socială și politică, suntem
total dependenți de ea la ziua de astăzi. Cea tradițională costă mult, este poluantă iar rezervele ei
sunt pe cale de epuizare, trebuie și putem merge pe calea emplementării energiei regenerabile care
este: 1-mai ieftină, 2-ecologică.
Iniţiativa educaţională din 17.09.2012 de promovare a energiei regenerabile şi eficienţei
energetice se lansează în nouă noi raioane. Peste 2.000 de elevi din clasele a VII-VIII din
raioanele Glodeni, Donduşeni, Soroca, Râşcani, Şoldăneşti, Rezina, Orhei, Ungheni şi Anenii Noi
vor învăţa că există energie în tot ce ne înconjoară: soare, vânt, plante, apă şi vor însuşi secretul
economisirii consumului de energie. Inițiativa educațională va cuprinde localitățile ce îşi
conectează instituţiile publice la sisteme de încălzire pe bază de biomasă în cadrul Proiectul
Energie și Biomasă în Moldova.
Tinerii vor afla despre toate sursele de energie regenerabilă şi eficienţa energetică - Manualul
„Surse de energie regenerabilă” - elaborat şi lansat de către Proiectul Energie şi Biomasă în
Moldova. În anul de studii 2011-2012, iniţiativa educaţională a cuprins 38 de şcoli din satele ce şi-
au conectat în acea perioadă instituţiile publice la sisteme termice pe bază de biomasă, cu sprijinul
2
Mod Coala № document. Semnat. Data
UTM 581.1 018 ME Coala
financiar al Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova: Ştefan Vodă, Leova, Făleşti, Cantemir,
Sângerei, Hânceşti, Teleneşti şi UTA Gagauz Yeri.
Până în 2014, iniţiativa educaţională de promovare a energiei regenerabile şi eficienţei
energetice se va extinde în toate raioanele Republicii Moldova, cuprinzând peste 130 de
localităţi în care vor fi instalate sisteme moderne de încălzire pe bază de biomasă cu finanţarea
Proiectului Energie şi Biomasă. „Este important să aducem cunoștințe tinerei generații despre
energia verde și consumul rațional de surse energetice încă de pe băncile școlii. Astfel contribuim
la educarea unei generații responsabile, si de ce nu și a unor potențiali specialiști în domeniul
energiei regenerabile și eficienței energetice care deja sunt la mare căutare atît în R. Moldova cît și
în întreaga lume” , susţine Victoria Ignat, specialist în instruiri şi dezvoltarea capacităţilor în cadrul
Proiectului Energie şi Biomasă.
În contextul acestor evenimente și mișcări din 2011 până în prezent cât și amploarea acestora
au stat la baza ideii de creare a unui centru de cercetare tehnologic specializat pe domeniul
energiilor regenerabile.
Datorită acestui centru se poate contribui la educarea și formarea unor potențiali specialiști cât
și creșterea nivelului de emplementare și creare a noilor tehnologii în domeniu, pe elaborarea
noilor metode de producere a energiei electrice ecologice-regenerabile, totul în contextul faptului
că dependența de energie crește de la an la an.
Zona studiată spre proiectare se află in orasul Chisinau, la hotarul N-E cu sectorul istoric al
orașului aferenta râului Bâc, între străzile Albișoara, Mihai Viteazul, Petricani, Calea Moșilor și
Bulevardul Renașterii Naționale.
Această parcelă desparte sectorul Centru de Poșta Veche care tranzitează pe periferiile sale
accese de transport de importanță orășenească și națională iar prin mijloc-longitudinal este
tranzitată de liniile de cale ferată.
Teritoriul se incadrează intr-o suprafață de apr. 33,53ha cu dimensiunile laturilor intre străzile
perimetrale 1390x270m. Se desfășoară de-a lungul albiei râului Bâc- principalul afluent al r. Nistru
și principalul râu al orașului Chișinău.
De-a lungul istoriei acest teritoriu a fost centrul de pornire al dezvoltării orașului, avînd ca
punt albia rîului Bîc pentru diverse necesități casnice și intersecția străzilor ce uneau punte
strategige economice din jurul orașului. Pe parcurs acest sit a întîlnit și o mulțime de probleme
unele din ele urmărindu-ne și pînă astăzi. Ele vor fi stabilite și se vor căuta căi de soluționare.
3
Sarcina de proiectare
Tema: “Centru de cercetare tehnologică, or. Chișinău”
Cerințe:
1. Proiectarea unui centru de cercetare ”Centrul de cercetare al tehnologiilor resurselor energetice
regenerabile” amplasat în or. Chișinău, situl cuprins între străzile Albișoara, Mihai Viteazul,
Petricani, Calea Moșilor și Bulevardul Renașterii Naționale.
2. Proiectarea centrului care să corespundă amplasamentului nu numai pe plan funcţional, dar şi ca
aspect estetic corespunzător.
3. Prevederea tuturor încăperile necesare pentru asigurarea procesului tehnologic, proceselor de
cercetare, deservirea clienţilor şi crearea condiţiilor de muncă pentru personal.
4. Elaborarea proiectului în corespundere cu cerinţele normative şi sanitare în vigoare.
Cerințe privind amplasarea şi elaborarea planului general:

1. De elaborat planul general al terenului propus, prevăzând amenajarea teritoriului.
2. De organizat accesele pietonale şi pentru transport, evitând intersecţia fluxurilor și în
conformitate cu cerinţele antiincendiare.
3. De inclus în schema zonării funcţionale a terenului următoarele zone:
 zona construită;(clădirea centrului)
 zona deservirii transportului;
 zona pietonală;
 zona amenajării si spaţiilor verzi
 zona recreativă –faleza râului Bîc
4. De amplasat centrul de cercetare în conformitate cu orientarea după părţile luminii şi direcţia

vânturilor predominante, în vederea evitării efectelor adverse (nocive) asupra cadrului construit.
Cerinţe pentru soluţia spaţial-volumetrică:
1. Compoziția clădirii trebuie să corespundă destinaţiei sale funcţionale, condiţiilor climaterice şi

