Plile internaionale prin acreditiv

Coordonator:BOARIU Angela
Lect. univ. dr. Angela Boariu

Iai, 2003

ACREDITIVUL DOCUMENTAR Scurt istoric

Primele atestri documentare privind utilizarea acreditivului dateaz de la nceputul sec. al XlX-lea i se regsesc n arhivele bncilor din centrele comerciale ale lumii financiare de atunci: Paris, Amsterdam, Londra etc., fiind utilizat n negoul cu ri din Extremul Orient, ncepnd cu secolul al XX-lea, atestrile surit mult mai numeroase. Interesant este faptul c elementele de structur ale acreditivului: caracterul documentar, fermitatea angajamentului bancar, sigurana pe care o confer partenerilor i, n bun parte nsui formalismul - imaginat de bnci acum dou secole se regsesc i astzi n practica n materie. Intr-o accepiune modern ns despre acreditiv documentar se poate discuta dup primul rzboi mondial. In anul 1920, ca rezultat al Hotrrii Conferinei Comerului Internaional din 1919 ce a avut loc la Atlanta (SUA) a fost creat Camera de Comer Internaional (C.C.I) cu sediul la Paris. Intre domeniile prioritare de activitate ale C.C.I s-a nscris i elaborarea unor norme uniforme aplicabile comerului internaional pentru facilitatea tranzaciilor. Absena unor reglementri uniforme n materie de pli internaionale constituia, indiscutabil, un obstacol major n dezvoltarea schimburilor internaionale. Debutul i elaborarea regulilor uniforme n materie de acreditive documentare l a fost lung i dificil. Un prim proiect, a crui elaborare a nceput n 1924, a fost prezentat de C.C.I la Conferina de la Viena din 1933. Documentul, intitulat "Reguli i uzane uniforme privitoare la acreditivul documentar", dei a fost adoptat, nu a reinut atenia dect ctorva ri, iar altele, prin care SUA, Marea Britanie l-au privit cu reticen. Interesant, c dup cel de al II-lea rzboi mondial, dat fiind noua conjunctur economic i politic, atitudinea rilor fa de uniformizarea regulilor n materie se schimb. Statele Unite, care n anii 50 devin primul i cel mai mare exportator pentru rile Europei distruse de rzboi, au devenit foarte interesate n punerea sistemului de pli internaionale pe baze ct mai riguroase i sigure. Se poate aprecia, c SUA au fost principalul promotor al revizuirii Regulilor i Uzanelor, noul text fiind adoptat n 1951 la Conferina de la Lisabona. Numrul rilor interesate i care aderau la aplicarea Regulilor i Uzanelor a nceput s fie tot mai mare, iar practica acestora i experiena acumulat au impus o nou revizuire n 1962. Cu aceast ocazie, toate bncile din diferite ri i teritorii care figurau n "Banker's Almanach" au aderat la aplicarea Regulilor i Uzanelor.

In acest context, problema realizrii unor reglementri cu adevrat internaionale aplicabile n materie de acreditiv documentar devenea tot mai necesara. Problema i avea originea, pe de o parte, n faptul c n unele ri legislaia bancar naional ignora existena acreditivului documentar, iar pe de alt parte, n alte ri se menineau i erau utilizate propriile reglementri naionale cum era Germaniei: "Regulativ des Akkredimai pune n discuie City exemplul Franei: "Reglement de Paris" sau al tivgeschofts der Berliner Sterupelvereiningung", fr a

londonez care era ostil oricrei codificri. adoptatjn_Uai4. 1974, ocup ONU: caracter rare sugestiile

Sintetiznd practicile i experiena n materie, Comisia de Tehnic i Practic Bancar sub preedinia lui Bernard S. Wheble, elaboreaz o nou versiune, cea (Publicaia nr. 274) Pe drumul succesivelor revizuiri ale Regulilor i Uzanelor, textul adoptat n un loc aparte. Importana momentului este dat de recunoaterea textului de un organism Comisia Naiunilor Unite pentru Drept Internaional, ceea ce i-a conferit un mondial. De precizat c la elaborarea textului adoptat n 1974 au fost luate n conside au fost transmise acesteia prin intermediul Comisiei Internaional, ceea ce n final, i-a conferit o aplica formulate de instituiile bancare care nu erau reprezentate la CCI, dar ale cror propuneri Naiunilor Unite pentru Drept caia nr. 400) bilitate internaional. datorit noilor tehnici de mbuntirea din documentele

Textul este din nou mbuntit i adaptat cerinelor moderne n 1984 (Publi i n 1993 (Publicaia nr. 500). Aceste revizuiri au fost necesare producere i transmitere automat a datelor, mutaiilor

n transportul internaional.

Studiile efectuate de Comisia CCI pentru Practica i Tehnica bancar privind Regulilor i Uzanelor din 1984, au evideniat c aproximativ 50% prezentate pentru un acreditiv sunt respinse datorit neconcor Astfel de situaii diminueaz eficiena utilizrii financiar asupra prilor implicate, n litigiilor n care sunt implicate nr. 400 a fost mputernicit: - s simplifice Regulile i Uzanele Uniforme nr. 400; - s cuprind practicile bancare internaionale, s acreditive.

danelor reale sau aparente.

acreditivului i implicit au un impact

acelai context, s-a constatat creterea marcant a i Uzanelor

Pentru rezolvarea acestor probleme, grupul de lucru pentru revizuirea Regulilor

faciliteze i s standardi zeze

practicile n evoluie;

- s sporeasc integritatea i sigurana acreditivului prin intermediul prezum irevocabilitate i clarificarea obligaiilor principale, nu numai pentru emitent, dar i pentru banca confirmatoare; - s rezolve problemele referitoare la condiiile nedocumentare; banca

iei de

- s enumere, n detaliu, elementele necesare pentru acceptarea fiecrui document de transport . Analiza comparat a ultimelor dou reglementri n materie este cuprins n nr. 511 - Acreditive: Reguli i Uzane Uniforme 500 i 400 Comparate.

tip de Publicaia CCI

REGLEMENTRI. STANDARDIZARE
n decontarea tranzaciilor internaionale acreditivul documentar ocup un loc predominant - peste 70%. Larga sa utilizare este determinat de avantajele pe care le prezint att pentru exportator, ct i pentru importator. Pentru ca cei implicai s poat fructifica avantajele oferite de plata prin acreditiv documentar, este necesar cunoaterea regulilor i uzanelor n materie elaborate de CCI - Paris. Acestea sunt: Reguli uniforme i practica acreditivelor documentare - CCI Publicaia nr. 500, revizuit n 1993 i care a nceput s fie aplicat de la l ianuarie 1994. Bnci din peste 170 de ri, inclusiv Romnia, au aderat la aplicarea acestor reguli. In continuare, toate trimiterile din text referitoare la acreditivul documentar, sub forma "art..." se refer la Publicaia nr. 500 prezentat integral n anexa 1. Ediia n limba englez a Publicaiei 500 constituie textul oficial. Formulare standard privind acreditivele documentare - Publicaia 516, n care sunt prezentate formularele recomandate de CIC Paris pentru derularea plilor prin acreditive documentare, modul de completare i nelesul termenilor utilizai, att de comerciani, ct i de bnci, n spiritul Publicaiei nr. 500. Ca urmare a dezvoltrii sistemelor de teletransmitere a documentelor, datelor etc. prin sisteme automate, att n Publicaia nr. 500 ct i n Publicaia 516 se fac precizri privind utilizarea acestora n plile internaionale. A/T 700 Message Formats, elaborate de Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication (SWIFT) cuprinde formatele de Teletransmisie Standard pentru acreditivele documentare. n acest mod, preocuprile privind standardizarea acoper att spaiul ntocmirii documentelor ct i al transmiterii, ntre acestea existnd o strict corelaie din punct de vedere al terminologiei utilizate, specifice Publicaiei nr. 500.

