Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS:
CAP I Introducere.
1.1 Motivatia alegerii temei Obiecive..
ANEXE
CAP I INTRODUCERE
1.1 Motivatia alegerii temei -Obiective
Am ales aceasta tema tinand cont de importanta pe care o are compartimentul Personalsalarizare intr-o societate comerciala sau institutie si implicit a acestui subsistem in sistemul Socitate economica, si importanta pe care o are componenta umana in realizarea feed-back-ului si reglarea (autoreglarea) sistemului in sine. Am studiat in acest sens activitatea Compartimentului Personal-salarizare de la o scoala din orasul Reghin, sistemul informatic pentru evidenta personalului si salarizarii, pe care l-am descris in cap. 3.1. In ceea ce priveste aportul meu la imbunatatirea activitatii de evidenta a personalului am creat o baza de date care cuprinde mai multe obiecte precum :tabele, rapoarte, interogari, pe care o voi descrie in capitolul 3.2.
n cadrul sistemului informational se regasesc : informatia vehiculata, documentele purtatoare de informatii, personalul, mijloace de comunicare, sisteme de prelucrare a informatiei, etc. Printre posibile activitati desfasurate n cadrul acestui sistem, pot fi enumerate :achizitionarea de informatii din sistemul de baza, completarea documentelor si transferul acestora ntre diferite compartimente, centralizarea datelor, etc. n cadrul sistemului informational, majoritatea activitatilor se pot desfasura cu ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare si apoi, rezultatul poate fi transferat mai departe, catre alt compartiment spre prelucrare.Transferul se poate face si el pe cale electronica, prin intermediul unei retele de calculatoare sau cu ajutorul modemului. Ansamblul de elemente implicate n tot acest proces de prelucrare si transmitere a datelor pe cale electronica alcatuiesc un sistem informatic. ntr-un sistem informatic pot intra : calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, alte componente hardware, softwer-ul, datele prelucrate, personalul ce exploateaza tehnica de calcul , teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc. Se poate spune deci, ca sistemul informational este inclus n sistemul informatic, acesta din urma fiind o componenta esentiala a primului. Sistemele informatice acopera cele mai diverse domenii.n functie de specializare, avem : Siteme specializate, adica sunt proiectate pentru a rezolva un anume tip de problema dintr-un anume domeniu; Sisteme de uz general, cu ajutorul carora se poate rezolva o gama larga de probleme din mai multe domenii; Sisteme locale, programele necesare prelucrarilor de date si datele se afla pe un singur sistem de calcul; Sisteme pe retea, sistemul functioneaza ntr-o retea de calculatoare, caz n care, datele si programele pot fi distribuite mai multor statii de lucru ce fac parte din acea retea.
n ultimul timp se merge tot mai mult pe varianta sistemelor de lucru n retea, avantajele fiind evidente : transfer de date ntre statii foarte rapid, costuri minime, etc.
4
n functie de localizarea datelor si de locul n care sunt efectuate prelucrarile, putem avea sisteme informatice : Cu date centralizate, datele se afla pe un singur sistem de calcul; Cu date distribuite, datele se afla distribuite pe mai multe calculatoare n retea; Cu prelucrari centralizate, prelucrarea datelor se face pe o singura statie de lucru, indiferent de numarul statiilor pe care sunt informatiile de prelucrat; Cu prelucrari distribuite, mai multe calculatoare prelucreaza datele provenite de la unul sau mai multe calculatoare din retea; Dupa domeniul n care functioneaza, sistemele pot fi clasificate : De baze de date, specializate n gestiunea unor cantitati mari de date; Pentru prelucrari stiintifice, specializate pe anumite domenii stiintifice; Pentru conducerea proceselor tehnologice, pentru conducerea unor masini,scule,unelte computerizate;
Dupa nivelul ierarhic ocupat de sisteme informatice n structura organizatorica a societatii, putem avea : Sisteme informatica pentru conducerea activitatilor la nivelul unitatilor economice; Sisteme la nivelul organizatiilor cu structura de grup; Sisteme informatice teritoriale; Sisteme informatice la nivel de ramura si subramura si la nivel economic national; Sisteme de uz general. Dupa activitatea ce o automatizeaza, sistemele pot fi : Pentru conducerea productiei; Pentru activitatea comerciala;
5
Pentru evidenta contabila; Pentru evidenta materialelor si marfurilor; Pentru evidenta personalului si salarizare; Pentru evidenta mijloacelor fixe.