exigenților arhitcturale, aspectului edificiului modern.
2. Componenţa şi suprafeţele încaperilor centrului sunt determinate în conformitate cu normele de
proiectare în vigoare.
3. Sistematizarea în general se va baza pe o zonare functională optimă, adaptabilă și liberă.
4. Schema zonării compoziționale trebuie să asigure functionarea normală a intreprinderilor din
componența sa și să asigure comoditatea tutror vizitatoril.
Centrul de cercetare este format din blocul central și trei blocuri secundare
 Bloc central: Centru de cercetare
Centru de tineret
 Bloc secundar 1: Muzeu
 Bloc secundar 2: Food plaza(centru de alimentație publică)
 Bloc secundar 3: Zona de laboratoare
4
Se propune următoarea componenta şi capacitate:
„Nr. DENUMIREA ÎNCĂPERILOR Aria(mp)
Blocul central
Zona comună(de intrare)
1. Hol-Lobby 200
2. Garderoba 18
3. Recepția(inclusă în hol) 12
4. Încapere bagagist(stocare de bagaje și cărucioare) 18
5. Oficiu bronări 12
6. Încăperi pentru personal 2x12
7. Administrator 16
8. Biroul de pază 2x10
9. GTS(personal) 16
10. GS comun 12
11. Cămară 4
12. Punct medical 26
Zona administrativ gospodărească
13. Cabinet director 36
14. Cabinet director adjunct 24
15. Secretar 24
16. Sala de primire 36
17. Cabinetul contabilului șef 16
18. Contabil 36
19. Jurist 16
20. Analitic 16
21. Cabinetul responsabilului pentru pesonalul tehnic 24
22. Secția de cadre 12
23. Încaperi tehnice 12
24. Arhivă 14
26. Cameră de odihnă 36
27. Sală de adunări (cap. nu mai puțin 30% colaboratori, 54
0.9m2/pers )
5
28. Culuare (min 0.3m2/colaborator) 32
29. GTS personal 24
Total: 812
Zona spațiilor de cercetare
30. Cabinetul șefului subdiviziunii 60
Suprafața biroului unui șef minim 12m2
31. Responsabilul pe colaboratori 12
32. Biroul de strategii de dezvoltare - în domeniul cercetării 36
și emplementării energiilor regenerabile în RM
33. Biroul analitic 24
34. Biroul de cercetare 24
35. Spații pentru cercetări și experimente 1200
36. Spații pentru cercetări și experimente cu utilaj 160
special(parter)
37. Încaperi pentru păstrarea utilajului 60
38. Încăperi tehnice (câte 2 pe etaj) 24
39. Biroul de experimentare 24
40. Bibliotecă 80
41. Sala de calculatoare 60
42. Sala arhivei 20
43. Sala consiliului cercetării 40
44. Spațiu de odihnă pentru personal (poate fi repartizat pe 120
etaje)
45. Spații deschise de cercetare (silent zone) 40
46. Grupuri sanitare ( câte 2 pe etaj) 20
Total spații de cercetare: 2092
Centrul de tineret
47. Șef de studii 16
48. Metodist/laborant 12
49. Spațiu pentru odihnă: profesori 80
50. Cabinet metodist 24
51. Arhivă 12
52. Bibliotecă 340
6
Sala de lectură
Sală de lectura (silent zone)
53. Grup tehnico sanitar 14
54. Spații de studiu al artei contemporane 460
55. Mini muzeu al artei contemporane 460
56. Spații de creație (pictură-sculptură-teatru) 1200
57. Sală de expoziții 400
58. Spații pentru organizarea Workshop-urilor 800
59. Spații de odihnă pentru copii 240
60. Zona de agrement cu înclinația de cercetare al centrului 240
61. Spații experimentale de producere a energiei electrice 300
(interactive)
62. Sali de calculatoare ( minim una pe etaj) 120
63. Sala polivalentă (1 pe etaj) 60
64. Săli de studii 12x16m 192
65. Grup Sanitar (2 pe etaj) 18
66. Sala de sport 300
67. Camere auxiliare păstrare utilaj 24
68. Vestiar bărbați 55
69. Vestiar femei 55
Total: 5426
Zonă de alimentare
Restaurant pentru 60 persoane
Încăperi pentru oaspeți
70. Sala cu mese 220
71. Garderobă 14
72. GS 40
73. Bar 16
Încăperi tehnologice
74. Distribuție bucătărie 28
Distribuție bar-bufet 12
75. Secția rece 24
76. Secția caldă 36
7
77. Secția produse prefabricate 14
78. Preparare carne 8
79. Preparare pește 8
80. Preparare legume (zarzavaturi) 20
81. Pregătire patiserie 6
82. Pregătire ornare 6
83. Spălătorie ambalaj 8
84. Spălătorie tară 8
85. Spălătorie veselă din sală 6
86. Spălătorie veselă din bucătarie 15
Încăperi pentru personal
87. Biroul clienți 12
88. Biroul administrator 12
89. Biroul bucătarului șef 12
90. Încăpere pentru chelneri 10
91. Încăpere pentru personalul bucătăriei 24
92. Vestiar (GTS) 60 (600mp)
Încăperi pentru recepționarea și depozitarea mărfii
93. Cămară pentru produse patiserie 5
94. Cămară pentru produse uscate 14
95. Cămară pentru legume 14
96. Cămară pentru băuturi alcoolice 8
97. Cămară pentru inventar 10
98. Cămară frigorifică pentru produse preparate 7
99. Cameră frigorifică semifabricate din carne 8
100. Cameră frigorifică semifabricate din legume 10
101. Cameră frigorifică lactate mezeluri 15
102. Cameră frigorifică fructe, legume, băuturi 15
103. Cameră frigorifică resturi alimentare 5
104. Recepție marfă 30
105. Încăpere pentru ambalaje goale 15
106. Cameră sortare gunoi 16
Total: 800mp
8
Hotel oaspeți (pentru 100 persoane)
107. Holul de primire(recepția) 120
108. Birou de primire și inregistrare(inclus in hol) 14
109. Birou bronare 10
110. Punct pentru legătură operativă 10
111. Încapere pentru personalul de serviciu 8
112. GTS personal 20
113. Camera administratorului de serviciu 16
114. Camera de păstrare a bagajului 8
115. Oficiu poștal, curieri 20
116. Sucursală bancă, exchange 36
117. Birou de deservire( sală de oprații, xerox, case) 36
118. Garderobă 8
119. Încăpere pentru păstrarea cărucioarelor bagajelor 5
120. Cămară pentru inventarul de serviciu 3
121. Spațiu tehnic (deservire camere de cazare) 40
122. Spălătorie lengerie 12
123. Uscătorie 8
Spații pentru alimentație
125. Cafenea pentru 30 locuri
Sala de mese 150
Bar 14
GS 36
Garderobă 8
126. Încăperi tehnologice (similar restaurantului) 140
127. Încăperi pentru personal 130
128. Încăperi pentru recepționarea și depozitarea mărfii 90
(comasat restaurant)
129. Bar de zi :
pe lângă hol 5loc
pe lângă bazin 6loc
pe lângă saună 5loc
9
pe lângă complex sportiv 8loc
Spații de cazare
TIP NUMĂR NR DE LOC. ARIA (m2) %din total
Single 1 (2) 18 - 20 35
Double 2 25- 30 35
Semi - lux 2 45 - 50 15
Lux 2 (3) 60 - 80 15
Încăperi de serviciu la etaj (hotel)
130. Camera personalului (cu spații de depozitare a lingeriei 28
curate)
131. Cameră p/u sortarea lingeriei folosite 6
132. Cămară p/u cameristă 4
133. Arie p/u evacuarea lengeriei folosite 4
134. Încăpere p/u cărucioare 12
135. Încăpere de deservire 8
136. Încăpere p/u curățarea încălțămintei 6
137. GTS 24
Piscină cu saună
Spațiile piscinei
138. Piscina 20x10 200
139. Vestiar cu duș și GTS 48
140. Bar de zi (p/u 6 loc) 18
141. Post medical 12
142. Cămară inventar 5
143. Cămară gospodărească 10
Spațiile saunei
144. Vestibul cu garderobă 14
145. Cameră cu aburi 12
146. Vestiar (duș și GTS) 20
147. Cameră de odihnă 18
148. Bar de zi (p/u 5 loc.) 12
Total hotel: 1663
Blocul secundar 1
10
Zona muzeu
149. Hol atrium (conexiune exterior interior) 140
150. Zona administrativă a muzeului 80
151. Spații comerciale mici 40
152. Spațiu de odihnă oaspeți 80
153. Spații personal 40
154. GS 2x24
155. Încăperi tehnice 20
156. Încăperi auxiliare 30
Muzeul tehnologiilor in sfera energiilor regenerabile
157. Sala muzeului
Spațiul salii cu expoziții permanente 900
Spațiul salii cu expoziții temporare 850
158. Recepție 14
159. Încăperi auxiliare 80
Total bloc secundar 1: 2300
Blocul secundar 2
Zona alimentară (Food plaza) 200 pers.
160. Sala cu mese (pină la 50loc-84m2, >50loc- 330
1,64m2/fiecare loc)
Spatii verzi și accesele pe certicală 140
Bufet 3x10
161. Grupuri sanitare oaspeți 40
162. Grup sanitar personal 30
163. Spațiu interactiv pentru oaspeți (scenă) 40
164. Spațiile agenților economici (deservire publică) 8x302
165. Agent economic: (spații/agent:)
Spațiu distribuție 30
166. Secția caldă 30
167. Secția rece 20
168. Secția produse prefabricate 15
169. Secția carne 8
170. Secția pește 8
11
171. Secția legume 12
172. Spălătorie veselă 18
173. Spălătorie tară 8
174. Cămară penru produse de patiserie 5
175. Cămară frigorifică p/u produse preparate 7
176. Cămară pentru legume 15
177. Cămară bauturi alcoolice 8
178. Cămară inventar 10
179. Cameră frigorifică p/u semifabricate din carne 8
180. Cameră frigorifică p/u semifabricate din legume 10
181. Cameră frigorifică p/u lactate, mezeluri 15
182. Cameră frigorifică p/u fructe, legume, băuturi 10
183. Recepție marfă 20-30
184. Cămară cu ambalaje goale 15
185. Încăpere pentru stocarea și separarea gunoiului 10
(o camera la 2 agenți)
Total Food plaza: 3026
Blocul secundar 3
Zona de laboratoare 100 pers.
186. Săli de laboratoare (0,8m2 pentru un colaborator) 5x190
187. Grup tehnico sanitar 2x16
188. Foaier (0,3-0,6m2 pentru un colaborator) 100
189. Cămară pentru păstrarea inventarului 10
190. Cămară pentru păstrarea mibilei 10
191. Centru ce copiere și multiplicare 24
192. Camera tehnică 2x12
193. Zona debarcaderelor 100
194. Zone de depozitare a inventarului, utilajului 240
195. Spatii de odihna pentru personal 25
Total Zona de conferințe: 1800
Total bloc central: 16600
Total blocuri secundare: 10800
Suprafața proiectată desfășurată: 27400
12
CAPITOLUL I
ARHITECTURA
Tema: “Centrul de cercetare tehnologică”,
orașul Chișinău
13
1. Studiul problemelor actuale, argumentarea actualității
1.1 Prezentarea temei - problematica zonei
La ziua de astăzi orasul Chișinău se confruntă cu o mulțime de probleme sociale, politice,
economice dar in special probleme tehnice: lipsă de infrastructură modernă, meintenanța acesteia,
prezența multor terenuri lasate in stare deplorabilă-terenuri cu o poziționare geografică bună și
potential economic.
Din acest punct de vedere a fost și selectat acest teren din inima orașului care conform planului
general urbanistic urmeaza a fi zonă verde- zona de agrement, dar deja de mult timp aici își face
prezența o zona industrială. Spatiul de pe strada Petru Rareș 62-77, ce se intinde pe 30ha este in
proprietate privata a mai multi agenti economici ca: SC Constr-prim locuinta srl, Onixgrup, Elcom
Lux srl… Această zonă care este in proportie de 50% grad de uzura sporit are nevoie de stramutare
si valorificarea terenului conform cerintelor impuse de planul general al orasului.
Să nu uităm despre râul Bâc care traversează această zonă. el din păcate nu a avut norocul să
fie in centrul atenției orășenilor. Trecând pe lângă o zonă industrială el mereu este neglijat de către
cetățeni, mai mult decât atât, de administrația puplică care nu-și vede nici un interes în această zonă.
E greu să dai viață unui loc dacă acesta nu are o istorie frumoasă și nu este întipărită în memoria
orășenilor ca un loc pitoresc un loc pentru întâlniri, plimbări excursii, etc.
Din practica mondială putem observa în fiecare oraș modern dezvoltat sau in cale de
dezvoltare se pune accent pe pastrarea și amenajarea siturilor naturale, ca păduri, văi, alibii de râuri,
lacuri și altele. Din păcate acest râu a fost tratat până în prezent nu la justa sa valoare, el a fost și este
orice: vale de captare a apelor fluviale, vale de captare a gunoiului, zona industrială își varsă in el
apele de canalizare, zonă de odihnă a oamenilor făra adapost, simplu o zonă de mizerie care are
nevoie urgent de o nouă viață.
Foto 1. r. Bâc
14
De ce acest afluent al râului Nistru care traversează in lung orașul Chișinău să nu devină
conturul unei zone de agrement, o zonă pentru plimbări, cu piste pentru bicicliști, spațiu de relaxare,
de întâlniri și simplu o zona estetic amenajată.
Schimbările care se vor propune sunt necesare orașului pentru o dezvoltare sustenabilă, verde
și inteligentă. Acest râu este limitat pe dreapta de strada Albișoara, plină de traffic, acest lucru va
cauza unele neplăceri zonei de plimbare ca zgomot, praf și vibrații. Dar aici sunt diverse soluții
urbanistice care ne vin în ajutor. Tema aleasă presupune regenerarea acestei zone prin propunerea:
”Centrul de cercetare tehnologică ”
Cu specificul de cercetare al resurselor energetice regenerabile.
Acest sit se confruntă cu alte probleme ca: traffic, parcări iregulamentare, prezența stației
feroviare-Visterniceni care este prima stație feroviară din oraș cu capacitate și potential dar care este
pe cale de dispariție.
Foto 2. Gara Visterniceni

In prezent, statia este deservită de mijloacele de transport feroviar de tip personal, avand un
rol secundar in ierarhia garilor feroviare locale. Accesul pietonal este realizat printr-o pasarela tip
sovietic-neajustata la necesitatile prezentului, care permite traversarea peste calea ferată spre
sistemul giratoriu la strada Calea Orheiului, dar nu permite accesul persoanelor cu dizabilități, având
doar un sistem de 50 contratrepte formand o inălțime de 9m. Pentru conexiunea cu alte mijoace de
transport in comun ca Bus, Troleybus și Maxitaxi distantele sunt relativ mari, de la 350-
500m dovedind problematica interschimbului de la feroviar la celelalte.
Alte dificultăți ca acces ingreunat; distanțe mari pentru interschimb; conectivitate slabă cu
infrastructurile de mobilitate active-acces îngreunat pentru pompieri, ambulanță și alte servicii;
degradarea fizică a ansamblului pavilioanelor stației; lipsa de interes pentru destinatiile oferite din
aceasta stație; degradarea peronului și a căilor ferate duce la pierderea consensului istoric pentru
locul dat, avand in present un peron si o piatra monument ce atesta vechimea statiei: 1871.
15
1.2 Schema situație
16
1.3 Scopuri:
La finele studiului efectuat s-au stabilit următoarele scopuri:
 Regenerarea gării Visterniceni.