Referitor la Formularele Standard privind acreditivele documentare se fac urmtoarele recomandri generale: Securitatea formularului Individual i prin colaborare mutual, bncile trebuie s continue efortul lor pentru combaterea fraudei n domeniu. Este o obligaie a bncilor avizatoare notificatoare de a verifica cu o grij rezonabil autenticitatea aparent a acreditivului (art. 7 a). Se recomand ferm ca: - Originalul AD pentru Beneficiar i - Originalul AD pentru Banca Notificatoare s fie tiprite pe hrtie ce asigur securitatea nscrisului, iar tehnoredactarea s fie realizat potrivit: Formular Standard pentru emiterea acreditivului documentar Formular Standard de continuare a acreditivului documentar Formular Standard pentru amendamente la acreditivul documentar

Prezentare generala
Acreditivul documentar (Letter of Credit, L/ C) este modalitatea de plata cea mai frecvent utilizata in tranzactiile internationale, fiind solicitat in mod deosebit in cazul contractelor de valoare ridicata sau atunci cand exista indoieli in ceea ce priveste solvabilitatea partenerului/ partenerilor de afaceri (principalul avantaj al acestei tehnici de plata fiind garantia pe care o ofera celor implicati exportator, importator, banci - cu referire la apararea intereselor acestora in procesul efectuarii de plati, fara a mai lua in calcul faptul ca buna sa executare cere din partea exportatorului o munca de administrare riguroasa - avand consecinte benefice in buna desfasurare a relatiilor contractule datorita obligativitatii de respectare a clauzelor de acreditiv - iar din partea importatorului suportarea de costuri specifice, motiv pentru care se afirma ca, acreditivul documentar constituie un mijloc de siguranta si de control reciproc, avand drept scop sa asigure pe vanzator ca va incasa contravaloarea marfurilor livrate, daca a efectuat livrarea in termenii si in conditiile stabilite de cumparator. El reprezinta angajamentul ferm asumat de catre o banca (emitenta, ordonatoare) la ordinul/ cererea si in conformitate cu instructiuni precise transmise catre aceasta, in contul clientului sau (exportatorul), de a plati o anumita suma de bani (reprezentand contravaloarea exportului) catre o terta persoana (beneficiarul acreditivului, vanzatorul) contra documentelor atestand efectuarea obligatiei (livrarea marfii) pe care exportatorul se obliga sa le emita si sa le prezinte in conditiile si termenele stabilite de ordonatorul acreditivului. In plus exista posibilitatea ca banca emitenta/ ordonatoare sa plateasca sau sa accepte, ca urmare a ordinului dat de beneficiarul acreditivului,

cambii care au fost trase de catre beneficiar, sa accepte sau sa negocieze cambii. In derularea unui acreditiv documentar sunt implicate 4 parti, si anume: - ordonatorul (importatorul/ cumparatorul), cel care solicita bancii sale deschiderea acreditivului documentar - pentru acesta acreditivul consta intr-o declaratie de plata irevocabila in favoarea expostatorului, conditionata de prezentarea documentelor, solicitate contractual si inserate drept clauze de acreditiv, de catre beneficiar la banca sa; - banca emitenta (banca importatorului), cea care la solicitarea importatorului isi asuma angajamentul de plata; - beneficiarul acreditivului (exportatorul/ vanzatorul), cel in favoarea caruia a fost deschis acreditivul si cel care prezinta setul de documente in banca in vederea incasarii contravalorii marfurilor livrate - pentru acesta acreditivul documentar apare ca o promisiune irevocabila de plata din partea unei banci, conditionata de prezentarea de catre el, intr-un anumit termen, a setului de documente care atesta expeditia marfii sau care sunt solicitate expres contractual si se reflecta in conditiile de derulare a acreditivului documentar; - banca exportatorului (banca avizatoare/ notificatoare/ platitoare/ negociatoare), cea care il deserveste pe beneficiarul acreditivului. Derularea platii prin acreditiv documentar implica parcurgerea mai multor etape: 1. Incheierea contractului de vanzarecumparare si includerea modalitatii de plata prin acreditiv documentar. In general, in aceasta etapa se vor fixa elementele de baza ale derularii contractului si clauzele de acreditiv care vor fi utilizate. 2. Importatorul - ordonator da ordin bancii sale in privinta deschiderii acreditivului, pe baza disponibilului care il are deja in contul sau, sau pe baza unui credit pe care banca il acorda in acest scop. Importatorul/ cumparatorul, in calitate de ordonator al acreditivului (care initiaza mecanismul lui), formuleaza in ordinul de deschidere al acestuia (dat bancii sale) exigentele asupra

documentelor pe care trebuie sa le depuna beneficiarul la banca sa, tinand seama de clauzele stabilite in contractul de vanzare cumparare privind derularea tranzactiei comerciale, precum si de normele acceptate sau indicative interbancar, care reglementeaza continutul acreditivului. Pe plan international aceste norme interbancare sunt directionate sau completate de normele uzuale in domeniul acreditivelor documentare stabilite de catre Camera de Comert Internationala sub denumirea de "Reguli si uzante uniforme referitoare la acreditivele documentare", document cunoscut si sub denumirea de "Publicatia 500". 3. Deschiderea acreditivului si instiintarea bancii exportatorului; 4. Avizarea exportatorului cu privire la deschiderea acreditivului; 5. Confirmarea de catre banca exportatoare a concordantei datelor din acreditiv cu clauzele din contractul incheiat, precum si alte clauze indicate de importatorul ordonator, dar care nu contravin spiritului contractului; 6. Livrarea marfurilor, conform conditiilor contractului de vanzare-cumparare incheiat si a clauzelor convenite in acreditiv; 7. Remiterea de catre exportator la banca a documentelor care dovedesc expedierea marfurilor, documente ce au fost indicate in mod expres in acreditiv, in numarul de exemplare solicitat; 8. Plata contravalorii marfurilor pe baza documentelor, in cazul in care acreditivul este domiciliat in tara vanzatorului exportator; 9. Banca firmei exportatoare remite documentele bancii firmei importatoare/ ordonatoare, debitando in valuta prevazuta in acreditiv; 10. Banca importatorului, pe baza documentelor primite si verificate drept corespunzatoare conditiilor din acreditiv, efectueaza plata, creditand banca firmei exportatoare; 11. Banca firmei importatoare transmite documentele catre aceasta, care, pe baza lor, va intra in posesia marfurilor.