Acete sisteme au o aplicare imediata n cadrul rezolvarii unor probleme de natura economica. Deci una dintre ramurile cele mai informatizate este economia. nca din cele mai vechi timpuri, omul, chiar fara sa stie, era preocupat de acest domeniu - economia. Omul avea nevoie, pentru a trai, de o serie de elemente indispensabile, cum ar fi apa, hrana, arme pentru a se apara de animale; odata cu evolutia lui, au crescut si necesitatile, pe lnga cele vechi au aparut si altele : haine, mijloace de transport, unelte, etc. Astfel apare conceptul de interes economic. Pentru a satisfane anumite nevoi, este necesar sa se consume anumite bunuri, anumite resurse. Totalitatea elementelor utilizate la producerea de noi bunuri necesare poarta numele de resurse economice. Aceste resurse sunt limitate, deci trebuie gestionate corespunzator, n vederea satisfacerii prioritare a nevoilor cele mai stingente. Astfel apare problema economica generala care reprezinta munca depusa de om n vederea alegerii si folosirii resurselor pentru a-si satisface ct mai bine nevoile. Activitatea desfasurata de om pentru gasirea si prelucrarea resurselor economice se numeste activitate economica.. Acesta lege se regaseste si n zilele noastre, n sensul ca omul, munceste pentru a-si procura cele necesare traiului. Cu ct cstiga mai mult, cu att cresc si nevoile acestuia. n cazul intreprinderilor , acestea desfasoara o activitate de productie, veniturile obtinute din valorificarea acestora permitnd acesteia continuarea activitatii si chiar a dezvoltarii. Aici, nevoile sunt cele de a ramne n competitie pe piata, iar resursele sunt constituite din materia prima folosita, forta de munca, mijloacele de productie, etc. Criteriul satisfacerii nevoilor n cazul unei intreprinderi se transforma n telul urmarit de aceasta - obtinerea de profit maxim.
Pentru realizarea acestei dorinte, unitatile economice trebuie sa-si perfectioneze continuu activitatea. Utilizarea tehnicii de calcul, mareste considerabil eficienta economica.. Unul dintre mijloacele prin care activitatea economica este automatizata este dat de sistemele informatice de gestiune economica. n cadrul unitatilor economice sunt o multitudine de activitati ce pot fi supuse informatizarii. Acestea pot fi mpartite n grupe, n functie de compartimentele n care se desfasoara. Spre exemplu, n cadrul compartimentului productie se poate informatiza activitatea de stabilire a structurii productiei si de dimensionare a sa, programarea si urmarirea productiei, etc. n cadrul compartimentului financiar-contabil, activitatea ar putea fi informatizata aproape n totalitate, la fel ca si activitatea din cadrul compartimentului personal-salarizar. Fiecare dintre compartimentele unei unitati economice poate fi informatizat ntr-o masura mai mare sau mai mica, ideal nsa ar fi ca toate acestea sa fie nglobate ntr-un sistem informatic global de gestiune economica la nivelul ntregii intreprinderi. Pentru realizarea unui sistem informatic eficient , trebuiesc avute n vedere unele reguli de baza, ce au fost deduse din practica. Abordarea globala modulara. La proiectarea sistemului trebuie avuta n vedere legatura acestuia cu lumea exterioara, posibilitatile de comunicare cu alte sisteme similare, compatibilitatea cu sisteme de alta natura, posibilitatea includerii sistemului ntr-un sistem mai complex, sau posibilitatea includerii altor sisteme. Criteriul eficientei economice. Principalul criteriu ce sta la baza realizarii sistemului este cel economic. Cu alte cuvinte, la proiectare trebuie avut nnvedere ca raportul dintre rezultatul sau rezultatele directe sau indirecte obtinute prin implementarea si folosirea sistemului economic si totalitatea costurilor de realizare sa fie ct mai mare. Cu alte cuvinte, trebuie sa fie rentabil. Orientarea spre utilizatori. La realizarea sistemului trebuie sa se aiba n vedere cerintele si preferintele utilizatorilor. n acest sens, trebuie purtata o discutie cu utilizatorii n prealabil si pe baza sugestiilor si preferintelor lor sa se treaca la proiectarea propriuzisa. Asigurarea unicitatii introducerii datelor.
7
De cele mai multe ori o serie de date trebuiesc utilizate n mai multe locuri n cadrul sistemului informatic. La proiectarea sistemului, trebuie ca datele sa fie introduse o singura data, iar sistemul sa distribuie automat datele n celelalte locuri n care este nevoie de ele. Antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului. Acest principiu decurge tot din orientarea spre utilizator.Trebuie discutat cu utilizatorul nainte de a trece la proiectare, pentru a nlatura de la nceput o serie de neajunsuri .Trebuiesc discutate modalitatile de introducere a datelor si adaptarea aplicatiei la nevoile utilizatorului, modul de calcul si prelucrare al datelor. Solutie generala, independenta de configuratia actuala a sistemului informatizat. Sistemul proiectat nu trebuie, pe ct posibil, sa fie dependent de dotarea tehnica actuala a beneficiarului, ci trebuie avute n vedere eventuale noi achizitii de tehnica de calcul, o eventuala schimbare a sistemului informatic. Posibilitatea de dezvoltare ulterioara. Trebuiesc avute n vedere posibilitatea ca sistemul sa poata fi nbunatatit n raport de cerintele viitoare ale firmei beneficiare. Sistemele informatice pun probleme serioase la realizarea lor. n functie de modul de abordare, costurile pot fi mai mici sau mai mari, rezultatele mai bune sau mai putin bune. De-a lungul timpului s-au conturat doua tipuri de astfel de strategii :
Ascendenta (bottom-up de jos n sus, de la mic la mare) Descendent (top-down de sus n jos, de la mare la mic). Strategia ascendenta
n conformitate cu aceasta strategie, rezolvarea unei anumite probleme ncepe cu rezolvarea problemelor de detaliu, minore. Solutiile sunt agregat n vederea solutionarii unei probleme mai complexe. Se procedeaza asfel pna ce se ajunge la vrf, la solutionarea problemei globale.