 Ecologizarea albiei râului Bâc.
 Conversia zonei industriale intr-o zonă de agrement cu amplasarea unui centru de cercetare
tehnologică.
1.4 Motive:
 Zonă cu potențial și perspectivă, netraversată de populația din preajmă.
 Râul Bâc e în stare deplorabilă și folosit doar pentru transportarea deșeurilor menajere
 Fluidizarea traficului intens
 Crearea unui punct de atracție important in orașul Chișinău
1.5 Trei intrebări de cercetare

-Ce propunem?
1. Se propune crearea unei zone de agreement (parc pe o desfasurata de 24ha)
2. Se propune crearea unui centru de cercetare tehnologică cu trei blocuri secundare conectate la
parter cu o zonă comună ce va repartiza diversele fluxuri pietonale.
3. Se propune revitalizarea și amenajarea albiei râului Bâc pe segmental cuprins între strada Mihai
Viteazu și bd. Renașterii Naționale.
4. Revitalizarea gării Visterniceni.
-Cum propunem?
1. Se propune spre demolare construcțiile de pe strada Petru Rareș 77 și 62 (cladiri ale două
companii industriale si micilor agenti economici), pentru a crea un sit nou zonei de agrement.
2. Propunerea centrului de certare dezvoltat in mijlocul orasului pentru a putea permite o
accesibilitate sporită din toate sectoarele orasului. Dezvoltarea a trei blocuri secundare amplasate
radial blocului central si proiectarea unei platforme circulare denivelata la inălțimea de 7,5m pentru
a uni in sine fluxurile, a acoperi zona cailor ferate si a permite accesibilitatea si interactiunea Garii
Visterniceni.
3. Faleza riului poate fi amenajata cu piste de pietoni, fisii verzi, piste pentru biciclisti si între stradă
și albia râului se vor planta un rând de copaci care vor crea o barieră de zgomot pentru malul stâng,
17
aici-pe malul stâng se poate desfășura cât pistele pentru bicicliști cât și aleile de plimbări sau locurile
special amenajate în nemijlocita apropiere de apă. Crearea pe intreg segment a unei linii de
comunicare orizontala dotată cu toate necesarele unei pietonale.
-De ce?
Pe malul drept al râului este amplasată o zonă rezidențială cu densitate mare – regim mediu de
înălțime parter+nouă etaje (P+9E). În rezultat pe linga problemele necesitatii de parcari, gradinite,
scolo pentru tinerele familii avem si problema incapabilitatii de-ași desfășura activitățile sociale,
culturale in apropiere intr-un cadru verde natural.
În același timp amenajarea acestui sector și a intregii alibi a râului va duce la normalizarea și
dezvoltarea unei noi parcele verzi pentru microclimatul orașului.
1.6 Studiul comparativ asupra datelor privind tema de cercetare
18
Schema complexă a transportului mun. Chișinău și anume planograma intensității auto
elaborate în 2015, ne arată intensitatea circulației auto pe segmentele respective, mii unități auto la
ora de vârf. Aici putem observa segmentele cele mai solicitate auto, ne putem crea o viziune de
dezvoltare a zonei ceea ce ne induce spre o alegere mai corectă a porțiunii de conexiune cu edificiile
propuse. Tot aici putem observa puntele favorabile de conexiune cu parcarile care se propun.
19
1.7 Viziunea critică asupra temei alese, argumentarea actualității
Scoaterea din centrul orașului a zonei industriale spre periferia acestuia-dezvoltarea unei zone verzi,
de agreement cu crearea unui centru de instruire si cercetare in sfera resurselor energetice
regenerabile cât și dezvoltarea unui centru al tineretului.
În orașul Chișinău sunt 7 centre de cercetare pe diverse domenii:
1. Institutul National de Cercetări Economice
2. Institutul Naţional de Metrologie
3. Academia de științe a Moldovei
4. Întreprinderea de cercetare şi producţie mdr grup s.r.l.
5. IMAS - Institutul de Marketing si Sondaje IMAS Chisinau
6. Institutul de Chimie, AȘM
7. IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului
Si Centrul Universitar „Energy Plus” din cadrul UTM care se ocupă de cercetări in sfera
resurselor energetice regenerabile
Harta centrelor de cercetare din or. Chișinău 2018
Din aceast studiu observăm că fiecare latură a economiei își are institutul sau de cercetare,
proiectare si dezvoltare, la capitolul resurselor energetice regenerabile se propune spre proiectare a
unui centru modern care va găzdui funcțiile și necesitățile acestuia.
20
1.8 Actualitatea temei și relevanța acesteia pentru domeniul arhitecturii
Situl ales este înconjurat de magistrale de interes orășenesc, este o zonă creată de aceste magistrale
care formează o insulă. De fapt in prezent această insulă este lipsită de atenția cetățenilor respectiv a
devenit o zonă degradată social fără intersecții si activități sociale. Ea are nevoie de o nouă viață,
prin aducerea în stare modernă a râului și crearea unui cadru natural integru care va servi
necesitătilor orășenilor din preajmă și a intregului oraș.
Din punct de vedere architectural orașul Chișinău este lipsit de puncte moderne de atracție
touristice, avem o multime de simboluri ale orasului din secolului XX, ceea ce arată dezvoltarea
după un stil anumit architectural, fiind în sec XXI, avem nevoie de accente urbanistice modern ș ice
este mai important este propunerea a edificiilor conform normelor sustenabile în contextual
dezvoltării acestora.
1.9 Argumentarea proiectării obiectului pentru situația dată
Situl studiat este o porțiune slab dezvoltată cu prezența unei zone industriale, 40% din ea
fiind in stare de deces. Se propune demolarea acestor construcții, scoaterea părții industriale spre
periferiile orașului și propunerea spre dezvoltare a unui: Parc sustenabil cu inglobarea in sine a mai
multor functii: parc-zona de agreement, centru de cercetari, food plaza- spatiu de alimentatie
publică, muzeu, alei, piste pentru biciclisti, spatii de expozitii, teatru de vară cu o capacitate de 200
persoane sub cerul liber.
Fotofixare cu drona: Situl existent, zona industrial și albia riului Bîc
21
Incadrarea centrului de cercetare in situl existent
1.10 Experiența națională și cea mondială de proiectare la tema respectivă

Din experientele naționale se remarcă așa centre de cercetare ca:
Academia de stiinte a Moldovei
22
Din păcate centre moderne de cercetare nu avem, se propune spre examinare exemple si analogii
internationale.
Un exemplu extraordinar de proiectare compactă pentru orașele sustenabile și inteligente este

Rotterdam, denumit Green&Smart city și cel mai dens oras al Olandei.
Orasul Rotterdam, Olanda, De Rotterdam arhitect Rem Koollhas
Acest complex vine ca un exemplu de cum se poate proiecta compact si aglomera in sine mai
multe functii.
Construcția a început în 2009, când municipalitatea sa angajat să angajeze 25.000 m² din
spațiul de birouri. Cel mai înalt punct (la 149 de metri) a fost atins la sfârșitul anului 2012, iar
clădirea a fost pregătită la data planificată la 15 noiembrie 2013. Costul total de la începutul
construcției în 2009 a fost estimat la 340 000 000 EUR
Utilizare:
De Rotterdam este proiectat pentru rezidență, muncă și petrecere a timpului liber. Cea mai mare
parte este destinată spațiului de birouri și rezidenței. Are 240 de apartamente, 72.000 de metri de
birouri, săli de conferințe și o parcare subterană cu două etaje care oferă peste 684 de locuri de
parcare. Există, de asemenea, un hotel cu 285 de camere și 1500 m2 este alocat cafenelelor și
restaurantelor. Pentru facilitățile de fitness sunt rezervate 2.500 m2, iar pentru magazine 5.000 m2.
Funcțiile sunt grupate în blocuri, dar diferitele grupuri de utilizatori se întâlnesc în diferite locuri din
clădire, un concept definit de Oficiul pentru arhitectură metropolitană ca un oraș vertical. De
Rotterdam va fi folosit zilnic de aproximativ 5.000 de persoane și cu un indice de spațiu de 32 de De
Rotterdam, care formează cea mai densă parte a Olandei.
23
1.11 Conceptul și noutatea ofertei de proiectare.
Dezvoltarea conceptului porneste de la simpla idee de formă a lamelor turbinelor eoliene,
dezvoltate pe vertical pentru a păstra la maxim spatial verde pentru zona de parc.
S-a pornit de la extrudarea a 3 volume amplasate radial fata de un centru la 120 de grade cu
propunerea unui nucleu care deserveste fiecare din blocuri, ele fiind de diverse inaltimi.
Se va pune accent pe utilizarea materialelor noi sustenabile, diverselor compozituri care fac
structura mai rigidă, mai rezistentă si in același timp mai ușoară.
În contextul proiectării arhitecturii sustenabile trebuie mentinut că: Conceptul de Arhitectura
Sustenabila poate fi organizat in cateva arii de aplicabilitate.
Aceste arii includ sustenabiliate, materiale, eficienta energetica, management corect al terenului si
reducerea deseurilor.
Arhitectura Sustenabila, este un termen general ce descrie tehnici de proiectare constient-ecologice