Ca tehnica de plata acreditivul prezinta cateva caracteristici: - formalismul sau caracterul documentar, in sensul ca exportatorul nu poate pretinde plata decat pe baza documentelor are atesta indeplinirea conditiilor impuse de acreditiv. Pe de alta parte, bancile vor decide plata exclusiv pe baza documentelor, ele neavand sarcina sa controleze marfurile (banca trebuie sa verifice numai existenta documentelor si continutul acestora, respectiv conformitatea lor cu continutul acreditivului. - independenta fata de relatia contractuala de baza, in sensul ca obligatiile asumate de parti, chiar daca au ca temei un contract comercial, sunt autonome fata de acesta, iar intinderea lor este cea precizata in acreditiv (in acest sens, in "Publicatia 500" se specifica faptul ca acreditivul este o tranzactie distincta de cea de vanzare. - fermitatea angajamentului bancar, in sensul ca banca se angajeaza sa efectueze plata, in conformitate cu instructiunile acreditivului, iar angajamentul sau ramane ferm pana cand, eventual, primeste alte instructiuni decat cele initiale. - Adaptabilitatea, in sensul ca, prin tipurile sale, acreditivul poate di adecvat diferitelor operatiuni de comert interior sau exterior. - siguranta, prin aceea ca asigura protejarea intereselor tuturor partilor implicate. Astfel, exportatorul are siguranta ca, in conditiile respectarii obligatiilor inscrise in acreditiv, va incasa contravaloarea marfii, importatorul este asigurat ca plata marfii nu se va face decat dupa ce documentele precizate in acreditiv (care atesta expedierea marfii, vor fi depuse la banca platitoare iar banca emitenta este protejata prin gajul asupra documentelor de livrare. Documentele are pot fi solicitate in mod uzual in cazul utilizarii acreditivului documentar sunt: - documente comerciale de identificare cantitativa, calitativa si valorica a marfurilor livrate cum sunt factura, factura externa emisa de exportator, pe baza careia se efectueaza plata, functii diferite au factura consulara, vizata sau legalizata de reprezentanta diplomatica a tarii importatorului din tara exportatorului si factura proforma, de "informare" sau "provizorie", care este transmisa de exportator importatorului inainte de expedierea marfurilor. - documente de transport: conosamentul maritim sau fluvial, duplicatul scrisorii de trasura internationala pentru transport feroviar sau rutier, scrisoarea de transport aerian, dovada sau adeverinta unei case de expeditii internationale, in situatia in care marfurile livrate nu au greutatea sau volumul necesar ocuparii unui vagon intreg. - documentele de asigurare (in cazul in care conditia de livrare din contract prevede ca obligatie a exportatorului de a asigura marfurile pe parcurs international): polita sau certificatul de asigurare sau notele de acoperire (certificate de asigurare provizorii). - documente care atesta calitatea, cantitatea si originea marfurilor, proces verbal de receptie

calitativa si cantitativa a marfurilor, buletinul de analiza, certificatul fitosanitar, certificat de garantie, certificat de origine, etc. Refuzul de plata al bancilor se explica prin prezentarea unor documente incomplete si/ sau incorecte, expirarea acreditivului, prezentarea documentelor cu intarziere, expedierea cu intarziere a marfii. Functionarea corespunzatoare a acreditivului documentar este conditionata de cunoasterea unor elemente specifice, si anume: - domicilierea, adica locul unde urmeaza sa aiba loc plata acreditivului. Partenerii pot conveni in contractul de baza ca acreditivul este domiciliat la o banca din tara exportatorului (ceea ce avantajeaza pe exportator, acesta nefiind obligat sa astepte timpul de curier intre banci), la o banca din tara importatorului, sau intr-o tara terta. - valoarea acreditivului, care se regaseste in instructiunile pe care le da ordonatorul bancii sale, adica suma care urmeaza a fi platita contra documentelor exportatorului. Conform art. 39 din "Publicatia 500", valoarea acreditivului se poate exprima astfel: prin indicarea cu aproximatie a sumei folosind expresiile "in jur de", "aproximativ", "circa", prin indicarea unei sume superioare, "pana la concurenta sumei", sau printr-o suma fixa. - valabilitatea acreditivului reprezinta termenul limita pana la care exportatorul trebuie sa prezinte documentele la ghisele bancii unde este domiciliat acreditivul. Daca in acreditiv nu este precizat termnul de predare al documentelor la banca, acesta este considerat 21 de zile de la data emiterii documentului de transport. Este de precizat faptul ca data respectiva se refera la documentele prezentate, nu expediate. Dupa aceasta data, banca refuza plata, iar prelungirea valabilitatii acreditivului nu se face decat din ordinul ordonatorului. Termenul de livrare stabilit in contract trebuie sa se regaseasca in documentul de transport, care atesta expedierea marfii. Depasirea acestui termen inseamna neindeplinirea obligatiilor contractuale si, deci, incetarea obligatiei de plata in cadrul acreditivului. - natura nagajamentului bancar, acesta putand fi revocabil, irevocabil si irevocabil confirmat. Acreditivul revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitenta, fara nici un preaviz prealabil catre beneficiar. Acreditivul documentar irevocabil presupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa plata, accepta sau negocia documentele, care nu poate fi modificat sau anulat decat cu ajutorul tuturor partilor. Acreditivul irevocabil reprezinta pentru beneficiar o certitudine absoluta privind plata, cu conditia prezentarii tuturor documentelor prevazute si confirmarii tuturor celorlalte conditii. Acreditivul documentar irevocabil confirmat este acreditivul in care angajamentul irevocabil al bancii emitente se adauga la un angajament egal ca valoare si conditii al bancii confirmatoare (din tara exportatorului). - modul de stingere a obligatiei de plata asumate prin acreditivul documentar poate fi: plata la

vedere, prin acceptare si plata diferata. La acreditivul cu plata la vedere, in momentul prezentarii documentelor la banca de catre exportator, acesta este platit imediat. In cazul platii prin acceptare se foloseste un instrument de credit, banca platitoare acceptand cambia prezentata de exportator odata cu documentele. Acreditivul cu plata diferata permite amanarea platii la un anumit termen de la prezentarea documentelor. Termenul de livrare stabilit in contract trebuie sa se regaseasca in documentul de transport, care atesta expedierea marfii. Depasirea acestui termen inseamna neindeplinirea obligatiilor contractuale si, deci, incetarea obligatiei de plata in cadrul acreditivului. Natura angajamentului bancar, acesta putand fi revocabil, irevocabil si irevocabil confirmat.Acreditivul revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitenta, fara nici un aviz prealabil catre beneficiar. Acreditivul documentar irevocabil presupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa plata, accepta sau negocia documentele, care nu poate fi modificat sau anulat decat cu acordul tuturor partilor. Acreditivul irevocabil reprezinta pentru beneficiar o certitudine absoluta privind plata, cu conditia prezentarii tuturor documentelor prevazute si confirmarii tuturor celorlalte conditii. Acreditivul documentar irevocabil confirmat este acreditivul in care la angajamentul irevocabil al bancii emitente se adauga un angajament egal ca valoare si conditii al bancii confirmatoare (din tara exportatorului). Modul de stingere a obligatiei de plata asumate prin acreditivul documentar poate fi: plata la