8
Dezavantajul acestei metode consta n necesitatea cunoasterii n detaliu al domeniului problemei de rezolvat nainte de trecerea la rezolvarea propriuzisa. Strategia descendenta Este opusa celei ascendente, abordnd problema de la general la particular, de sus n jos. Este studiata problema global, ncercnd descompunerea ei n probleme mai mici si se trece la rezolvarea subproblemelor astfel rezultate. Rezolvarea subproblemelor se face prin aceiasi metoda, adica prin descompunerea lor n alte subprobleme, si tot asa pna se ajunge la probleme a caror rezolvare este cunoscuta.. Aceasta strategie prezinta avantajul ca ofera n orice moment o imagine de ansamblu asupra problemei de rezolvat. Pentru realizarea unui sistem informatic sunt implicate multe persoane, materiale, timp, etc., ceia ce implica n final costuri ridicate. Din acesta cauza, modul de abordare a problemei proiectarii este foarte important. n decursul timpului s-au cristalizat cteva metodologii standard de proiectare. Principalele etape de parcurs pentru realizarea unui sistem informatic sunt : Analiza sistemului existent - se studiaza sistemul informatic existent si se stabilesc neajunsurile sale si cerintele ce urmeaza a fi satisfacute de viitorul sistem informatic. n acesta etapa se stabileste rentabilitatea folosirii sistemului informatic. Proiectarea sistemului informatic - se concepe sistemul, elementele componente ale acestuia, structura lor si modul de realizare.Datorita complexitatii, aceasta etapa este la rndul ei descompusa n doua etape : Proiectarea de ansamblu - se stabileste arhitectura de ansamblu, modul de descompunere pe componente, intrarile si iesirile sistemului. Se finalizeaza printr-o schema de ansamblu a sistemului n care sunt incluse toate aceste elementele. Proiectarea de detaliu - fiecare element descris n etapa anterioara este descris n detaliu.
Elaborarea programelor - se scriu programele sistemului ntr-umn limbaj ales anterior. Implementarea sistemului - dupa ce a fost realizat sistemul se trece la implementarea sa. Exploatarea si ntretinerea sistemului - aceasta este faza finala a proiectului n care se trece la exploatarea acestuia. Este necesara n paralel si o serie de operatii de ntretinere a acestuia.
CAP II DEFINIREA UNOR NOTIUNI SI PARAMETRII ECONOMICI CARE INTERVIN IN STUDIUL PROBLEMELOR DE PERSONAL SI SALARIZARE
2.1 Angajarea angajator,angajat - contractul de munca
Prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca. Angajarea se face in urma completarii contractului individual de munca (vezi Anexa 1) conform contractului colectiv de munca existent in unitatea respective pe ramura,in acest referat in cadrul Gimnaziului De Stat Alexandru Ceusianu din Reghin. Fiecarui contract I se da un numar din regsitrul de evidenta.Astfel,fiecare salariat are alt numar de inregistrare in registrul de evidenta. n vederea stabilirii drepturilor si obligatiilor salariatilor, angajarea se face prin incheierea contractului individual de munca. Incheierea contractului individual de munca se face pe baza conditiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetateanului si numai pe criteriul aptitudinilor si competentei profesionale. Contractul individual de munca se ncheie n scris, n doua exemplare, cte unul pentru fiecare parte ( angajator si salariat), n maxim 60 de zile de la data angajarii. Angajarea cadrelor didactice asociate se va realize pe baza Tabelului de acoperire a orelor prin plata cu ora si cumul elaborate de catedra. Acest document confirma desfasurarea concursului nominalizand persoanele declarate reusite si care vor acoperi posturile didactice vacante prin cumul si plata cu ora. Angajarea se va realiza. dupa caz, prin contract individual de munca pe durata determinata sau prin contract de munca pe durata determinata si timp partial de munca. Angajarea personalului didactic titular se realizeaza prin ncheierea unui contract de munca pe perioada nedeterminata, cu norma de baza, completa, ntrega ntre institutie si titular.
10
La angajare fiecarie persoane I se intocmeste un carnet de munca,in cazul in care nu a mai lucrat in alte unitati. Incadrarea se face in conformitate cu grilele.(vezi Anexa 2) Orice contract sinalagmatic conduce la nasterea de drepturi si obligatii reciproce ale partilor, a caror interdependenta intemeiaza, de altfel, specificitatea acestei categorii de contracte. Cum contractul individual de munca face parte din categoria contractelor sinalagmatice, si in cazul acestuia pot fi intalnite drepturi si obligatii reciproce ale partilor care, in ansamblu, formeaza efectele contractului individual de munca. Aceste efecte ale contractului individual de munca pot fi: principale, cuprinzand obligatia salariatului de a presta munca si obligatia angajatorului de a plati salariul; derivate, cuprinzand toate celelalte obligatii ale partilor. Distinctia este relevanta in ceea ce priveste ipoteza suspendarii contractului individual de munca: ceea ce se suspenda sunt numai efectele principale ale acestuia, in timp ce, in principiu, efectele derivate subzista. Astfel, potrivit art. 49 alin. 2 si 3 din Codul muncii, suspendarea contractului individual de munca are drept efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator. Pe durata suspendarii, pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor, daca prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contractele individuale de munca sau prin regulamentele interne nu se prevede altfel. Potrivit art. 37 din Codul muncii, drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca. Tot astfel, efectele contractului individual de munca se pot produce: intre parti; in raport cu tertii. In aceasta categorie intra, spre exemplu, obligatia angajatorului de plata a contributiilor si impozitelor aflate in sarcina sa, obligatie la care este tinut in raport cu statul, nu cu salariatul. Unele obligatii ce decurg din contractul individual de munca revin ambelor parti, la momente diferite si cu sanctiuni diferite, dar cu un continut asemanator. Un exemplu in acest sens il constituie obligatia de informare, care le revine, deopotriva, ambelor parti contractante.