in domeniul Arhitecturii. In sensul larg, Arhitectura Sustenabila cauta sa minimizeze impactul
negativ al cladirilor asupra mediului prin marirea eficientei si prin folosirea optima a materialelor,
energiei si dezvoltarii spatiale. Mai simplu, ideea de sustenabilitate, sau proiectare ecologica, este de
a ne asigura ca actiunile si deciziile pe care le luam azi nu impiedica oportunitatile generatiilor de
24
maine.
Acest termen poate fi folosit pentru a descrie o abordare constienta din punct de vedere energetic si
ecologic a proiectarii mediului construit.
Complexul va fi dotat cu sisteme de colectare a apelor pluviale, captarea energiei solare pentru
utilizarea ulterioară in scopurile dezvoltării și economisirii surselor financiare pentru întreținere.
2. Studiul urbanistic
2.1 Studiul proiectelor existente și propuse
Analiza preliminară a fost efectuată atât pe interiorul terenului cât și in afara acestuia, luîndu-
se in calcul si teritoriile adiacente sectorului pentru a putea stabili diversele probleme cu care acesta
se confruntă:
-zona adiacentă străzii Albișoara este amplasat un cartier rezidențial
-zona adiacentă străzii Petricani- zona comercială cu densitate joasă destinată în general
deservirii unităților auto, dezvoltată pe ambele părți ale străzii.
--zona adiacentă străzii Calea Moșilor- zona comercială, deservirea unităților auto + zona
rezidențială-case de locui individuale regim P+M.
Pe teritoriul cuprins între străzile studiate se află zona de tip industrial, comercial și
rezidențial, iar după periferiile zonei am observat zone dens populate cu regim de întâlțime mediu
de 7 nivele la Sud-adiacent străzii Albișoara și regim de întâlțime mediu de 2 nivele la Nord-strada
Petricani. Dupa analiza la fata locului am observat ca pe teritoriul cuprins intre strazile studiate
sunt amplasate 2 companii mari, compuse din doua grupuri de edificii tip hale industriale și 7-8
case individuale.
25
La est in imediata apropiere de podul Mihai Viteazu se afla un grup de locuinte individuale
P+1E, s-au facut fotofixari de-a lungul albiei r. Bic, acesta se afla intr-o stare deplorabila. La
marginea nordică a terenului de-a lungul acestuia se află calea ferată cu peronul Vesterniceni pe
mijloc, la fel in stare rea.
Peste calea ferată este aruncat un pod vechi pietonal cu lațimea 2m și înălțimea de 9m, acest
pod este unica legătura pietonală dintre zona dens populată Albișoara și accesul spre sectorul
Poșta Veche, Rîșcani și Ciocana al orașului Chișinău. La fel s-a analizat și situatia detailata a
traficului in zona și anume sensurile giratorii, intersectiile dificile atît și partile de carosabil care
se afla in cea mai mare dificultate.
Din lipsa unei infrastructuri utile care ar deservi necesităților locuitorilor din zonă se pune
problema legăturii directe și eficiente între zona centru și una din principalele artere ale orașului-
Calea Orhei. Din cauza aglomerației și traficului care se crează in nodurile Mihai Viteazu, cercul
Calea Orhei+strada Petricani parcurgerea acestei zone chiar și în afara orelor de vîrf este uneori
insuportabilă. La fel e necesar de a conecta oamenii și necesitățile lor prin propunerile ce
urmează.
2.2 Scheme de analiză urbanistică:
Situl în cifre:
Gabaritele terenului aflat intre străzi – 1390m x 270m
Suprafața terenului – 335300m2 33,5ha
Lungimea străzilor ce-l mărginește – 3,42km dintre care:
Segmentul str. Albișoara – 1,46km
Segmentul str. Petricani și Calea Moșilor – 1,49km
Segmentul de pod str. Mihail Viteazu – 315m
Segmentul de pod bd. Renașterii Naționale- 165m
Lungimea segmentului de râu – 1,49km
Suprafața la sol a construcțiilor propuse apx: 8200m2
Suprafața spațiilor verzi(parc) propuse apx: 240000 m2
26
Schema regimului de înălțime
Schema: drumuri și accese pietonale, facilități -situl existent
27
Schema zonării funcționale -situl existent
Schema uzurii zonei industriale
Schema amplasării obiectului -situl propus
28
Schema vânturilor dominante situl existent
Schema vânturilor dominante de NV cu cladirea propusă.
Schema prezintă amplasarea schematic pe volume a celor 4 funcții de bază proiectate: Centru de
cercetare, zona de laboratoare, zona de alimentație publică, muzeul și zona platformei parter.
29
Reprezentarea schematic a centrului de cercetare tehnologică
Schema spatial volumetrica consta din combinarea a trei volume de diferite inaltimi pornind de la ideea formei
turbinei eoliene care este sustinuta pe mijloc de un element turn, descendent in grosime, sus ca elemente de echibru
sunt proiectate restaurantul si compozitia este inchisa partial de platform de observare care este punctul maxim
pentru vizitatori. Per total avand o compozitie echibratape ambele axe.
30
3. Prezentarea proiectelor-analogii
Cultural and business center TV Tower – Russia
31
32
33
Fangda Headquarters Winning Entry - Huasen Architects
34
35
Pedestrian Bridge in Aranzadi Park Peralta - Ayesa Arquitectos + Opera ingeniería
36
Development Banks of the Meurthe - Atelier Cite Architecture
37
38
4. Analiza SWOT
Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei
viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri și
evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și poziția
acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitor cu scopul de a pune în lumină punctele tari și
slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe
piață.Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuată între anii 1960 și 1970
la Stanford Research Institute din SUA. Acronimul SWOT provine din englezăStrengths,
Weaknesses, Opportunities, Threats, însemnând „Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități,
Amenințări”Analiza SWOT se realizează, în general, în prima fază a unui proiect, pentru ca
elementele de analiză să poată alcătui baza planului de proiect.
39
5. Ridicarea topografică
6. Fotofixarea sitului existent (construit și natural )
40
Fotofixare 3: Intersecția strada Albișoara și Petru Rareș
Fotofixare 4: râul Bîc
41
Fotofixare 7
Fotofixare 8
42
Fotofixare 9: Terenul studiat, vedere panoramică H=60m
Fotofixare 10
Fotofixare 11
43
Fotofixare 12
Fotofixare 13: Vedere panoramică dinspre strada Calea Orheiului
44
Fotofixare 14: trecerea denivelată peste calea ferata-gara Visterniceni
Fotofixare15:Ttrecerea denivelată peste calea ferata-gara Visterniceni
45
Fotofixare 16: Trecere pietonală Gara Visterniceni
Fotofixare 17: Gara Visterniceni
46
7. Randări și propuneri de proiect:
INTRARE DIN PARC
Conexiunea parcului cu centrul de cercetare sau mai exact cu platforma denivelata propusa se face
cu ajutorul a 7 puncte conectate la rampe si ascensoare. Se propune o dezvoltare verde cat la nivelul
solului cat si la nivelul platformei, astfel creand un tot intreg care conlucreaza in complex.
Alei pietonale largi urmate de piste pentru biciclisti care sunt iluminate pe timp de noapte cu ajutorul
energiei regenerabile ale centrului.
Vedere de pe platform parter a centrului de cercetare.
47
Faleza râului Bîc
FALEZA RÂULUI BÎC
Albia raului Bic poate fi transformata intro zonă plină de activităti astfel dândui viată. Aceste
activitati se pot dezvolta in preajma albiei pe zona verde a parcului cat si in nemijlocita albie pe
terase special amenajate din lemn care asigura conexiunea directa am-natura. Aici se pot desfasura
spatii de relaxare, odihna pasiva expozitii, muzica chiar si bronzat.
48
Vedere dinspre parcul propus.
PERONUL VISTERNICENI
Peronul visterniceni este un potential enorm al mobilitatii in aceasta zona.Sa propus crearea unui
green roof care in esenta va acoperi vizual caile ferate si va contribui la diminuare zgomotului de la
tren. Cu ajutorul acestui green roof care este si platforma parter al centrului de cercetare se creaza o
comoditate in conecxiunea garii Visterniceni cu spatiul din stanga- strada Petricani si Calea
Orheiului, dreapta- zona de parc si statiile de transport in comun de pe strada Albisoara.
49
VEDERE PANORAMICĂ
VEDERE PANORAMICĂ
Zona teatrului de vară-spațiu multifunctional care poate fi dirijat si reamenajat in funcție de

activitatea socială dorită.
50
SOLAR PANEL ROOF TILES.
Acoperisurile terase se propun a se amenaja cu panouri solare care vor colecta si transforma energia
solara in energie electrica alternativa pentru centrul de cercetare.
Persectiva respectiva prezinta accesul de la nivelul solului spre platforma parter