vedere, prin acceptare si plata diferata. La acreditivul cu plata la vedere, in momentul prezentarii documentelor la banca de catre exportator, acesta este platit imediat. In cazul platii prin acceptare se foloseste un instrument de credit, banca platitoare acceptand cambia prezentata de exportator odata cu documentele. Acreditivul cu plata diferata permite amanarea platii la un anumit termen de la prezentarea documentelor. Desi larg utilizat pentru rigurozitatea mecanismului si siguranta pe care o ofera, acreditivul documentar este uneori criticat pentru limitele sale, cum ar fi: Durata de operare. Un interval de timp se scurge intre acordul privind plata prin acreditiv si momentul in care exportatorul primeste notificarea deschiderii acreditivului, acesta putand fi prelungit datorita unor situatii ca: dificultati intampinate de importator in gasirea unei banci care sa accepte operatiunea, lipsa de valuta convertibila in tara importatoare. Apoi, pentru efectuarea platii, banca dispune de un termen rezonabil de examinare a documentelor, care poate fi de o saptamana in cazul acreditivelor confirmate, dar care se poate prelungi.

Complexitatea. Partenerii cu cea mai redusa experienta in tranzactii internationale pot gasi

prea complicate regulile si procedurile impuse de utilizarea acreditivului. Publicatia 500, de exemplu, are 49 de articole, cuprinse in 7 capitole si cuprinde 40 de pagini. Costul. Acreditivul este cea mai scumpa modalitate de plata. Comisioanele percepute de banci se aplica la valoarea acreditivului si, chiar daca procentul este redus, valoarea absoluta poate sa devina foarte ridicata. Daca partile nu stipuleaza altfel, costul acreditivului este in sarcina importatorului. Acreditivul induce costuri si pentru bancile implicate.

Tipuri de acreditiv
Expresie a diversificarii operatiunilor de comert exterior si a caracterului adaptabil al acreditivului, in practica internationala s-au consacrat mai multe tipuri de acreditive. Astfel: 1. din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar:

revocabile. Acreditivul revocabil este o simpla promisiune de plata,

neangajand banca emitenta. El poate fi modificat ori anulat de banca emitenta oricand si fara obligatia de notificare prealabila a beneficiarului. Motivul pentru care se recurge la o astfel de modalitate, consta in dorinta importatorului de a I se da posibilitatea de gandire, si de revocare a deciziilor sale, in cazul in care exista motive care il determina sa-si schimbe hotararea. Banca emitenta va proceda corespunzator cu instructiunile date de ordonator. Conditia este insa ca revocarea sa fie facuta inainte de expedierea marfii de catre exportator. irevocabile. Acreditivul irevocabil presupune angajamentul ferm al bancii

emitente de a efectua plata in favoarea beneficiarului, cu conditia ca documentele prezentate de acesta sa fie strict conforme cu termenii si conditiile din acreditiv. Acreditivul irevocabil are o larga utilizare, avand in vedere siguranta pe care o ofera partilor, care nu pot modifica acreditivul in mod unilateral , si nici nu-l pot anula. Acest acreditiv presupune angajamentul ferm al bancii emitente de a plati catre beneficiar, insa este necesar ca documentele prezentate de acesta din urma sa fie in perfecta concordanta cu termenii si conditiile stipulate in acreditiv. Acreditivele irevocabile pot fi confirmate sau neconfirmate. 2. din punct de vedere al confirmarii acreditivelor irevocabile:

confirmate. Acreditivul irevocabil confirmat este acela in care, la

angajamentul fermal bancii emitente, se adauga un angajament de plata independent si ferm al unei terte banci - banca confirmatoare. De retinut ca, in caz de modificare

a acreditivului, banca confirmatoare poate sa accepte sau nu extinderea confirmarii si asupra modificarii acreditvului. neconfirmate. Banca emitenta este singura angajata ferm la plata, celelalte

banci care intervin in relatia de acreditiv actioneaza ca mandatar, in numele bancii emitente si potrivit instructiunilor acesteia, fara sa-si asume vreun angajament ferm de plata. 3. din punct de vedere al momentului efectuarii platii: cu plata la vedere. Sunt acele acreditive care, in momentul prezentarii documentelor de exportator la banca platitoare, acesta este platit imediat. Bancile nu platesc documente neconforme cu termenele si conditiile din acreditiv. cu plata la termen. cu plata diferata (amanata). Plata documentelor nu se face in momentul

prezentarii acestora la banca, ci la o data ulterioara, mentionata expres in textul acreditivului. De regula, plata diferata se efectueaza la 30 - 60 zile fata de momentul prezentarii documentelor. de negociere. In vederea evitarii anumitor dezavantaje pentru exportator, banca emitenta, in baza instructiunilor ordonatorului, poate autoriza o alta banca sa negocieze documentele. Pentru acesta, banca negociatoare percepe un comision de negociere, suportat, de regula, de beneficiarul acreditivului. de acceptare. Se utilizeaza in cazul exporturilor pe credit. O data cu documentele, exportatorul prezinta bancii si o cambie sau un set de cambii trase asupra bancii indicate in textul acreditivului (care pot fi banca emitenta, banca acceptanta, banca trasa expres desemnata) cu anumite scadente. Banca accepta cambiile, devenind debitor cambial principal, le restituie exportatorului, iar documentele le remite importatorului. La scadenta, exportatorul prezinta bancii acceptante cambiile, iar aceasta le achita. 4. din punct de vedere al domicilierii: in tara exportatorului. in tara importatorului. intr-o tara terta.