Drepturile de personal reprezinta drepturile banesti si n natura cuvenite personalului pentru munca prestata. Marimea salariilor se stabileste prin negocieri colective sau,dupa caz, individuale ntre persoanele juridice sau fizice. Fiecare unitate patrimoniala si stabileste prin contract colectiv de munca propriul sistem de salarizare care include: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare , formele de premiere, alte elemente de salarizare. Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de munca, aplicnd sistemul de salarizare fixat n contractul colectiv de munca. Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat nu pot negocia si stabilii salariul tarifar prin contractul individual de munca sub salariul tarifar minim pe tara, care este fixat prin norme legale pentru un program de lucru de 170 de ore, n medie, pe luna, caruia i corespunde un anumit nivel de salariu tarifar orar minim pe tara. Formele de salarizare practicate de o unitate patrimoniala care foloseste personal salariat pot fi: acordul direct, acordul indirect, salarizarea pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate. Acordul direct sau indirect se aplica individual sau colectiv. Forma de salarizare care se utilizeaza la fiecare loc de munca este cea prevazuta n contractul colectiv de munca ncheiat la nivelul fiecarei unitati. Salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si adaosurile la acestea. Sistemul de sporuri la salariul de baza este format din: Sporuri pentru conditii grele de munca cum sunt: sporuri pentru conditii grele , periculoase, nocive sau penibile de munca; Sporuri pentru orele lucrate peste programul normal de lucru si lucrul n zilele libere si sarbatorile legale. Prin contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca se nominalizeaza fiecare fel de spor si se mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza. Sporuri pentru vechime n munca , Sporuri pentru lucrul n timpul noptii; Sporuri pentru exercitarea unei functii suplimentare; Prin contractul colectiv de munca se poate preciza si acordarea sporului de fidelitate fata de intreprindere n functie de vechimea n aceeasi unitate si rezultatele obtinute n munca. In contractul colectiv de munca sau in contractul individual de munca se nominalizeaza fiecare spor si se mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza. Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate: Premiile acordate din fondul de premiere constituit pe seama fondului de salarii; Cota parte din profit ce se repartizeaza salariilor; Alte adaosuri. Fiecare societate comerciala isi stabileste sistemul propriu de norme de munca si normative de personal. Normele de munca pot fi exprimate si sub forma de norme de timp, norme de productie, sfera de atributii sau alte forme corespunzatoare specificului activitatii. In afara drepturilor pentru munca prestata (salarii), salariatii beneficiaza si de alte drepturi de personal acordate in baza normelor legale si a contractelor de munca ,
12
cum sunt indemnizatii pentru concediul de odihna, stimulente si premii de orice fel, care se platesc din fondul de salarii; indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitati din fondul de salarii sau din bugetul asigurarilor sociale; alte drepturi de personal. Salariul reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii prestate. Salariile acordate personalului constituie pentru unitatea care efectueaza plata o cheltuiala de exploatare la nivelul salariilor brute impozabile. Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile;indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor; avantajele in natura. Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariu de baza; compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului Avantajele in natura reprezinta o parte a remuneratiei care nu este varsata sub forma baneasca ci sub forma de bunuri si servicii. Principalele retineri din salariu sunt: impozitul pe salariu; contributia salariatilor pentru pensia suplimentara; contributia personalului la asigurarile sociale si de sanatate , avansurile banesti si avantajele in natura acordate; retineri din valori datorate tertilor sub forma de chirii; cumparari cu plata in rate, alte retineri din salariu. Retinerile din salariile personalului reprezantand chirii; cumparari cu plata in rate sau alte obligatii opozabile salariatilor si datorate tertilor se efectueaza ca urmare a existentei unor relatii contractuale sau a unor titluri executorii.