care se afla la H=7m, accesul se poate efectua cu ajutorul scarilor, rampelor si ascensorului.
Se poate observa materialul fatadei muzeului si astfel contrastul lui cu fatada complet sticlita a
centrului.
51
MUSEUM OF TECHNOLOGIES.
Muzeul propus are inaltimea de 9m, dezvoltat functional in 3 mari zone: Zona salii mari, sala mica
si zana administrativa amplasata pe mijloc. Sala mica este destinata expozitiilor temporare si sala
mare-permenenta.
Accesul in muzeu se poate face din doua parti: Nord de la cota 0.000-platforma parter si Sud de la
cota -7.000 cota terenului existent. Spatiul din apropiere este predispus expozitiilor la aer liber:
expozitii de tehnologii moderne in domeniul dobandirii resurselor regenerabile si nu numai!
Sculptura care prezinta o viziune stilizata a capacitatii de energie imensa pe care o avem provenita
de la soare.In coltul drept sus este reprezentat soarele care emana energia sa sub forma de raze iar in
stanga este acel om care a invatat ale colecta si transforma in energie electrica!
52
VEDERE PANORAMICĂ
53
CAPITOLUL II
CONSTRUCTIA CLADIRILOR
Tema: “Centrul de cercetare tehnologică”,
orașul Chișinău
54
1. Soluția constructivă a Centrului de cercetare tehnologică orașul Chișinău.
Sistemul constructiv a centrului de cercetare este realizat din carcas de beton armat format
din nucleu beton armat cu grosimea pereților de 600 şi cu umplutura a pereților exteriori din
zidărie - grosimea de 400 mm și fațade sticlite. Pentru acoperirea etajelor a fost ales planșeul
monolit turnat.
Înălțimea demisolurilor (etaj-1,-2) este de 3,5m, a parterului este de 8 m cu divizare în
două nivele pe anumite sectoare (zona administrativă) și înălțimea etajelor este de 3,5m.
Rostul antiseismic între nucleu și cele trei corpuri adiacente a fost prevăzut de 2 m.
Fațadele sunt îndeplinite din zidărie și,sticlă pe carcass metallic si de aluminiu iar
elementele de acoperrire la terasele de sus al complexului sunt alcatuite din structură metalică
acoperite cu alucobond.
Acoperişul Centrului se dezvoltă în trei mici terase, aici în afară de elementul de rezistenţă
mai sunt prevăzute izolaţia hidrofugă şi izolaţia termică, plus posibilitatea preconizarii
spatiului acoperisului ca gradină cu spațiu de odihnă.
Spre urmare, la proiectare se folosesc următoarele materialele de construcţie:
a. Fundaţii: pe piloți din beton armat monolit, radier beton armat monolit şi elemente
prefabricate din beton armat;
b. Carcasa clădirii: din beton armat monoli (coloane cu secțiunea transversală
d- 600mm)t, metal sau îmbinarea lor;
c. Pereţii portanţi: Beton;
d. Pereţii despărţitori: sticla, ghipsbeton;
e. Planseuri: beton armat monolit.
Imagine nr.12 Vedere schema constructivă
55
Schema: sectiunea transversal a pardoselei
1) Pardosea
2) Mortar de ciment
3) Strat de termoizolare
4) Planșeul monolit turnat
2. Elemente constructive
2.2.1. Grinzi
Construcția se reazemă pe piloți din beton armat care continua în cadrele din beton armat
zonele disipative sunt amplasate in grinzi. Dimensiunile grinzilor variază în dependență de
deschiderea folosită (400x400mm, 400x600 mm ... ). Folosind la bază formula: h=1/1,2 *l
până la: h=1/1,6*l
b=(0,3-1,0)*h
2.2.2. Stalpi
Stilpii sunt elemente verticale sau înclinate de rezistență care preiau deasemenea
incarcarile prevenite de la elemete de cosntructii orizontale si le transmit fundatiilor. Stilpii din
beton armat au un domeniu vast de utilizare fiind prezenti la aproape toate tipurile de structuri
curente sau speciale din beton armat: se pot realiza prin turnarea betonului la fata locului
(monolit) sau prin prefabricare.
In edificiile proiectate, (blocul central, blocul secundar 1, blocul secundar 2 și 3) au fost
folositi stipli cu sectiune transversala circulara, cu diametru ce variaza intre 400 mm si 800
mm in dependenta de deschideri si de sarcina suportata. Aceasta sectiune transversala a fost
56
aleasă ptru a crea un spatiu interior mai confortabil si agreabil din punct de vedere cât esthetic
cât și safe.
2.2.3. Pereti
Peretii sunt elemente structurale care au o rigiditate foarte buna, limitind eficient
deformatiile laterale ale structurilor supuse actiunii seismice. Atunci cind sunt proiectate si
detaliate corespunzator, aceste elemente pot oferi si o ductilitate excelenta. Comportarea
peretilor la incarcari laterale depinde in primul rand de raportul dintre inaltimea si latimea
acestora. Peretii cu inaltimea apropiata de latime au o comportare dominata de forfecare. Cei
cu un raport intre inaltime si latime mai mare de 2 au o comportare guvernata de incovoiere si
reprezinta cazul tipic la cladirile multietajate. Mecanismul plastic la astfel de pereti structurali
il reprezinta formarea unei articulatii plastice la baza peretelui, iar principiile de asigurare a
unui raspuns ductil sunt similare celor prezentate in cazul riglelor si al stalpilor de beton armat.
Imagine nr.13 Vedere schema constructivă-învelitoare și structură
2.2.4. Fundatii din beton

Fundatiile din beton se executa in mod obisnuit din beton ciclopian, beton simplu si beton
armat. Fundatia este acea parte a constructiei care are rolul de a prelua incărcarile date de
structura de rezistenta a cladirii, prin intermediul peretilor structurali si a stilpilor si sa le
transmita terenului de fundare astfel incit: sa nu depaseasca capacitatea portanta a terenului de
fundare; - sa nu se produca tasari pe care structura si functionalitatea constructiei sa nu le
57
admita; - tensiunile ce apar in fundatie sa nu depaseasca capacitatea de rezistenta a materialului
corpului de fundatie.
2.2.5. Finisaj
Tencuielile sunt elemente de finisaj care se aplica pe suprafata bruta a peretilor, tavanelor
sau a altor elemente de constructii, avand rol estetic, igienic si de protectie impotriva agentilor
exteriori (intemperii, radiatii etc.) sau interiori (apa si vapori de apa), a gazelor, focului și a
altor agenti si actiuni chimice si mecanice din mediul ambiant. Dupa materialul suport pe care
se aplica, pot fi: pe caramida, pe beton greu sau usor, pe zidarie din piatra, pe sipci, pe trestie
etc.
Concluzie:
Centrul de cercetare este format din 4 blocuri: Blocul central-Nucleul H=150m

-Corp 1 H= 92m
-Corp 2 H= 62m
-Corp 3 H= 36,8m
Blocul secundar 1-Food plaza H=12m
Blocul secundar 2-Muzeu H=9m
Blocul secundar 3-Laboratoare H=9m
Toate aceste în ansamblu sunt destinate pentru menținearea și dezvoltarea activității ce

se propune în sarcina de proiectare. Blocul central fiind cel mai înalt pentru a respecta toate
normele de rezistență este propus spre proiectare cu infrastructura pe piloți din beton armat,
secțiunea transversal și adâncimea acestora se sstabileste de către geodeziști și inginerii
structuriști, care se unesc într-un radier din beton armat monolit ce este separat prin rost la
fiecare corp în parte, lucru făcut din considerentele particularităților diferite ale lor.
Structura centrului se propune a fi formată din cadrele coloanelor și grinzilor-beton

armat care for susține partea superioară a construcției.
Fațada: umplutură de zidărie, sticlă pe structură metalică- fațadă dublă care pe

sectoarele de la Est la Vest va fi decorate cu panouri fotovoltaice pentru colectarea energiei
solare ulterior folosirii acesteia în scopurile de exploatare.
Se vor preconiza structuri si sisteme de colectare a apei pluviale de pe fatade amplasate

în demisolul construcției ulterior a o folosi drept apă menajeră.
58
CAPITOLUL III
FIZICA CONSTRUCȚIILOR
Tema: “Centrul de cercetare tehnologica”,
orașul Chișinău
59
PREFAŢĂ
Ambianţa termică sau microclimatul prezintă starea mediului care determină senzaţia termică
a omului şi depinde de temperatura, umiditatea relativă, viteza mişcării aerului, temperatura
suprafeţelor interioare.
În igiena mediului investigaţiile instrumentale şi de laborator ale microclimatului din locuinţă
şi din clădiri publice sunt utilizate, de regulă, în scopul evaluării eficacităţii lucrului instalaţiilor de
încălzire şi ventilaţie, regimului de exploatare a acestora, caracteristici indirecte (temperatura,
umiditatea, etc.) a elementelor de construcţii ale clădirilor.
Controlului sanitar se supun următoarele proprietăţi fizice ale încăperilor:
- determinarea temperaturii aerului;
- determinarea temperaturii suprafeţelor;
- determinarea umidităţii aerului;
- determinarea vitezei şi mişcare a aerului;
- evaluarea igienică a ambianţii termice în locuinţe şi încăperile publice;
- determinarea reacţiilor fiziologice ale organismului uman.
Evaluarea igienică a ambianţii termice în locuinţe şi încăperile publice se face pe bază:

a) expertize termotehnice construcţiilor de închidere;
b) comparării rezultatelor obţinute ale indicilor microclimei cu normativele igienice;
c) determinării reacţiilor fiziologice ale organismului uman în condiţiile microclimatice
concrete.
Iluminare - ansamblu de procedee tehnice destinate producerii, repartizării şi folosirii
energiei luminoase cu scopul de a satisface cerințele unei vizibilități optime. Prin iluminare se
subînțelege densitatea fluxului de lumină, care cade pe o unitate de suprafață. Unitatea de măsură a
iluminării în sistemul de unități SI este luxul (lc). Iluminarea rațională creează condiții favorabile
pentru viața și activitatea omului, îmbunătățește funcția vizuală a ochilor, ridică tonusul
organismului şi capacitatea lui de muncă. Iluminarea insuficientă duce la scăderea capacității de
lucru, la dezvoltarea oboselii ochilor şi a miopiei, la traumatism în producție ș. a.
Se deosebesc iluminare naturală, iluminare artificială şi iluminare mixtă.
Iluminarea naturală se realizează cu ajutorul luminii difuze a zilei, care pătrunde în încăperi
prin ferestre şi prin luminatoare speciale făcute în pereți şi acoperișuri. Această lumină este
avantajoasă, fiind distribuită uniform şi avînd o componență spectrală favorabilă ochiului.
Insuficiența luminii naturale în încăperile locative poate condiționa apariția rahitismului ș. a. O mare
60
parte din lumina naturală este reținută de geamuri, mai ales dacă acestea sînt murdare. La locul de
lucru, inclusiv pe masa de scris, lumina naturală trebuie să cadă din partea stîngă.
Caracteristicile tehnice ale ferestrelor influenteaza decisiv cantitatea si calitatea luminii
naturale. Exista o multime de tipuri de geam menite sa controleze proprietatile luminii, de la
sticle colorate sau heliomate, pana la filtre transparente. Insa mai important este faptul ca
sticla clara, folosita la ferestrele cele mai uzuale, are si ea un efect de absorbtie a luminii,
reducand involuntar cantitatea de lumina. Aceasta proprietate poarta denumirea de coeficient
de absorbtie si masoara procentul de absorbtie a luminii, la trecerea prin sticla ferestrei.
Norma sanitara prevede ca sticla ferestrei sa retina maximum 24% din lumina.
Rolul sanitar al luminii naturale este de asemenea important. In primul rand simtul vazului
este dependent de cantitatea si calitatea luminii. Un iluminat prea slab sau prea intens produc
efecte negative asupra vederii. Ritmul circadian al oamenilor este controlat de relatia cu
lumina solara. Privarea de lumina naturala are efecte negative si asupra psihicului uman. De
asemenea razele solare au actiune bactericida, simpla expunere la lumina asigurand
decontaminarea spatiului si a obiectelor.
1. GENERALITĂŢI
Creşterea volumelor construcţiilor, la etapa actuală de dezvoltare a R. Moldova este
caracterizată de utilizarea unor materiale de construcţii şi sisteme constructive noi. Utilizarea
betonului monolit şi prefabricat la construcţiile clădirilor, blocurilor mici din materiale naturale şi
celor prefabricate (calcar, cărămidă din argilă arsă, fortan etc.), folosirea materialelor uşoare, de
natură minerală sau organică, în structuri neomogene, de elemente în mai multe straturi fac ca
proprietăţile şi comportarea termotehnică a clădirilor să fie esenţială pentru exploatarea optimală a
construcţiilor.
Exploatarea optimală a construcţiilor cuprinde următoarele probleme:
- de transfer termic în condiţii de iarnă – vară la pereţi, terasă şi ferestre în regim staţionar pentru
micşorarea pierderilor de căldură, asigurarea confortului în interior, având scopul de economie a
surselor de energie termice;
- acţiunea radiaţiei solare din punctul de vedere al confortului termic în condiţiile de vară;
- alegerea corectă şi raţională a materialelor de construcţie în scopul de economie a surselor
financiare.
Cunoaşterea bazelor teoretice ale problemelor de termotehnică şi aplicarea lor în practica
construcţiilor este o cerinţă de mare actualitate pentru pregătirea profesională a arhitecţilor în
construcţii.
61
.
2 PRINCIPIILE PROIECTĂRII TERMOTEHNICE A
CONSTRUCŢIILOR DE ÎNCHIDERE
1. Asupra construcţiilor acţionează, în mod permanent, aerul exterior, caracterizat de
temperatură, umiditate şi presiune, care sunt variabile în raport cu timpul, şi definesc climatul
exterior, ce prezintă caracteristici specifice regiunii de amplasare a construcţiei, şi aerul interior,
caracterizat prin climatul care este în funcţie de condiţiile tehnologice, cerinţele de confort ale
clădirilor şi caracteristicile instalaţiilor de încălzire şi condiţionarea aerului.
2. În scopul micşorării pierderilor de căldură în perioada de iarnă, la proiectarea clădirilor
trebuie de prevăzut:
a. minimizarea suprafeţelor construcţiilor de închidere;
b. proiectarea suprafeţelor golurilor de fereastră în dependenţă de destinaţia încăperilor,
construcţiilor de închidere, factorilor climaterici ai regiunii şi strict în corespundere cu normele
de proiectare a luminării naturale;
c. folosirea raţională a materialelor termoizolante este stabilită prin calcul;
d. alegerea materialelor termoizolante şi fixarea grosimii construcţiei de închidere exterioară
trebuie efectuată având în vedere cheltuielile făcute de o singură dată, dar şi cheltuielile de
exploatare a sistemelor de încălzire.
3. La proiectarea clădirilor e necesar de luat în vedere condiţiile de exploatare a
construcţiilor de închidere în dependenţă de regimul încăperilor şi a zonelor de umiditate a
regiunilor de construcţie.
4. La regimul de umiditate a construcţiilor de închidere exterioare o mare importanţă are
amplasarea corectă a straturilor:
a. straturile cu impermiabilitatea mică trebuie amplasate la suprafaţa interioară a construcţiei, iar
materiale cu conductibilitate mică şi impermiabilitate mare - la suprafaţa exterioară.
5. Pereţii exteriori şi interiori trebuie să fie protejaţi de apele freatice prin efectuarea
hidroizolării orizontale.
6. Pereţii şi straturile termoizolante la planşee şi acoperişuri se recomandă să fie proiectate
cu grosimi nu mai mari decât în tabelul 2.1.
62
Tabelul 2.1
Grosimea maximală a pereţilor şi materialelor temoizolante
Grosimea maximală, m
Raionul climateric după capitolul NRC (СНиП)
Termoizolant la
„Climatologia
Pereţi exteriori planşee şi
construcţiilor şi geofizica”
acoperiş
I 0,65 0,3
II 0,5 0,2
III - IV 0,4 0,1
Notă: Îndrumar la calculul termotehnic şi proiectarea construcţiilor de închidere. Moscova,
Stroiizdat, 1985.
7. La construcţiile de închidere cu inerţie mică şi fără inerţie pe perioada de iarnă trebuie să