Domicilierea acreditivului, adica stabilirea bancii platitoare, este importanta din punct de vedere al operativitatii, al incasarii comisionului si al spezelor bancare. In mod normal, acreditivul trebuie domiciliat in tara exportatorului. In ceea ce priveste comisioanele si spezele bancare in cazul unui

acreditiv domiciliat in strainatate, acestea sunt in sarcina beneficiarului, cu exceptia comisionului pentru avizare si confirmare, care sunt suportate de importator. 5. din punct de vedere al clauzelor pe care le contine:

transferabil. Inserarea acestei clauze in textul acreditivului da dreptul

beneficiarului sa solicite bancii transferatoare sa faca acreditivul utilizabil (platibil) in totalitate sau partial pentru unul sau mai multi beneficiari secunzi. Un astfel de acreditiv este utilizat in operatiunile de intermediere, beneficiarul acreditivului este un intermediar, iar beneficiarul secund este exportatorul real. cu clauza rosie (red clause). Prin inserarea acestei clauze in textul

acreditivului, banca platitoare este autorizata sa faca o plata in favoarea beneficiarului, inainte ca acesta saprezinte documentele privitoare la expedierea marfii. Plata poate fi sub forma unui avans sau poate fi egala cu valoarea acreditivului. Suma astfel obtinuta permite exportatorului sa procure marfa sau unele componente. La termenul de expeditie precizat in acreditiv beneficiarul livreaza marfa si prezinta documentele la banca, incasand diferenta. reinnoibil (revolving). Se caracterizeaza prin faptul ca valoarea acreditivului

se reintregeste automat, pe masura efectuarii platilor pana la un anumit plafon, in functie de fiecare livrare. Este utilizat pentru contracte de valori mari, cu livrari esalonate in timp. Valoarea acreditivului este la nivelul unei livrari si, in consecinta, comisioanele, taxele bancare sunt mai reduse. 6. din punct de vedere al utilizarii combinate:

subsidiare/spate in spate (back-to-back). Desi denumirea este unica, in

esenta, este vorba despre doua acreditive: unul de import si unul de export, corelate valoric si in timp de un intermediar. Exista doua tipuri de acreditiv back-to-back: acreditiv concordant, cand deschiderea acreditivului subsidiar necesita aceleasi documente ca si acreditivul original. acreditivul neconcordant, cand acreditivul original - dupa schimbarea facturii si, daca este cazul, a cambiei - nu poate fi utilizat cu documentele necesare la acreditivul subsidiar. reciproce (de compensatie). Se caracterizeaza prin inserarea in textul acreditivului documentar a unei clauze care

nu permite utilizarea acreditivului de export decat in corelatie cu acreditivul de import. Prin combinarea a doua acreditive cu astfel de clauze, partenerii care dezvolta operatiuni prin contrapartida, compensatie, se asigura ca daca unul dintre ei nu va livra marfa in compensatie, va fi platit de banca emitenta, respectiv va primi echivalentul marfurilor nelivrate in compensatie. cesionate. Beneficiarul unui acreditiv are dreptul ca o

parte sau intreaga valoare a acreditivului deschis in favoarea sa, sa o cesioneze unui tert - beneficiarul cesiunii, cel mai adesea exportatorul real. Din punctul de vedere al exportatorului, cel mai avantajos este acreditivul documentar irevocabil si confirmat, domiciliat la o banca din tara sa si cu plata la vedere, deoarece: - este asigurat ca nu va fi retras sau modificat de catre ordonator in termenul de valabilitate (este irevocabil); - beneficiaza de garantia unei banci terte (alta decat cea emitenta) ca plata va fi efectuata (este confirmat); - plata se va efectua fara intarziere, economisindu-se timpul necesar pentru transmiterea documentelor intre bancile din cele doua tari (este domiciliat in tara exportatorului); - va incasa contravaloarea marfii de indata ce se depun documentele la banca platitoare (este cu plata la vedere). Caracterul flexibil al mecanismului platii prin acreditiv permite insa adaptarea acestei modalitati de plata in raport cu modul de realizare a operatiunii comerciale (export direct, indirect sau prin intermediar), cu termenul de plata (vanzare cu plata imediata sau pe credit), cu facilitatile de finantare oferite importatorului sau exportatorului, cu modul de efectuare a livrarii (integrala sau prin transe). Totodata, pentru operatiunile combinate de comert exterior, de tipul reexportului sau contrapartidei s-au elaborat scheme specifice de plata prin acreditiv. Creditul documentar este o modalitate de plata perfectionata, si larg utilizata in practica datorita avantajelor sale. Astfel, pentru exportator, avantajele constau in urmatoarele: un risc foarte redus de neplata a marfurilor livrate, avand in vedere angajamentul de plata al unei banci; cu exceptia cazului cand acreditivul este revocabil, cumparatorul nu are posibilitatea de a revoca plata; riscul pierderii documentelor transmise prin intermediul bancilor, este minim; derularea platilor este

supusa unor reguli scrise recunoscute pe plan international, neexistand riscul unor neintelegeri izvorate din dispozitii echivoce ori contradictorii. In ceea ce priveste dezavantajele, acestea il privesc mai ales pe importator (ordonator), in sarcina acestuia cazand plata comisioanelor si a spezelor bancare ocazionate de derularea acreditivului.

Ordinul de deschidere a AD. Cerine. Precizri

Ordinul de deschidere dat de importator bncii sale (n calitate de banc emitent) se poate realiza: sub forma unei simple scrisori (letric sau telex) n cuprinsul creia sunt precizate prin completarea unui formular tipizat, pus la dispoziie de bnci clienilor lor. Lund n considerare problema standardizrii formularisticii referitoare la AD, n spiritul Publicaiei nr. 500 i al Publicaiei nr. 516, n continuare este prezentat modul de completare a unui formular standard de cerere de deschidere AD. Pentru fiecare meniune numerotat n continuare sunt prezentate comentarii. 1. Ordonator condiiile de termene i documente, precum i informaiile necesare bncii s deschid AD;

"applicant" (engl.) este termenul adoptat n Formularele Standard pentru a desemna ordonatorul AD; ordonatorul este importatorul, cumprtorul la cererea cruia i pe baza instruciunilor primite de la acesta, banca emitent emite AD (art. 2); n spaiul rezervat, ordonatorul trebuie s aib grij s includ corect toate detaliile referitoare la adresa sa: - numele patronic al firmei; - strad, nr., etaj, apartament, ora, csu potal, cod potal; - telefon, fax; numele i adresa ordonatorului sunt necesare exportatorului pentru a ti pe numele cui ntocmete factura i ce destinaie are marfa. Sunt cazuri cnd factura se ntocmete pe numele altei persoane, iar marfa are alt destinaie. Aceste precizri se fac n spaiul destinat documentelor (factura emis de... pe numele...) i respectiv la detaliile privind transportul (pct. 19-23 din Formularul Standard schema 9); numrul telefonului i faxului este necesar att bncii emitente, ct i exportatorului, pentru eventualitatea unor clarificri de probleme.

2.

Banca emitent n practic, formularele puse la dispoziie de bnci au pretiprit numele bncii. Banca emitent este cea care, n baza ordinului dat de importator, i va asuma angajamentul de plat n favoarea exportatorului.

3.