(PT.PERSONALUL AUXILIAR)
INV.SPEC
intre 5-10 ani vechime in munca = 10% intre 10-15 ani vechime in munca =15% din SALARIUL DE BAZA intre 15-20 ani vechime in munca = 20% peste 20 de ani vechime in munca = 25% Pentru acordarea sporului de vechime in munca,angajatorul va lua in considerare toate perioadele lucrate de catre salariat indiferent de locurile de munca. Sporul corespunzator vechimii in munca se plateste cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca prevazuta in transa respectiva. Sporul de vechime in munca se acorda si personalului pensionat pentru limita de virsta corespunzator vechimii in munca dobindita in intreaga activitate,numai daca acesta este angajat in baza unui nou contract de munca. Daca un angajat are doua sau mai multe norme in aceeasi unitate sau in unitati diferite ,acesta beneficiaza de spor de vechime numai o singura data la unitatea unde are functia de baza. Pensionarii pentru limita de virsta care se angajeaza pe baza unui contract individual de munca ,beneficiaza de sporul de vechime corespunzator vechimii in munca dobindite in intreaga activitate. 2.5.2 Sporul pentru lucru in timpul noptii . Potrivit art. 115 din Codul muncii, se considera munca in timpul noptii aceea care se presteaza in intervalul cuprins intre orele 22:00 6:00, cu posibilitatea abaterii in cazuri justificate, cu o ora in minus sau in plus fata de aceste limite.Persoanele al caror program de lucru se desfasoara in timpul noptii, durata timpului de munca este mai mica cu o ora decat durata muncii prestata in timpul zilei, fara ca acesta sa aduca o scadere a remunerarii. In contractul colectiv de munca unic national s-a prevazut ca unitatile unde procesul muncii este neintrerupt sau conditiile specifice ale muncii o impun, programul de lucru din timpul noptii poate fi egal cu cel al zilei. Munca prestata in timpul noptii se plateste un spor de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin jumatate din programul de lucru. De acest spor beneficiaza si salariatii care lucreaza in conditii deosebite , unde Durata timpului de munca este mai mica de 8 ore pe zi. 2.5.3 Sporul pentru ore suplimentare. In contractul colectiv de munca se prevede ca orele prestate la solicitarea patronului peste programul normal de lucru stabilit in unitate sunt suplimentare .Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor, dar pentru prevenirea sau inlaturarea unor calamitati naturale ori altor cazuri de forta majora, salariatii au obligatia de a presta munca suplimentara ceruta de cel ce angajeaza. Orele suplimentare se compenseaza cu timpul liber corespunzator, iar cele care nu au putut fi compensat pana la sfarsitul lunii se platesc cu un spor fata de tariful pentru orele normale. Potrivit art.120 din Codul muncii, sporul este de :
15
50% din salariul de baza pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru 100% din salariu de baza pentru orele ce depasesc primele 2 ore pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori legale si in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza. Aceste cuantumuri de sporuri pentru orele suplimentare sunt prevazute si pentru unitatile bugetare. Numarul de ore suplimentare nu trebuie sa depaseasca anual 120 ore. 2.5.4 Spor predare simultana(art 8b din HG 281/1993)-se acorda personalului didactic care asigura predarea simultana la doua ,trei sau patru clase de elevi si reprezinta 7%,10%,15% din salariul de baza. 2.5.5. Spor conditii vatamatoare(art.8a din HG 281/1993,art.14 din OG 3/2006)-se acorda personalului didactic,didactic auxiliar si nedidactic care isi desfasoara activitatea in conditii periculoase,vatamatoare,nedorite si dificile si este de pina la 10% din salariul de baza. (proportional cu timpul lucrat). Locurile de munca,categoriile de personal,marimea concreta a sporului se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. 2.5.6 Spor conditii grele de munca(art 8c din HG 281/1993)-se acorda personalului didactic,didactic auxiliar si nedidactic care isi desfasoara activitatea in conditii grele de munca, si este de pina la 15% din salariul de baza. Locurile de munca,categoriile de personal,marimea concreta a sporului si conditiile de acordare se stabilesc de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii. 2.5.7 Spor pentru control financiar preventiv(art.13 alin 7 din Legea 84/2003)-se acorda persoanelor desemnate sa efectueze controlul financiar preventiv propriu dintr-o unitate si este de pina la 25% din salariul de baza.La unitatile unde se numesc doua sau mai multe persoane care sa exercite activitatea de control financiar preventiv propriu sporul de 25% se imparte la numarul persoanelor.
pentru secretari sefi - maxim 20% din salariul de incadrare(OG 4/2006) Nota pentru judetele pilot: pentru directori - maxim 50% din salariul de incadrare pentru directori adj. - maxim 40% din salariul de incadrare pentru contabili sefi - maxim 40% din salariul de incadrare pentru secretari sefi - maxim 20% din salariul de incadrare
Prin fondul de salarii asupra caruia se aplica cota de 7% se ntelege suma veniturilor n bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica pentru munca prestata n baza unui contract individual de munca sau a unei conventii civile de prestari de servicii, ncheiate potrivit legii, indiferent de perioada la care se refera. Potrivit acestor norme reglementare, sunt asimilate veniturilor care fac parte din fondul de salarii si urmatoarele drepturi: Indemnizatiile pentru plata concediilor medicale n caz de boala, prevenirea mbolnavirilor, ntarirea si refacerea sanatatii, pentru primele 10 zile lucratoare, care, potrivit legii, se suporta din fondul de salarii al angajatorului; Indemnizatiile din activitatile desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii; Drepturi de solda lunara, indemnizatii, prime, premii, sporuri si alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii; Indemnizatia lunara bruta cuvenita administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome; Sumele primite de reprezentanti n comisiile tripartite, conform legii; Alte drepturi si indemnizatii de natura salariala, acordate n bani si n natura de catre angajator. Termenul limita de virare a contributiei angajatorului la bugetul asigurarilor sociale de sanatate este data platii pentru chenzina a II-a, dar nu mai trziu de 25 ale lunii urmatoare pentru luna expirata. Pentru perioada de ntrziere se datoreaza majorari aferente ntrzierii achitarii impozitelor. Dca datoria nu se achita n termen de o luna de la data scadenta, Casa de Asigurari de Sanatate va introduce dispozitia de ncasare silita. n contabilitatea angajatorului, contributia acestuia la bugetul asigurarilor sociale de sanatate se nregistreaza: Pe de o parte, n cheltuielile angajatorului reflectate cu ajutorul contului 6453 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate. Pe de alta parte, n obligatiile agentului economic angajator fata de bugetul asigurarilor sociale de sanatate, reflectate n creditul contului 4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate. Contributia angajatului la bugetul asigurarilor sociale de sanatate este n valoare de 6,5%, cota aplicata venitului brut.