fie asigurată temperatura şi umiditatea aerului interior constantă.
8. Inerţia termică se determină, conform tabelului 5 NRC (СниП II -3-79 „Строительная
теплофизика”), care este dat mai jos, prin calcul.
Temperatura a aerului exterioară pe timp de
Inerţia termică D în construcţii de închidere
iarnă, t e , oC
Temperatura celor mai reci zile cu asigurarea

Până la 1,5
0,98
Temperatura cei mai reci zile cu asigurarea
De la 1,5 până la 4
0,92
Temperatura celor mai reci trei zile cu
De la 4 până la 7
asigurarea 0,92
Temperatura celor mai reci cinci zile cu
Mai mult de 7
asigurarea 0,92
t I  tV
Notă: Temperatura celor mai reci trei zile se află conform relaţiei: t III  .
2
3. ELABORAREA CALCULULUI TERMOTEHNIC AL UNEI

CONSTRUCŢII DE ÎNCHIDERE
Memoriul explicativ se prezintă pe coli formatul A4.

1. Pentru executarea calcului termotehnic reprezentăm o porţiune a secţiunii verticale a
peretelui exterior. Desenăm un element de construcţie plan, compus din mai multe straturi
63
perpendiculare pe fluxul termic, având grosimile 1 ;  2 ;  3 şi coeficienţii de conductivitate termică
1 ; 2 ; 3 (fig.3.1).
Fig.3.1. Secţiunea verticală a unei

construcţii de închidere din trei
2. Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 „Строительная климатология и геофизика”)

caracteristicile climaterice ale regiunii de construcţie:
 temperatura medie a celor mai reci cinci zile, t eV cu asigurarea 0,92;
 temperatura medie a celei mai reci zile, t eI cu asigurarea 0,92;
 temperatura medie a celor mai reci cinci zile, t eV cu asigurarea 0,98;
 temperatura medie a celei mai reci zile, t eI cu asigurarea 0,98.

3. Determinăm, conform NRC (СниП II-3-79 „Строительная теплофизика”), regimul de
exploatare a construcţiei de închidere în dependenţă de regimul de umiditate a încăperilor şi zonelor
de umiditate:
 Conform anexei nr.1, pag. 17 alegem zona de umiditate a teritoriului CSI.
 Conform tab. 1, pag. 3, alegem regimul de umiditate din încăpere.
 Conform anexei nr.2, pag. 18 alegem regimul de exploatare a construcţiei.
4. Conform NRC (СниП II-3-79 „Строительная теплофизика”) selectăm caracteristicile
termofizice ale materialelor straturilor componente, cu introducerea datelor în tabelul 3.2.
Tabelul 3.1.
Caracteristicile termofizice ale materialelor
(în perioada
Conductibil
Impermiabi
Permiabilit
Denumirea
Densitatea
mg/mhPa
W/m2 oC
W/moC
materialului de
kg/m3
litatea la aburi
Nr.
construcţie
μ,
λ,
γ,
s,
straturilor
de 24ore)
itatea
atea,
64
2
3
4
5. Determinăm rezistenţa termică la schimbul de căldură R0 e , m2 oC/W, pe suprafaţa

exterioară a peretelui după formula:
1
R0 e  (3.1)
e
unde:  e - coeficientul de transfer termic a construcţiei de închidere pe timp de iarnă, W/m2 oC,
conform tab. 6, pag.7 NRC (СниП II-3-79 „Строительная теплофизика”).
6. Determinăm rezistenţa termică la schimbul de căldură R0 i , m2oC/W, pe suprafaţa
interioară a peretelui construcţiei de închidere după formula:
1
R0 i  (3.2)
i
unde:  i - coeficientul de pierderi de căldură de pe suprafaţa peretelui a construcţiei de închidere pe
timp de iarnă, W/m2 oC, conform tab. 4, pag. 6 NRC (СниП II-3-79 „Строительная
теплофизика”).
7. Determinăm rezistenţa la transferul termic total R0tot , m2 oC/W care reprezintă rezistenţa la
transmisia căldurii prin conducţie, la structuri în mai multe straturi, şi se exprimă ca suma
rezistenţelor la trecerea căldurii prin suprafaţa de un metru pătrat a straturilor componente, având
grosimile  1 ,  2 ,  3 , timp de o oră, şi pentru o diferenţă totală de temperatură între suprafeţele
extreme de 1oC, conform relaţiei:
1  2 
Rc  R1  R2  ...  Rn    ...  n ; (3.3)
1 2 n
R0tot  R0i  Rc  R0 e , (3.4)
unde: Rc - rezistenţa la transferul termic al construcţiei de închidere, m2 oC/W, care se determină

pentru construcţia cu un singur strat, după formula:

Rc  . (3.5)

În mai multe straturi (cu stratul de aer), după formula:
1  2 
Rc  R1  R2  ...  Rn  Ra    ...  n  Ra ,(3.6)
1 2 n
unde: Ra - rezistenţa termică a stratului de aer închis.
65
8. Determinăm rezistenţa necesară R0 nec , m2 oC/W, a construcţiei de închidere cu mai multe
straturi după formula:
ti  te
R0nec  n, (3.7)
t n i
unde: t i - temperatura aerului interior, oC;
t e - temperatura aerului exterior, oC, conform tab.5 NRC (СниП II -3-79 „Строительная
теплофизика”);
t n - deferenţa de temperatură normată (între temperatura aerului interior şi temperaturii
suprafeţei interioare) se determină conform tab.2, pag. 5, NRC (СниП II -3-79
„Строительная теплофизика”), oC;
n - coeficientul care depinde de amplasarea suprafeţei exterioare a construcţiei de închidere în
raport cu temperatura aerului exterior, conform tab.3, pag. 5 NRC (СниП II -3-79
„Строительная теплофизика”).
9. Determinăm inerţia termică D a construcţiei de închidere cu un singur strat, după

formula:
D  Rc sc , (3.8)
determinăm inerţia termică D a construcţiei de închidere în mai multe straturi (fără straturi
de aer) după formula:
D  D1  D2  ...  Dn  R1 s1  R2 s2  ...  Rn sn , (3.9)
unde: R1 , R2 ,..., Rn - rezistenţa termică a straturilor construcţiei de închidere, m2 oC/W;
s1 , s2 ,..., sn - coeficienţii permeabilităţii materialului straturilor construcţiei de închidere
conform anexei 3, W/m2 oC.