Data ordinului de deschidere Este data la care ordonatorul a completat i depus la banc ordinul de deschidere a AD; Ordinul de deschidere trebuie dat n strns corelaie cu cele convenite cu partenerul de contract: - prin contract, partenerii au convenit ca AD s fie deschis cu un anumit numr de zile nainte de data expedierii mrfii, n acest caz, ordonatorul va lua n considerare acest interval (de exemplu: n contract sa prevzut "plata prin AD irevocabil, domiciliat n Bucureti, deschis cu 45 de zile nainte de livrarea mrfii"); - dac partenerii nu au convenit date precise cu privire la data deschiderii AD, se subnelege c ordonatorul, cu un anumit numr de zile nainte de data expedierii mrfii, va ordona deschiderea AD (15-20 de zile). - n orice situaie, ordonatorul va avea n vedere valabilitatea de ansamblu a AD i comisioanele bancare.

4.

Valabilitatea AD i locul prezentrii documentelor

Toate AD trebuie s stipuleze o dat la care expir valabilitatea i un loc unde trebuie prezentate documentele pentru plat, acceptare, negociere (art. 42 a). Data la care expir valabilitatea Valabilitatea AD este intervalul de timp n cadrul cruia exportatorul trebuie prezinte documentele la ghieele bncii desemnate. Angajamentul ferm de plat al bncii emitente se refer la acest interval. Data emiterii AD este data de la care intr n vigoare angajamentul de plat, iar data expirrii este data la care acest angajament nceteaz i numai pn la aceast dat pot fi prezentate documentele. Expirarea valabilitii se poate trece n dou moduri: - o dat cert: de ex: "21 mai 1994"; - o perioad de timp: de ex: "o lun, 2 luni, ase luni etc.", n acest al doilea caz, banca emitent va considera data emiterii AD ca prima zi de la care curge valabilitatea AD (art. 42 c). Data expirrii valabilitii AD este suveran n raport cu toate celelalte termene precizate s

n AD. De exemplu: AD expir pe 20 mai; expedierea mrfii a avut loc pe 15 mai, iar n AD este prevzut prezentarea documentelor - 10 zile de la expediie; documentele nu pot fi prezentate dect n interiorul valabilitii AD (n exemplu, ntre 15 i 20 mai). Valabilitatea AD trebuie stabilit n funcie de particularitile tranzaciei. Dac este prea mare, determin costuri bancare suplimentare, iar dac este prea mic, nu permite exportatorului s fac toate demersurile necesare expedierii i ntocmirii documentelor i, adesea, apare necesitatea solicitrii unei prelungiri a valabilitii AD (deci, costuri suplimentare). Locul prezentrii documentelor (denumit i domicilierea AD)

- De regul, se trece oraul i ara unde documentele trebuie prezentate pentru plat, acceptare, negociere. - Excepie: n cazul AD liber negociabile, nu este necesar precizarea locului sau rii (art. 42 a), n aceast situaie beneficiarul AD poate prezenta documentele pentru negociere la orice banc. Adesea, n practic se utilizeaz sintagma "negocierea la orice banc din ara (exportatorului)". Domicilierea AD este locul, respectiv ara, oraului i n ultim instan banca la ghieele creia urmeaz s aib loc plata contravalorii mrfurilor. Din acest punct de vedere AD pot fi domiciliate n ara exportatorului, importatorului sau ntr-o ter ar (schema 10). Domicilierea AD este convenit ntre parteneri n contractul comercial internaional i preluat de ordonator ca atare n dispoziia de deschidere a AD. n deschiderea AD menionarea locului plii se recomand s se fac prin termenul "pltibil" (payable at..., available at... etc.) i nu, "domiciled, located, lodged etc.). AD domiciliat n ara exportatorului nseamn un AD n baza cruia exportatorul prezint documentele pentru plat la o banc desemnat n AD din ara sa. Locul plii are deosebit importan din mai multe puncte de vedere: - apropierea exportatorului de locul plii, deci domicilierea AD n ara sa pentru acesta o grbire a ncasrilor egal cu timpul de curier al domicilierea ar fi n ara importatorului, n cazul exporturilor acreditivelor este n strintate timpul de curier n funcie de zona geografic, ntre 10 i 40 de zile; - n cazul n care documentele prezint elemente specifice interpretabile de limitele "unei griji rezonabile", cea care decide asupra conformitii condiiile AD este banca la care e domiciliat, deci pltitoare. De orice plat fcut de banca pltitoare pe docu banc n pentru nseamn

documentelor dac

romneti, dac domicilierea

(circuitul bancar) al documentelor variaz,

documentelor cu

menionat ns c

mente n neregul, ea rspunde fa de

banca emitent i ca atare poate documente.

s nu i se mai ramburseze plata

fcut pe astfel de trebuie s este

(Dac, n baza telexului de ramburs, plata a fost fcut, banca pltitoare restituie suma pltit plus dobnzile aferente pe intervalul respectiv). Din acest punct de vedere este avantajat partea din contractul de baz la care domiciliat AD, exportatorul n ara sa, importatorul n ara sa. n cazul acreditivelor la bnci din Romnia exist, n acelai timp, posibilitatea romni ca atunci cnd apar anumite neconcordane ntre stipulate n AD, n perioada valabilitii

domicilierii

pentru exportatorii

documentele prezentate i condiiile

acreditivului, acestea s fie puse n ordine;

- reglementarea oricror litigii privind neexecutarea obligaiilor izvorte din derularea AD se face potrivit legislaiei din ara unde e domiciliat acesta; domicilierea AD n ara exportatorului prezint pentru acesta i avantajul evitrii riscului pierderii documentelor pe parcursul potal, n aceast situaie, legtura direct cu importatorul ca s dispun bncii etc. Orice aciune ntreprins n acest sens chiar refuzul de plat; - domicilierea AD n ara exportatorului constituie i o surs de venit valutar, deoarece, potrivit Publicaiei 500 comisioanele i spezele bancare cad n sarcina ordonatorului, dac n AD nu s-a precizat altfel. Aceste argumente se au n vedere atunci cnd n cadrul contractelor de export ale firmelor romneti, n care este prevzut ca modalitate de plat acreditivul, se recomand ca domicilierea s fie la o banc din ara noastr, n practica internaional cel mai frecvent se utilizeaz domicilierea AD n ara exportatorului. Prin AD domiciliat n ara importatorului (sau o ter ar) se nelege acel AD n baza cruia exportatorul poate ncasa contravaloarea mrfurilor exportate prin prezentarea documentelor solicitate n AD, la ghieele acesteia. - n practic, documentele se transmit pe canal bancar, respectiv exportatorul le depune la banca sa, care face doar serviciul de a le transmite bncii pltitoare. Dup ce banca pltitoare gsete documentele n bun regul, efectueaz plata, transmind, tot pe canal bancar, banii, n consecin, dezavantajele pentru exportator sunt: - ntrzierea ncasrii contravalorii mrfurilor, corespunztor intervalului de timp necesar parcursului documentelor i n sens invers a banilor (3-10 zile pentru Europa i intre 20 i 40 de zile pentru alte continente, n funcie de zona geografic); exportatorul trebuie s ia sale ca plata s se fac pe duplicate

