In data de 12 martie 1978, pe cand aveam numai 15 ani, am suferit un

goaznic accident, cazand de la etajul 9 (noua) pe putul liftului, intr-unul din blocurile
situate pe Calea Bucuresti din Brasov.

M-a salvat de la moarte, pe atunci un simplu necunoscut pentru mine, BANCIU

VALENTIN. Daca nu era acest tanar de exceptie, eu nu apucam aceste vremuri!
Datorez acesti OM viata mea! La 12 ianuarie 1990, zi de Doliu National, ar fi implinit
27 de ani… Ce trista coincidenta!

Vali, ai intrat in istorie! Te-ai jertfit pentru triumful libertatii si al dreptatii! Frate, ma rog
la Dumnezeu ca sa auzi macar aceste versuri, pe care le-am scris, printre lacrimi,
pentru tine!

Brasov, 04 aprilie 1990

EROULUI

Traiasca Romania! Traiasca Tricolorul!

Sa moara toti tiranii! Sa piara Dictatorul!
O tara-ntraga fierbe, vuieste-ntreg poporul:
Traiasca Timisoara! Traiasca Tricolorul!

Brasovul se revolta; acum ori niciodata

Te duce si te lupta, cum ai vrut nu o data…
Copila plange-n fasa, nevasta nu te lasa…
Acum lasi totul balta, ba chiar si a ta casa!

Nu vrei sa stii nimica, desi ai o sotie

Si o fetita mica; le mangai si sa stie:
Constiinta nu-ti da pace, lupta-vei pentru tara
Sa afle tot poporul o noua primavara!

………………………………………….

In amintirea-ti vie, ce-n sufletu-mi o tin,

Te plang si-ti spun adio, Banciu Valentin!

ADF
Brasov, 1989