10. Determinăm fluxul termic q 0 , W/m2, al construcţiei de închidere după formula:
ti  te
q0  . (3.10)
R0tot
Densitatea fluxului termic q 0 la transmisia căldurii la structuri în mai multe straturi este
proporţională cu diferenţa de temperatură dintre suprafeţele extreme şi invers proporţională cu
rezistenţa termică la transmisia căldurii R . q 0 o caracteristică termică a elementului de construcţie.
11. Determinăm temperaturile  i , 1 ,...,  n , e , oC, între hotarele straturilor după formulele:
66
 i  ti  q0 Ri ; (3.11)
 1  ti  q0 ( Ri  R1 ) ; (3.12)
n
 n  t i  q0 ( Ri   Ri ) ; (3.13)
i 1
 e  ti  q0 ( R0tot  Re ) . (3.14)
În urma calculelor efectuate se construieşte graficul de repartizare a temperaturilor în
secţiunea transversală. Graficul construit conform datelor primite ne dă posibilitate de a găsi
temperaturile în orice punct al secţiunii.
12. Aprecierea posibilităţii condensării vaporilor de apă în colţul  c exterior al construcţiei de

închidere se efectuează după formula:
 c   i  (0.18  0.0414R0tot )(ti  te ) , (3.15)
unde:  i - temperatura interioară la suprafaţa peretelui la îndepărtare de la colţul examinat;
t e - temperatura exterioară de calcul pe timp de iarnă care corespunde energiei termice a
construcţiei de închidere, în oC;
13. Determinăm elasticitatea vaporilor de apă ei , după formula:
 i Ei
ei  , (3.16)
100
unde: ei - elasticitatea vaporilor de apă;
 i - umiditatea relativă a aerului interior;
E i - elasticitatea maximă a vaporilor de apă la temperatura interioară t i .
Cunoscându-se temperatura aerului interior t i , se poate determina elasticitatea maximă a
vaporilor de apă E i , conform anexei 3.
14. Determinăm temperatura punctului de rouă  r , conform anexei 3

Pentru evitarea condensului pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie este necesar
ca în condiţiile de exploatare, temperatura suprafeţei interioare a elementelor de construcţie să nu
coboare sub temperatura de rouă. Deci, condiţia de evitare a condensului se obţine dacă:
c > r . (3.17)
Dacă inegalitatea (3.17) nu se satisface, este necesar:
67
 de a mări rezistenţa termică a elementului de construcţie R0tot ;
 pe suprafaţa exterioară de a căptuşi colţul clădirii cu materiale termoizolante;
 din partea interioară, în colţ, se montează instalaţia de încălzire;
4. CALCUL TERMOTEHNIC A UNEI CONSTRUCŢII DE ÎNCHIDERE

PE TIMP DE IARNĂ
4.1. DATE GENERALE
Denumirea localităţii (oraş) – Chişinău.

Latitudinea localităţii – 47,6o.
Destinaţia clădirii – centru
Temperatura aerului interior t i – 18 oC.
Umiditatea relativă  i – 55%.

Caracteristica construiţii de închidere–cu mai multe straturi.
Caracteristica straturilor construcţiei de închidere:

I strat:
denumirea materialului de construcţie–placi din gips p/u captuşeală:
densitatea –   800 kg/m3;
grosimea – 1  0,015 m.
Al II-lea strat:
denumirea materialului de construcţie – beton armat:
grosimea –  2  0, 400 m.
Al III-lea strat:
denumirea materialului de construcţie–penopolistiren celular:
grosimea –  3  ? m.
Al IV-lea strat:
denumirea materialului de construcţie–mortar compus:
68
grosimea –  4  0, 02 m.
4.3. CALCUL TERMOTEHNIC AL UNEI CONSTRUCŢII DE ÎNCHIDERE PE TIMP

DE IARNĂ
1. Pentru executarea calcului termotehnic reprezentăm o porţiune a secţiunii verticale a

peretelui exterior (fig. 4.1).
Fig. 4.3. Secţiunea verticală a

unui perete de închidere din patru straturi
2. Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 „Строительная климатология и геофизика”)

caracteristicile climaterice al regiunii de construcţie:
 temperatura medie a celor mai reci cinci zile, t eV cu asigurarea 0,92
t eV  16 oC;

I
temperatura medie a celei mai reci zile, t e cu asigurarea 0,92
teI  21 oC;
 temperatura medie a celor mai reci cinci zile, t eV cu asigurarea 0,98
t eV  19 oC;

I
temperatura medie a celei mai reci zile, t e cu asigurarea 0,98
t eI  23 oC.
69
3. Determinăm, conform NRC (СниП II-3-79 „Строительная теплофизика”), regimul de
exploatare a construcţiei de închidere în dependenţă de regimul de umiditate a încăperilor şi zonelor
de umiditate:
 Conform anexei nr.1, pag. 17, or. Chişinău este situat în zona de umiditate III – uscată.
 Conform tab. 1, pag. 3,  i – 55 %; t i – 18 oC regimul de umiditate din încăpere –
normal.
 Conform anexei nr.2, pag. 18, regimul de exploatare a construcţiei – A.
4. Determinăm, conform NRC (СниП II -3-79 „Строительная теплофизика”), indicii

caracteristicilor termofizice ale materialelor straturilor componente, introducând datele în tabelul 4.1
Tabelul 4.1
Caracteristicile termofizice ale materialelor
Densitatea
Conductib
Permiabili
Nr.stratur
Impermia
mg/mhPa
bilitatea la aburi
W/m2 oC
W/moC
kg/m3
perioada de
(în
μ,
λ,
γ,
s,
Denumirea
ilitatea
24ore)
tatea
ilor
materialului de construcţie
Plăci din gips p/u

1 800 0,19 3,34 0,075
căptuseală
2 Beton armat 2500 1,92 17,98 0,03
3 Vata minerala 80 0,041 0,65 0,05
4 Mortar compus 1700 0,70 8,95 0,098
5. Determinăm rezistenţa termică R0e , m2oC/W, la suprafaţa exterioară a peretelui după

formula:
1 1
R0 e    0,115 m2 oC/W. (4.1)
e 23
6. Determinăm rezistenţa termică R0 i , m2 oC/W, la suprafaţa interioară a peretelui

construcţiei de închidere după formula:
1 1
R0 i    0,043 m2 oC/W. (4.2)
i 8,7
7. Determinăm rezistenţa la transferul termic total R0tot , m2oC/W, al unei construcţii de

închidere după formula 3.4:
70
0, 015 0, 40  0, 02
R0tot  0,115    3   0, 043 
0,19 1,92 0, 041 0, 70
(4.3)
3 3
 0,115  0, 079  0, 208   0, 029  0, 043  0, 474  .
0, 052 0, 041
8. Determinăm rezistenţa necesară R0 nec , m2oC/W, a construcţiei de închidere din mai multe
straturi după formula 3.7:
18  (16)
R0nec  1  0,977 m2 oC/W. (4.4)
4  8, 7
Considerăm, iniţial, că avem un perete cu inerţie mare, adică D > 7 . Atunci te  teV  16
o
C.
9. Conform СНиП II-3-79 „Строительная теплофизика” condiţia calculului este
R0tot  R0nec ; (4.5)
3
0, 474   0,977 ;
0, 041
 3  (0,977  0, 474)  0, 041  0, 0206 m.
10. Determinăm inerţia termică D a construcţiei de închidere după formula 3.9:
0, 015 0, 40 0, 0206 0, 02
D  3,34  17,98   0, 65   8,95 
0,19 1,92 0, 041 0, 70 (4.6)
 0, 26  3, 74  0,33  0, 26  4,59.
Deoarece 5.3  7 conform tab.5 СНиП II-3-79 „Строительная теплофизика” temperatura

exterioară de calcul se ia t eIII cu asigurarea 0,92
teI  teV 16  (21)

t III
e    18,5 oC;
2 2
18  (18,5)
R0nec  1  1, 049 m2oC/W;
4  8, 7
3
0, 474   1, 049 ;
0, 041
 3  (1, 049  0, 474)  0, 041  0, 024
11. Grosimea standardă a polistirenului celular este de 0,01;0,02; 0,03; ...; 0,1 m. Primim
 3  0, 03 m.
12. Determinăm rezistenţa stratului nr.2 R3 , având în vedere grosimea peretelui reală
71
 3prim 0, 03
R3    0, 73 m2 oC/W. (4.7)
3 0, 041
13. Determinăm rezistenţa totală primită R0totprim
R0totprim  R0  R3  0, 474  0, 73  1, 21 m2 oC/W. (4.8)
14. Determinăm fluxul termic q 0 , W/m2, al construcţiei de închidere după formula 3.10:
18  (18,5)
q0   30,17 W/m2. (4.9)
1, 21
15. Determinăm temperaturile  i , 1 , 2 , e , oC, între hotarele straturilor după formulele 3.11;
3.12; 3.13; 3.14:
 i  18  30,17  0,115  14,53 oC; (4.10)
1  18  30,17(0,115  0, 079)  12,15 oC; (4.11)
 2  18  30,17(0,115  0,079  0, 208)  5,87 oC; (4.12)
 3  18  30,17(0,115  0,079  0, 208  0,73)  16,15 oC. (4.13)
 e  18  30,17(1, 21  0,043)  17, 21 (4.14)
16. Aprecierea posibilităţii condensării vaporilor de apă în colţul  c exterior al construcţiei de

închidere se efectuează după formula 3.15:
 c  14,53  (0,18  0, 0414 1, 21)  (18  (18,5))  9, 79 oC. (4.14)
17. Determinăm elasticitatea vaporilor de apă ei , după formula 3.16:
 i Ei 55  15,48
ei    8,514 mm Hg. (4.15)
100 100
Cunoscându-se temperatura aerului interior t i  18 oC, elasticitatea maximă a vaporilor de
apă va fi egală cu Ei  15,48 mm Hg, conform anexei 3.
Conform valorii ei  8,514 mm Hg, din anexa 3 găsim temperatura punctului de rouă
 r  8,8 oC.
Deci, condiţia de evitare a condensului se obţine dacă:
t c >  r , 9, 79o C > 8.8 o C . (4.16)
Condiţia calculului este respectată, condensat pe suprafaţa interioară a colţului nu va fi.
72
Concluzie:
În conformitate cu dimensiunile primite  2  0, 40 m pentru pereţi din beton armatr cu
aplicarea unui strat termoizolant din VATA MINERALA cu grosimea  3  0, 03 m se respectă