Militarii angajati pe baza de contract; Persoanele care au raport de munca n calitate de membru cooperator; Alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit unor legi speciale; n contabilitatea agentului economic angajator, obligat sa conduca contabilitatea n partida dubla, contributia acestuia la fondul de somaj se nregistreaza: Pe de o parte, n cheltuielile agentului economic angajator reflectate cu ajutorul contului 6452 Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj. Pe de alta parte, n obligatiile agentului economic angajator fata de bugetul asigurarilor pentru somaj, reflectate n creditul contului 4371 Contributia unitatii la fondul de somaj. Contributia angajatului la bugetul asigurarilor pentru somaj este n valoare de 1%, cota aplicata venitului brut.
- Pentru stabilirea deducerilor personale potrivit , venitul brut lunar din salarii se rotunjeste la nivel de leu, fara subdiviziuni, prin rotunjire la leu pentru fractiunile de peste 50 de bani inclusiv si prin neglijarea fractiunilor de pna la 50 de bani.
19
- Sumele reprezentnd deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii cuprins ntre 1.001 si 3.000 lei sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, n sensul ca fractiunile sub 10 lei se majoreaza la 10 lei. -Prin venituri din salarii realizate ncepnd cu luna iulie 2005 se ntelege orice suma primita sub forma de salarii ncepnd cu data de 1 iulie 2005, cu exceptia platilor reprezentnd lichidarea pe luna iunie 2005 sau venitul din salarii pentru luna iunie 2005 care se plateste o singura data pe luna n luna urmatoare si care sunt considerate venituri din salarii aferente lunii iunie 2005.
20
Acordarea de ajutoare unor salariati care au suferit pierderi n gospodarie proprii, ca urmare a unor calamitati naturale. Acordarea de ajutoare pentru nmormntare sau pentru acoperirea unei parti din cheltuieli n cazul unor boli grave sau incurabile. c. Contributia pentru concedii si indemnizatii conform Ordinului 269/2006 se introduce contributia pentru concedii si indemnizatii incepnd cu data de 1 ianuarie 2006.Cota de destinata platii indemnizatiilor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2006 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, este de 0,75% aplicata la fondul de salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentnd indemnizatie de somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit si se achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
CAP III Studiu de caz Evidenta personalului si calculul salariilor la scoala ANDREI MURESANU BRASOV 3.1 Analiza detaliata a sistemului informatic; Descrierea structurilor de date si a
legaturilor dintre ele
Sistemul informatic in discutie este : -specializat pentru a rezolva probleme dintr-un anumit domeniu- acel al evidentei personalului si a salarizarii ; - local- programele necesare pentru prelucrarea datelor si datele se afla pe un singur sistem de calcul.; -este un sistem de baze de date (tinand cont de domeniul in care funtioneaza).
RESURSE UMANE
TOTAL CADRE DIDACTICE: 102, dup cum urmeaz: - 23 de nvtori, 14 institutori, 63 profesori. - CALIFICATI: 102 - GRAD DIDACTIC I: 80 (78,43 %), - GRAD DIDACTIC II: 12 - GRAD DEFINITIV: 10 Ponderea ca vrst a cadrelor didactice : - sub 30 de ani 31 - ntre 30 ani 50 ani 58 - peste 50 de ani 13 Numrul cadrelor didactice cu performane n activitatea didactic / tiinific: 70 (68,62 %)
22
PERSONALUL DIDACTIC AUXILIAR: Total personal didactic auxiliar: 8 din care calificat pentru postul ocupat 8 . Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal didactic auxiliar, conform normativelor in vigoare: 100% PERSONALUL NEDIDACTIC ( ADMINISTRATIV ) Total personal nedidactic angajat: 13 din care calificat pentru postul ocupat 13. Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal nedidactic, conform normativelor in vigoare: 100% INFORMAII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI: Nivel de nvm nt Primar din care: Clasa Numr de clase Numr de Forma de Limba de elevi nvmn predare t 7 208 zi romna 9 9 9 216 225 200 849 34 Secundar Inferior Gimnaziu din care: cl. a V- a cl. a VI a cl. a VII a cl. a VIII -a Total 9 9 9 9 36 193 220 237 236 886 zi zi zi zi zi romna romna romna romna romana zi zi zi zi romna romna romna romna
cl.