nseamn, n fond, o ntrziere a ncasrilor sau

-pregtirea i expedierea documentelor, cerute n deschiderea de AD, trebuie s se realizeze n timp util, astfel nct acestea s ajung la banca pltitoare n cadrul valabilitii AD. Aceasta, deoarece valabilitatea AD expir la ghieele bncii pltitoare, deci n strintate; - n cazul n care documentele nu sunt n bun regul, posibilitatea corectrii lor este practic redus sau necesit timp i coresponden suplimentar, ceea ce, nc o dat n plus, ntrzie ncasarea banilor. n cazul n care valabilitatea AD expir ntr-un interval de timp scurt, deci ansa ca documentele s ajung n timp la ghieele bncii pltitoare din strintate este redus, agenii economici pot folosi serviciile unor companii specializate de ex. DHL, Pota rapid etc., care, contra unei taxe, prin agenii si, duc (fizic) documentele la locul indicat (n maximum 24 de ore pentru Europa i 48 de ore pe alt continent). Ameliorarea dezavantajelor domicilierii AD n strintate se poate realiza prin solicitarea rambursului telegrafic. Astfel, n momentul primirii documentelor i gsirii lor n bun ordine, banca notificatoare, n baza telexului de ramburs, poate plti documentele, nainte ca ele s ajung la banca pltitoare. La primirea documentelor, banca pltitoare efectueaz ea nsi controlul acestora. Dac acestea sunt n bun ordine valideaz plata fcut n baza telexului de ramburs, iar dac nu sunt n regul, banca pltitoare este ndreptit s cear stornarea plii, inclusiv dobnzile aferente fondurilor astfel avansate, corespunztor intervalului respectiv. 5. Beneficiarul - Este partea n relaia de AD n favoarea creia se va emite AD i care, ndeplinind condiiile de documente i termene din AD, urmeaz s fie pltit (art. 2). Din raiuni de pruden financiar i comercial, ordonatorul nu va ncheia contracte sau nelegeri cu parteneri a cror bun credin, standing financiar i performane tehnice i comerciale nu le cunoate, n fapt, acetia sunt viitorii beneficiari ai AD ordonat de el. n general, beneficiarul AD este exportatorul mrfii. Se poate ca n baza acordului dintre pri, AD s fie deschis n favoarea unei tere pri, n calitate de beneficiar: o companie sau filial care face parte din structura firmei vnztoare; un asociat n vnzri al exportatorului etc. n spaiul rezervat beneficiarului, ordonatorul trebuie s treac clar i precis: - numele ntreg al beneficiarului; - strada, numrul, oraul, ara (inclusiv detalii: apartament, etaj etc.), cod potal; - telefon, fax. Aceste date sunt necesare bncilor pentru a ti pe cine i unde s anune deschiderea AD.

 Orice rezerv din partea exportatorului de a da detalii complete privind adresa sa complet va fi interpretat de beneficiar ca un semnal de alarm i nu va ordona deschiderea pn nu se va edifica asupra "calitii" exportatorului. 6. Prin avion/pot (transmiterea letric) Meniunile 6,7 i 8 fac parte din precizrile privind modul de transmitere a AD de banca emitent bncii exportatorului ca banc notificatoare. n prezent, factorii de cost, timp i dotare tehnic determin ca transmiterea prin (avion) pot s dein nc o pondere nsemnat. Adesea, transmiterea prin pot este precedat de o scurt avizare a beneficiarului printr-un sistem de teletransmisie. 7. Scurt avizare prin teletransmisie (preavizare) Rolul avizrii (preavizare) prin teletransmisie este de a anuna beneficiarul de principalele clauze ale AD i de faptul c acesta urmeaz a fi deschis. Dup o astfel de preavizare, urmeaz transmiterea letric, sau tot prin teletransmisie dar AD ca document operativ de lucru. Avizarea, respectiv preavizarea prin teletransmisie i apoi transmiterea letric a documentului operativ se face de banc emitent, prin serviciile aceleiai bnci notificatoare (art. 11 b). 8. Transmiterea AD prin sisteme de teletransmisie Termenul de teletransmisie include: - transmisia prin cablu, telegram, telex, telefax etc. - transmisia prin sisteme integrate de comunicaie, de exemplu SWIFT. Dac n textul transmis nu se precizeaz altfel, AD teletransmise astfel sunt considerate documente operative de lucru (art. 11 a). Dac n textul AD teletransmis se regsete expresia "urmeaz detalii suplimentare", sau altele similare, sau se specific c urmeaz confirmarea letric, atunci documentul teletransmis nu va fi considerat instrument operativ al AD (art. 11 a ii). AD este considerat instrument operativ atunci cnd beneficiarul, prin textul dat: - permite bncii desemnate s plteasc, s accepte sau s negocieze contra documentele stipulate i - precizeaz c teletransmisia nu va fi urmat de confirmare letric sau alt teletransmisie.

 De regul, banca emitent este cea care decide ce metod de teletransmisie va utiliza (telex, fax, SWIFT etc.). Dac beneficiarul nu dorete ca teletransmisia AD s fie document operativ de lucru, el va specifica acest lucru la spaiul "Instruciuni suplimentare" (pct. 25 n Formularul standard Schema 9). 9. AD este transferabil Pentru ca un AD s fie transferabil, aceast meniune trebuie precizat expres n ordinul de deschidere dat bncii emitente (art. 48). In lipsa acestei meniuni, un AD este considerat netransferabil.(art 48) Instruciunile privind caracterul transferabil al unui AD sunt rezultatul nelegerii dintre beneficiarul i ordonatorul AD, nelegere ce a avut loc nainte de emiterea AD i este legat direct de specificul tranzaciei comerciale. 10. Confirmarea n mod similar, meniunea privind "confirmarea" unui AD este rezultatul nelegerii prealabile dintre beneficiarul i ordonatorul AD (art. 9). Dac ordonatorul cere (csua "requested") confirmarea, aceasta nseamn c el dorete ca banca emitent s autorizeze sau s solicite bncii desemnate (cu plata, acceptarea etc.) s confirme AD pentru beneficiar (art. 9). Dac ordonatorul bifeaz csua prin care "autorizeaz dac cere beneficiarul", aceasta nseamn c el dorete ca banca emitent s instructeze banca desemnat s notifice beneficiarul fr confirmarea sa, dar dac beneficiarul dorete ca AD respectiv s fie confirmat, atunci banca desemnat este autorizat s-i adauge confirmarea sa (art. 9). Dac partenerii au convenit ca o confirmare de AD s se fac de o alt banc dect banca desemnat s plteasc (de regul, banca exportatorului), atunci se marcheaz csua prin care se cere (requested) confirmarea, iar tera banc confirmatoare este specificat la csua "Instruciuni suplimentare"

11. Suma/valoarea AD Denumit i valoarea AD, reprezint suma de bani pe care banca emitent se va angaja s o plteasc beneficiarului AD. Aceast sum poate fi precizat: - simplu; de exemplu: "100.000 USD";