condiţia de transfer termic prin pereţi portanţi.
Normativele igienice admit diferenţa de temperatură a aerului interior pe verticală până la
3oC şi pe orizontală până la 2oC. Variaţiile de temperatură pe parcursul a 24 ore nu trebuie să
depăşească diferenţa de 3 oC la încălzirea centralizată şi 6 oC la cea locală. Astfel, diferenţa de
temperatură a aerului între cap şi picioare nu trebuie să depăşească 2°C, temperatura pardoselii
trebuie cuprinsă între 20 şi 24°C, iar viteza maximă de mişcare a aerului să fie mai mare de 0,2 m/s.
Temperatura pereţilor unei încăperi nu trebuie să oscileze mai mult de 4 – 5 oC faţă de temperatura
medie a aerului din încăpere. Temperatura surselor de încălzire (sobe, calorifere etc.) nu trebuie să
depăşească 80 oC.
73
Concluzii și recomandări
Zona studiată spre proiectare se află in orasul Chisinau, la hotarul N-E cu sectorul istoric al
orașului aferenta râului Bâc, între străzile Albișoara, Mihai Viteazul, Petricani, Calea Moșilor și
Bulevardul Renașterii Naționale.
Această parcelă desparte sectorul Centru de Poșta Veche care tranzitează pe periferiile sale
accese de transport de importanță orășenească și națională iar prin mijloc-longitudinal este tranzitată
de liniile de cale ferată. Teritoriul se incadrează intr-o suprafață de apr. 33,5ha cu dimensiunile
laturilor intre străzile perimetrale 1390x270m. Se desfășoară de-a lungul albiei râului Bâc-
principalul afluent al r. Nistru și principalul râu al orașului Chișinău.
În contextul evenimentelor și mișcărilor din 2011 până în prezent la capitolul eficiența
energetică a țării și implimentarea în uz casnic a resurselelor energetice regenerabile au stat la baza
ideii de creare a unui centru de cercetare tehnologică specializat pe domeniul energiilor regenerabile.
Datorită acestui centru putem contribui la educarea și formarea unor potențiali specialiști cât și
creșterea nivelului de emplementare și creare a noilor tehnologii în domeniu, pe elaborarea noilor
metode de producere a energiei electrice ecologice-regenerabile, totul în contextul faptului că
dependența de energie crește de la an la an.
In urma analizelor se propune a atinge la nivel de proiectare următoarele scopuri:
-Conversia zonei industriale cuprise între str. Mihai Viteazu și bd. Renașterii Naționale intr-o
zonă de agrement cu amplasarea centrului de cercetare.
-Regenerarea gării Visterniceni
-Ecologizarea albiei râului Bâc
Se propune o arhitectură sustenabilă care include sustenabiliate, materiale, eficiență energetică,
managementul corect al terenului și reducerea deseurilor. Ideea propusă cauta sa minimizeze
impactul negativ al clădirilor asupra mediului prin mărirea eficientei si prin folosirea optima a
materialelor, energiei si dezvoltarii spatiale.
Din punct de vedere al energiei sustenabile se merge pe principiul Clădire low-energy ceea
ce ar insemna o clădire ce foloseste mai putina energie decât una obisnuită. Cladirile low-
energy folosesc termoizolatii performanți, ferestre eficiente din punct de vedere energetic, infiltrari
minime de aer din exterior pe timp de iarnă-vară si ventilatie cu recuperator de caldura pentru
scaderea consumului de energie pentru incalzire/racire. Ele pot folosi de asemena tehnici solare
pasive ( confort termic interior stabil pe parcursul unui an) sau tehnologii solare active ( tehnologii
ce transformă energia solară in energie electrică si termică cu posibilitatea stocării ei), tehnologiile
înglobarii panourilor fotovoltaice în structura fațadei sticlită a edificiului proiectat.
74
Bibliografie
Carti reviste:
1. Schema Complexă a Transporturilor municipiul Chisinau, proiectat ChisinauProiect, 2010

2. Strategia de dezvoltare teritorială, elaborat: IHS Romania SRL - Consultant, management
proiect (coordonator strategie dezvoltare teritorialã), aprilie 2007
3. Strategie de dezvoltare_transport_chisinau_2014
4. Smart city Rotterdam, ed. 2012
5. Is Green city a smart city –Nederland, Erasmus University Rotterdam 2015
Normative:
1. В.В. Адамович, Б.Г. Бархин и др. Архитектурное проектирование общественных

зданий и сооружений. Учебник для вузов. 2-е изд., М.: Стройиздат, 1985.
(Proiectarea de arhitectură a clădirilor publice)
2. Ю.Н. Коваленко. Краткий справочник архитектора. Киев: Будевельнiк, 1975.
(Manualul arhitectului-pe scurt. Kiev 1975)
3. Recomandări pentru proiectarea spațiilor destinate alimentării publice, elaborat de SNIIP
01.01.1991
4. проектирование предприятий общественного питания, Кемерово 2004

5. Cправочное пособие к СНИП 2.08.02-89
6. Normativ privind proiectarea salilor aglomerate cu vizitatori cerințe utilizatori indicativ
NP 006-96
7. Neufert, Architect’s Data, fourth edition de Wiley-Blackwell
8. NCM C.01.06 – 2007 (MCH 3.02-05-2003) –Accesibilitatea clădirilor și construcțiilor
pentru persoanele cu dezabilități.
9. СП 4.13130.2013-Systems of fire protection. Restriction of fire spread at object of
defense. Requirements to special layout and structural decision.
10. NCM E.03.02 – 2001 (MSN 2.02.01-97) Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi
instalaţiilor
11. NP-051-normativ-privind-acesibilizarea-spatiului-urban.
12. NCM L.01.07-2005. Regulamentul privind fundamentarea proiectelor investitionale in
constructii. Editie oficiala, Chisinau, 2005
13. Codul fiscal,2016
75
14. Usturoi L., Vascan G. Economia intreprinderilor, curs universitar. Chisinau U.T.M., 2006,
163p
15. Banca Nationala a Republicii Moldova, Baza de date interactive, Ratele medii ponderate ale
dobanzilor la creditele noi acordate si ale depozitelor noi atrase.
16. Biroul national de statistica al RM, Statistici pe domenii, Antreprenoriat, Unii indicatori ce
caracterizeaza rentabilitatea agentilor economici pe tipuri de activitati (2010-2014)
17. Standardul national de contabilitate „Imobilizari necorporale si corporale” Monitorul oficial
nr. 233-237 din 22.10.2013
Surse web:
1. http://mei.gov.md/ro/content/eficienta-energetica-si-surse-de-energie-regenerabile
2. http://moldova-map.md/
3. https://conspecte.com/Management/analiza-swot.html
4. https://www.arch2o.com/tips-architecture-project-presentation/arch2o-that/
5. http://chisinau.md/public/files/planuri/PREZENTAREA_PUZ_FINAL_ro.pdf
6. http://www.geoportal.md/ru/default/map#lat=209475.411512&lon=233343.633200&zoom=
5
7. http:/bnm.md
8. http:/statistica.md
9. https://www.timpul.md/articol/moldova-ar-putea-scapa-de-dependenta-energetica-
25290.html
10. http://lex.justice.md/md/346670/
76

Memoriu Final Ivanov Vasile PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Final Ivanov Vasile PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins:

 Introducere, Scopul securității vitale la proiectarea obiectivului........................................81

Mod. Coala № document. Semnat. Data

Tema: “Centru de cercetare tehnologică, or. Chișinău”

Cerințe privind amplasarea şi elaborarea planului general:

4. De amplasat centrul de cercetare în conformitate cu orientarea după părţile luminii şi direcţia

Cerinţe pentru soluţia spaţial-volumetrică:

1. Compoziția clădirii trebuie să corespundă destinaţiei sale funcţionale, condiţiilor climaterice şi

Foto 2. Gara Visterniceni

 Regenerarea gării Visterniceni.

1.5 Trei intrebări de cercetare

Harta centrelor de cercetare din or. Chișinău 2018

Fotofixare cu drona: Situl existent, zona industrial și albia riului Bîc

1.10 Experiența națională și cea mondială de proiectare la tema respectivă

Academia de stiinte a Moldovei

Un exemplu extraordinar de proiectare compactă pentru orașele sustenabile și inteligente este

Orasul Rotterdam, Olanda, De Rotterdam arhitect Rem Koollhas

Arhitectura Sustenabila, este un termen general ce descrie tehnici de proiectare constient-ecologice

Schema: drumuri și accese pietonale, facilități -situl existent

Schema uzurii zonei industriale

Schema amplasării obiectului -situl propus

Schema vânturilor dominante de NV cu cladirea propusă.

6. Fotofixarea sitului existent (construit și natural )

Fotofixare 4: râul Bîc

Fotofixare 5: râul Bîc

Fotofixare 13: Vedere panoramică dinspre strada Calea Orheiului

Fotofixare15:Ttrecerea denivelată peste calea ferata-gara Visterniceni

Fotofixare 17: Gara Visterniceni

INTRARE DIN PARC

Vedere de pe platform parter a centrului de cercetare.

FALEZA RÂULUI BÎC

Zona teatrului de vară-spațiu multifunctional care poate fi dirijat si reamenajat in funcție de

Persectiva respectiva prezinta accesul de la nivelul solului spre platforma parter

Imagine nr.12 Vedere schema constructivă

4) Planșeul monolit turnat

Imagine nr.13 Vedere schema constructivă-învelitoare și structură

2.2.4. Fundatii din beton

Centrul de cercetare este format din 4 blocuri: Blocul central-Nucleul H=150m

Blocul secundar 2-Muzeu H=9m

Blocul secundar 3-Laboratoare H=9m

Toate aceste în ansamblu sunt destinate pentru menținearea și dezvoltarea activității ce

Structura centrului se propune a fi formată din cadrele coloanelor și grinzilor-beton

Fațada: umplutură de zidărie, sticlă pe structură metalică- fațadă dublă care pe

Se vor preconiza structuri si sisteme de colectare a apei pluviale de pe fatade amplasate

Evaluarea igienică a ambianţii termice în locuinţe şi încăperile publice se face pe bază:

7. La construcţiile de închidere cu inerţie mică şi fără inerţie pe perioada de iarnă trebuie să

Temperatura celor mai reci zile cu asigurarea

3. ELABORAREA CALCULULUI TERMOTEHNIC AL UNEI

Memoriul explicativ se prezintă pe coli formatul A4.

Fig.3.1. Secţiunea verticală a unei

2. Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 „Строительная климатология и геофизика”)

 temperatura medie a celei mai reci zile, t eI cu asigurarea 0,92;

 temperatura medie a celor mai reci cinci zile, t eV cu asigurarea 0,98;

 temperatura medie a celei mai reci zile, t eI cu asigurarea 0,98.

5. Determinăm rezistenţa termică la schimbul de căldură R0 e , m2 oC/W, pe suprafaţa

R0tot  R0i  Rc  R0 e , (3.4)

unde: Rc - rezistenţa la transferul termic al construcţiei de închidere, m2 oC/W, care se determină

unde: t i - temperatura aerului interior, oC;

9. Determinăm inerţia termică D a construcţiei de închidere cu un singur strat, după

unde: R1 , R2 ,..., Rn - rezistenţa termică a straturilor construcţiei de închidere, m2 oC/W;

s1 , s2 ,..., sn - coeficienţii permeabilităţii materialului straturilor construcţiei de închidere

conform anexei 3, W/m2 oC.

12. Aprecierea posibilităţii condensării vaporilor de apă în colţul  c exterior al construcţiei de