23
Voi descrie in continuare fluxul informational legat de evidenta angajatilor si a salarizarii :achizitioanarea de informatii,completarea documentelor si transferul acestora intre compartimente. La angajarea unei persoane se intocmeste un Contract colectiv de munca care cuprinde datele personale ale angajatului, pe baza caruia persoana este introdusa in baza de date Personal de catre secretara scolii, cea care creaza si actualizeaza bazele de date si care editeaza situatiile de personal si salarizare, intrucat intro scoala nu exista un Compartiment de Personal si Salarizare separat, numarul angajatilor fiind relativ mic. In fisierul PERSONAL (cu personalul institutiei ) se regasesc datele fiecarui angajat: -Marca ( un cod numeric asociat ficarui angajat, dat automat de aplicatie la introducerea unei noi persoane); -C.N.P.-ul persoanei; -Numele; -Prenumele; -Functia; -Specializarea; -Gradul didactic; -Data incadrarii; -Data incetarii activitatii; -Tip pers.(angajat, conventie, suspendat, demnitar, functionar public) -Vechime la incadrare; -Vechime in domeniu -Salar de baza(cf. studiilor, gradelor, vechimii-din grila de salarizare); -Tarif orar; -sporuride baza si alte sporuri; -Grupa de munca,; -Coeficient deduceri personale, etc. Formularul (macheta) de adaugare/ modificare /stergere/ cautare/ vizualizare angajat este de forma .
24
Al doilea fisier este fisierul SALARIIsi contine lista cu intregul personal zile lucrate, ore norma ore suplimentare,ore noapte,salariul tarifar de incadrare,suma ore suplimentare,alte sporuri si plata cu ora ,suma ore noapte,concedii de odihna (zile/indemn),concediu de boala (zile/indemn),concediu fara plata, toate aceste campuri fiind de tip numeric ,.formularul de introducere/ modificare/stergere date ( fiind prezentat si in Anexe- Macheta Salarii) fiind de forma :
Orele de noapte sunt platite pentru paznicii care presteaza ore de noapte si sunt platite cu 25% din salariul de incadrare pentru orele prestate in aceste conditii.
25
Sporurile acordate in aceasta unitate sunt: sporuri de stabilitate - care la persoanele didactice sunt incluse in salar;acesta e evidentiat separate numai la persoanele didactice auxiliare; sporul privind gradatia de merit sau salariul de merit - care este de 20% respective 15%; sporul de stres - care se aplica numaila persoanele didactice auxiliare,la persoanele didactice e inclus in salar; dirigentia - in procent de 10% care se acorda profesorilor diriginti si invatatori sai institutorilor; sporul de vechime se acorda tuturor persoanelor care audepasit vechimea de 3 ani. alte sporuri sporul de bibliotecar,spor de clase simultane(la aceasta scoala nu este cazul). Incadrarea persoanelor se face conform normelor fiecarei persoane.In catedra fiecare persoana are 16 sau 18 ore(16 ore/sapt-cadreele didactice cu gradul I si o vechime mai mare de 25 de ani). Orele peste norma se considera ore suplimentare si se retribuie la plata cu ora. Plata cu ora inseamna salariul tarifar de incadrare impartit la numarul de ore total(16 sau 18ore/sapt si 64 sau 72 ore/luna). Rezultatul impartirii se inmulteste cu numarul de ore din saptamana/luna respective. Evidenta personalului se editeaza atat la fiecare ordonanta de guvern privind modificarea salariilor precum si la trecerea intr-o alta transa de salarizare a unuia dintre angajati. Transele de salarizare sunt: cu vechime pana la 2 ani intre 2 6 ani intre 6 10 ani intre 10 14 ani intre 14 18 ani intre 18 22 ani intre 22 25 ani intre 25 30 ani intre 30 35 ani intre 35 40 ani peste 40 ani O alta rubrica este cea a premiilor regasita sub denumirea de PREMII se acorda 2%/lunar tuturor angajatiilor unitatii.Acesta se calculeaza la salariul brut. Alte sume:pot fi cuprinse diferentele de salarii din luniile precedente neacordate din anumite motive. Tot in acest program se tine evidenta venitului brut,venitului net,deducerilor care reprezinta o suma care se scade fiecaruiangajat nefiind impozabil,aceasta variaza in functie de salar si in functie de persoanele care se afla in intretinerea angajatiilor respective. Exista un venit neimpozabil de care beneficiaza persoanele care se afla in concedii de lehuzie sau persoanele care sufera de boli incurabile. Retinerile : contributii asigurari sociale CAS 6,5 % din salariul brut ajutorul de somaj reprezinta 1 % din salariul brut sise retine tuturor angajatiilor in afara persoanelor angajate cu cumul de functii adica a pensionariilor
26
fondul de sanatate reprezinta 6 % din salariul brut cotizatia de sindicat reprezinta 1 % din salariul de incadrare si se retine tuturor membriilor de sindicat impozitul reprezinta 16 % pentru toate persoanele in afara de cele scutite de impozit alte retineri Legatura dintre cele doua baze de date se realizeaza prin campul MARCA angajatului, care este cheie unica. Odata creata baza de date se pot edita o serie de situatii, unele la cerere ( de cite ori este nevoie), iar altele periodic ( lunar / anual), la efectuarea platii salariilor angajatilor/ la incheierea anului fiscal. Din program se poate executa una dintre urmatoarele comenzi: listare personal, listare fise personal, listare fise fiscala, registrul electronic salariati, centralizator stat functiuni, stat de functiuni, dispozitii salarizare, putandu-se edita astfel una dintre urmatoarele situatii: -Stat de functii; -Situatia incadrarii- cu necesarul pentru buget- situatie prezentata compartimentului Contabilitate- care la data de 1 a fiecarei luni prezinta Trezoreriei Situatia necesarului pentru plata salariilor; -Lista personalului; -Stat de virament drepturi banesti-se editeaza lunar pentru banca ; -Fluturasii de salarizare-care se distribuie fiecarui salariat pentru a lua la cunostinta drepturile sale salariale-se editeaza lunar -Fisa fiscala-editata anual pentru fiecare angajat la incheierea anului fiscal -Fisa de evidenta a salariilor unui angajat pe anul.-document editat la cererea angajatului ; Aceste situatii se afla exemplificate in Anexe In acest program se pot efectua urmatoarele operatiuni:indexarea salariilor, modificarea impozitelor,formule salarii,formule particulare,preluare formule, recalculare, formule carduri., sarbatori legale,recalculare salar tarifar.
