Romanitatea romanilor

- intre stiinta si politica-

Inca din secolul IX etnosul romanesc este cunoscut in izvoarele scrise fie de origine latina, bizantina sau orientala, sub numele de vlahi, volohi, blachi, Ulakes. Romanii de la nord de Dunare erau mentionati in cronici precum: Vechea cronica Turca (Oguzname) in care este precizata tara Ulakili locuita de Ulakes; Geografia armeana (Moise Chorenati), din secolul al IX-lea, mentioneaz "tara (...) careia ii zic Balak"; Despre administrarea imperiului, (imparatul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul) din secolul al X-lea, vorbeste despre populatia romana ca fiind descendenta directa a romeilor; Gesta Hungarorum (Annonymus) din XII-XIII, prezinta formatiuni politice prestatale conduse de romani denumiti blachi: Gelu, Vlad, Menumorut; Gesta Hunorum (Simion de keza) -> formatiuni politice romanesti de secol XI conduse de Ahtum si Gyla.

Incepand cu sec XV - izvoare italiene: Poggio Bracciolini Enea Silvio Piccolomini

in lucrarile lor au analizat societatea medievala romaneasca atat din punct de vedere etnic, cat si din punct de vedere al organizarii sociale, politice, religioase sau economice. Incepand cu sec XVI - Cronicari romani: Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce; Johannes Honteus realizeaza harta teritoriului romanesc pe care o intituleaza Dacia.

Secolele XVII-XVIII => umanismul tarziu promovat de: Dimitrie Cantemir, Hronicul romano-moldo-vlah; Stolnicul Cantacuzino, Istoria Tarii Romanesti => vorbeste despre originea tarilor romane.

Pentru Transilvania: Inca din Evul Mediu autohtonia si continuitatea romanilor in spatial carpato-danubiano-pontic au fost contestate de o serie de autori pentru a justifica lipsa de drepturi politice, sociale si culturale pe care natiunile privilegiate o aplicau in Transilvania cu precadere. 1. Istvan Szawokozzy inainte de domnia lui Mihai Viteazul apara teza autohtoniei insa, dupa 1601, neaga ca fiind nefondata pretentia romanilor ca natiune majoritara in

Transilvania. Afirma ca cele redactate de Annonymus sunt basme, simple inventii facute pentru a justifica o anomalie. Este sustinut de Makkai Lazlo, dar combatut atat de carturarii romani cat si de scriitori de origine sasa si secuiasca (L.Toppeltinus) 2. O a doua teorie ii apartine (sec XVII) lui Jan Sulzer, care intr-o lucrare numita Dacia afirma ca romanii nu apartin ariei romanitatii occidentale(?), s-au format ca popor la sud de Dunare dupa retragerea Aureliana, au influente lingvistice si etnice slave si s-au asezat in Transilvania in sec XIII dupa venirea triburilor maghiare (Teoria imigrationista). Promotorii acestei teorii au fost Bella Marton, Ch. Engel, Ch.Eder. Combatanti: incepand cu secolul XVII Ioan Ionechentie Micu (Supplex Libbelus - 1744) afirma ca titulatura de tolerant trebuie inlaturata deoarece romanii sunt majoritari, iar continuitatea lor poate fi probate arheologic. Sustinut de Scoala Ardeleana (SUpplex Libex Valachorum-1791) 3. Incepand cu secolul XIX teoria luiSulzer este perfectionata de Robert Roesler (1878). Teoria roesleriana afirma: a. Dacii au fost exterminati ca popor dupa razboaiele romane; b. Colonizarea Daciei s-a realizat in lipsa acestora; c. Romanizarea nu a putut fi incheiata in 160 ani; d. Nu exista cuvinte de origine germanica in limba romana; e. Prezenta romanilor la S de Dunare. Combatanti: Ade Xenopol, Barbu Stefanescu Delavrancea, Dimitrie Onciu si cercetatorii inceputului de secol XX: Vasile Parvan cu lucrarea Getica Teoria este preluata si in sec XX de N. Lazarov si Mihail Roller care plaseaza Romania in zona de influenta a cnezatelor rusesti pana in evul mediu.