Virusologie Cursul 3

Imunitatea viral
Imunitatea reprezinta reactia de raspuns a organismului la actiunea unor agenti patogeni sau a unor antigene (Ag) libere. Exista 2 tipuri fundamentale de imunitate/ rezistenta: 1. naturala/ nespecifica 2. dobandita/ specifica 1. Imunitatea natural (nespecific) - e aceeai fa de toate antigenele ntlnite - e foarte rapid; apare dup cteva ore dup infectarea viral - dezavantaj: e pasager (dispare repede). Imunitatea nespecifica in viroze este asigurata de urmatoarele categorii de factori: 1. factori externi: bariere mecanice: tegumente si mucoase secretii si excretii: lacrimi, saliva, bila, suc gastric, urina, etc. 2. factori interni: umorali: complement (sistemul complementului este constituit dintr-o serie de enzime plasmatice, proteine reglatoare si proteine, capabile sa produca liza celulara, care actioneaza in cascada. Ficatul este principalul lor loc de sinteza), properdina ( proteina bazica ce participa la calea alternative de activare a complementului) celulari: celulele NK (natural killer) si macrofage interferonii Celulele NK (natural killer) asigura rezistena nespecific sunt limfocite granulare mari au activitate antitumoral; s-a observat c ele nu apar numai la celulele tumorale ci i la celelalte celule anormale (ex. infecie viral). la nivelul celulei NK exist nite enzime denumite perforine (proteine formatoare de pori) cu capacitate de a face guri n membrana celular, ceea ce determina lizarea si deci moartea celular. orice celul anormal va fi recunoscut de celulele NK, distrus i eliminat.

Rolul celulelor NK: - efectul lor cheie e citotoxicitatea (distrugerea celulelor anormale) - sunt activate de interferoni sau alte citokine (substante cu rol de mesager intercelular).

Macrofagele

- macrofagul este una dintre cele trei celule fagocitare ale sistmului imunitar si au un rol important in cadrul sistemului imun nespecific (innascut).

- macrofagele provin din anumite leucocite, numite monocite, care sunt celule circulante si care adera de peretele vasului (endoteliu) datorita unor receptori membranari de adeziune de pe suprafata endoteliului. Aderarea se face numai pe anumite zone ale endoteliului, care se afla in vecinatatea unui focar inflamator. - sub actiunea unor substante cu rol de mesager intercelular (citokine) produse de limfocite, monocitele se matureaza si se transforma in macrofage. Macrofagele care sunt cantonate in tesuturi au o durata de viata de cateva luni. - macrofagele sunt multinucleate. Citoplasma emite numeroase prelungiri (pseudopode), care dau, la examinarea cu microscopul electronic, un aspect de meduza cu prelungiri subtiri si dantelate, cele aflate in tesuturi au un metabolism mai activ decat monocitele. - macrofagele sunt raspandite difuz in organism, la nivelul tesuturilor conjunctive si in apropierea membranelor bazale ale vaselor sanguine de dimensiuni reduse. Se gasesc in numar mare in zonele unde exista un aflux important de antigene : tesut pulmonar, ficat, splina si ganglioni limfatici. Functiile macrofagelor decurg din urmatoarele proprietati specifice : 1. Fagociteaza diverse antigene, sunt mai eficiente decat polimorfonuclearele

2. Au posibilitatea de a discrimina intre structurile self (ale organismului) si cele non-self (straine de
organism)

Interferonii apar rapid dup nceperea infeciei sunt glicoproteine secretate de celula gazd infectat se cunosc 3 tipuri importante de interferoni: 1. (alpha): sunt legai de leucocite rol antiviral; n clinic sunt folosii pentru tratamentul hepatitelor virale B i C. 2. (beta): sunt sintetizai de fibroblaste folositi pentru efectele obtinute n neurologie; se ncearc un tratament pentru scleroza n plci. 3. (gamma): sunt secretati de macrofage are rol imunomodulator; utilizat n neoplazii. Exist receptori comuni pentru i i receptori specifici pentru .

Rolurile interferonilor: o antiviral ( pot actiona specific- aciunea lor maxim e la nivelul speciei sau nespecific- nu conteaz ce fel de virus este urmtorul, oricum el va fi interferat). o Imunomodulator o antineoplazic antiproliferative inhib dezvoltarea celulelor anormale. 2. Imunitatea dobandita (specific) Imunitatea dobandita este de doua tipuri: - dobandita natural: pasiv / activ - dobandita artificial: pasiv/ activ

Rspunsul imun este dependent de ntlnirea cu antigenele i se modific n funcie de ntlnirea cu antigenele respective; asigur memoria imunologic= eveniment cu via lung. Rspunsul imun este specific si poate fi primar/ secundar. Antigenul substanta macromoleculara proteica sau polizaharidica straina care, patrunsa in mediul intern, declanseaza productia de catre organism a unor substante specifice, numite anticorpi, ce neutralizeaza sau distrug antigenul. Anticorpul- proteina plasmatica din categoria gamaglobuluinelor. Proprietatile sistemului imun: - specificitate: recunoasterea moleculelor straine (antigene) - discriminare intre self si non self (structuri proprii si straine), care este exprimata prin: a. imunogenitate = capacitatea Ag de a induce un raspuns imun umoral si celular Imunogenitatea depinde de proprietatile Ag: marimea moleculei: minim 1000 Da (1 Da = 1,660 538 86 (28)10-27 kg, Da= Dalton) rigiditatea moleculei compozitia chimica: moleculele proteice = puternic imunogene (ex.:v. gripal); polizaharidele si lipidele = slab imunogene persistenta in organism (eliminare lenta / depozit) administrarea Ag: cale de inoculare si adjuvanti imunocompetenta gazdei: varsta (copii, batrini), sex, conditii fiziologice (sarcina) b. antigenitate = capacitatea Ag de a reactiona cu Ac (anticorpul)

- memorie imunologica (raspuns secundar dupa primul contact cu antigenul- Ag.) Localizarea antigenelor a. Ag pot exista in spatii extracelulare: o sange (ex: togavirusuri, picornavirusuri) o lichid cefalorahidian/ LCR (ex: arbovirusuri) o secretii ( ex: secretii nazale- rhinovirusuri, secretii vaginale/ lapte matern- HIV) o excretii (ex: urina- virusul urlian, materii fecale- rotavirusuri, enterovirusuri) b. Ag pot fi prezente in celule si tesuturi : o limfocite B: v. Epstein-Barr ( determina boala sarutului) o limfocite T: HIV, v.rujeolic ( determina SIDA, rujeola) o neuroni: v.rabic ( determina turbarea) o tesut reticulo-endotelial: v.denga ( determina gripa tropicala ,transmisa prin intepatura de tantar) o epiteliu intestinal: enterovirusuri ( produc meningita)

Urmatorul curs TIPURI DE RASPUNS IMUN