Se intocmesc dispozitii de salarizare la fiecare modificare de salar care se fac conform ordinului guvernului sau la fiecare crestere salariala acordata in urma trecerii unei noi transe. Viramentele de la banca sunt insotite de un stat de virament drepturi banesti si o discheta cu datele privind repartizarea pe fiecare angajat a drepturilor.Viramentele la banca se fac printr-un Ordin de plata. Se intocmesc state de salarii care se indosariaza in fiecare luna. Acestea nu mai sunt semnate de salariat pentru ca sunt virate direct in conturile de la banca. Exista un registru in care se evidentiaza fiecare persoana cu datele personale inclusiv cartea de munca (vezi Anexa 4). La fiecare modificare de salar se intocmeste un stat de functiuni. Acesta cuprinde numele si prenumele, Functia si studiile, specializarea, gradul didactic, vechime in munca, norma saptamanala, transa vechime, etc(este la Anexa).
27
3.2.
In descrierea aplicatiei de evidenta automatizata a personalului si salarizarii utilizata la Gimnaziul de Stat Alexandru Ceusianu din Reghin (realizata in foxpro) am facut referire la documentul Situatia incadrarii cu personal la data... , (numita si stat de functii care se editeaza in vederea calculului necesarului bugetar in data de 1 a lunii si se repartizeaza compartimentului Contabilitate pentru aprobari). Am creat cu datele din aceasta situatie tabela Statfunctii in Access, cu urmatoarele campuri :
Unde : Retributia =salariul de baza. suma reprezinta suma corespunzatoare sporului de vechime si se calculeazaca : Suma=sporvechime%*(retributia+ indemnizcond+salarmerit) Totalbrut=retributia + indemnizcond + salarmerit +suma+spornoapte) Platacuora reprezinta numarul de ore suplimentare
28
Retriblunarareprezinta suma pentru orele suplimentare sau cadrele platite cu ora si se calculeaza dupa formula :retributia/64*4*platacuora ; retributia/64-reprezinta tariful orar pt. Plata cu ora ; Totaldrepturi=retriblunara+totalbrut. Campul Marca este cheie unica ; tipul fiecarui camp se vede mai sus.
In scopul editarii unei liste cu numele tuturor salariatilor, adresele si numerele lor de telefon(foarte utila dealtfel si nu exista la secretsriat o astfel de lista) am creat o tabela numita AGENDA care contine doar marca, adresa si telefonul angajatilor, numele si prenumele preluindu-l din tabela STATFUNCTII ( se putea si din tabela DATE SALARIATI)
29
30
31
32
33
34
SURSE UMANE
TOTAL CADRE DIDACTICE: 102, dup cum urmeaz: - 23 de nvtori, 14 institutori, 63 profesori. - CALIFICATI: 102 - GRAD DIDACTIC I: 80 (78,43 %), - GRAD DIDACTIC II: 12 - GRAD DEFINITIV: 10 Ponderea ca vrst a cadrelor didactice : - sub 30 de ani 31 - ntre 30 ani 50 ani 58 - peste 50 de ani 13 Numrul cadrelor didactice cu performane n activitatea didactic / tiinific: 70 (68,62 %) PERSONALUL DIDACTIC AUXILIAR: Total personal didactic auxiliar: 8 din care calificat pentru postul ocupat 8 . Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal didactic auxiliar, conform normativelor in vigoare: 100% PERSONALUL NEDIDACTIC ( ADMINISTRATIV ) Total personal nedidactic angajat: 13 din care calificat pentru postul ocupat 13. Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal nedidactic, conform normativelor in vigoare: 100%
35
INFORMAII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI: Nivel de nvm nt Primar din care: Clasa Numr de clase Numr de Forma de Limba de elevi nvmn predare t 7 208 zi romna 9 9 9 216 225 200 849 34 Secundar Inferior Gimnaziu din care: cl. a V- a cl. a VI a cl. a VII a cl. a VIII -a Total 9 9 9 9 36 193 220 237 236 886 zi zi zi zi zi romna romna romna romna romana zi zi zi zi romna romna romna romna
cl.
36