- prin indicarea unei limite superioare; de exemplu: "maximum 100.000 USD"; - suma poate fi precedat de cuvntul aproximativ, circa (about); de exemplu: "aproximativ 100.000 USD". Dac suma este precedat de expresia circa, aproximativ, aceasta nseamn c ordonatorul permite bncii s efectueze o plat cu o toleran de +10% sau -10% fa de suma precizat (art. 39 a). Dac n AD se stipuleaz c cantitatea specificat a mrfurilor nu poate fi nici mai mare, nici mai mic, banca poate efectua pli cu o toleran de +5% sau -5%, cu condiia ca valoarea AD (suma) s-nu fie depit (art. 39 b). Aceast toleran nu se aplic n cazurile n care n AD cantitatea este exprimat n uniti individuale, numr de pachete, colete etc. Dac n AD nu sunt interzise expedierile pariale i nici nu se precizeaz altfel, o plat cu o toleran de minus 5% fa de valoarea AD este admis. Condiia de a se face o plat cu o toleran de minus 5% este ca ntreaga cantitate de mrfuri s fi fost expediat, iar dac n AD se specific i preul unitar al mrfii, acesta s nu fi fost redus (art. 39 c). Desigur, aceast prevedere nu se aplic n cazul n care suma este precedat de termenul "circa", "aproximativ" (art. 39 a). Mrimea sumei, valorii AD este n strns corelaie cu condiia de livrare, n esen, cu ansamblul obligaiilor asumate de exportator privind marfa i livrarea ei (schema 11) (vezi infra pct.18). Suma trebuie scris n cifre i litere i indicat moneda n care se va face plata. Simbolul monedei va fi potrivit codului ISO, de exemplu: USD - dolar SUA; GBP - lir sterlin; De regul, moneda n care se ordon deschiderea AD este i moneda de contract. Sunt situaii n care partenerii convin ca plata s se fac n alt moned dect cea din contractul comercial internaional. Dat fiind c AD este un contract iindependent de orice alt contract, bncile nu pltesc dect n moneda precizat n AD. 12. AD pltibil la Banca desemnat

a. Banca desemnat Exceptnd AD care sunt pltibile (domiciliate) la banca emitent, orice AD trebuie s specifice expres care este banca desemnat, autorizat s plteasc, s efectueze plata diferat; s accepte cambii i apoi s le plteasc sau s plteasc prin negociere (art. 10 b);. Referitor la desemnarea bncii pot apare trei situaii: ordonatorul trece numele bncii care urmeaz a face plata. Anterior, el a convenit cu beneficiarul AD unde va fi domiciliat AD; ordonatorul nu cunoate numele bncii din ara exportatorului, dar a convenit cu acesta ca plata s

se fac la o banc din ara exportatorului, n acest caz, va face meniunea "banca la alegerea bncii emitente" (The bank of your choice"). ordonatorul poate lsa spaiul liber i banca emitent va decide ce banc va desemna pentru plat (de regul, o banc din ara exportatorului, cu care are relaii de corespondent bancar); de regul, exportatorii doresc ca domicilierea plii s fie la o anumit banc din ara lor. Dac unui exportator i este indiferent locul plii i banca desemnat, acest fapt constituie un semnal de alarm pentru ordonator. b. Pltibil: - la vedere - prin plat diferat - prin acceptare - prin negociere Menionarea oricreia dintre aceste forme de plat trebuie s aib n vedere: - aceasta a fost n prealabil convenit cu beneficiarul AD i este determinat de construcia financiar a afacerii - fiecrui tip de plat i corespund anumite precizri adiacente de termene i/sau documente. Astfel: Plata la vedere plata la vedere prin AD se poate face: - contra documente fr a fi nsoite de cambie (sau cambii) sau contra documente nsoite de cambie, n acest caz, cambiile sunt trase de beneficiar, la vedere, asupra bncii desemnate (banca pltitoare); n unele ri, ca urmare a taxelor de timbru, este preferabil s se utilizeze AD cu plata la vedere fr s se solicite i cambii. Plata diferat se poate realiza contra documente nsoite sau nu de cambii, n cazul n care sunt nsoite de cambii, cambia este tras de beneficiar, la vedere, asupra bncii desemnate. Ea va fi achitat ns la termenul diferat precizat n AD de ctre banca acceptant (desemnat). Plata prin acceptare se realizeaz ntotdeauna contra documente nsoite de o cambie. Cambia este tras asupra bncii desemnate sau bncii emitente. Dup acceptare, banca restituie cambia trgtorului (exportatorul), iar documentele le remite importatorului. Cambia va fi achitat la scadena precizat n textul ei. Plata prin negociere

 se poate realiza n dou moduri (Art. 10 b). - prin precizarea expres a bncii desemnate s negocieze, n acest caz, ordonatorul numete banca negociatoare; - sau n cazul AD, aa-numite liber negociabile, plata prin negociere se face la orice banc, n aceast situaie se menioneaz "freely negotiable by any bank" sau "freely negociable credit". Aceasta permite negocierea documentelor la orice banc din lume. n practic, este de dorit ca ordonatorul s limiteze libera negociere a AD la o ar sau un ora, de ex. "liber negociabil n Austria"; sau "liber negociabil la Viena". de reinut ca banca emitent poate autoriza ea nsi o alt banc s negocieze documentele (art. 2). ntotdeauna n cazul AD care prevede negocierea, cambiile care nsoesc documentele trebuie s fie trase asupra: - bncii emitente sau - bncii confirmatoare. n nici un caz nu se va cere prin ordinul de deschidere a AD, cambii trase asupra ordonatorului (art. 9 a, b). Dac n AD se precizeaz cambii trase asupra ordonatorului, bncile consider aceste cambii ca documente adiionale . 13. Livrri pariale Livrrile pariale sunt permise dac n AD nu se specific altfel (art. 40 a). De aceea, ordonatorul trebuie s specifice clar n deschiderea AD: - "livrri pariale permise" (parial schipments allowed) - "livrri pariale nepermise" (parial shipments not allowed) In lipsa oricrei meniuni se interpreteaz c sunt permise. Nu se consider livrri pariale atunci cnd din documentul de transport rezult c mrfurile au fost transportate cu acelai mijloc de transport, pe aceeai rut i cu aceeai destinaie, chiar dac n documentul de transport se indic: date diferite de livrare, porturi diferite de ncrcare sau locuri diferite de preluare/expediere a mrfii (art. 40 b, c). Livrri ealonate Ordonatorul, n cazul livrrilor ealonate, trebuie s precizeze perioada sau perioadele livrrilor ealonate (art. 41). De ex:

- "cantitatea x de mrfuri va fi livrat ealonat n ase trane egale, lunar, ncepnd cu ianuarie 1995" "quantity "x" goods to be shipped in six equal monthly instalments beginning January 1995". n cazul n care perioadele de livrare parial sunt diferite, acestea trebuie precizate clar fie n textul AD, fie la Instruciuni suplimentare; Livrrile pariale pot fi urmate sau nu de pli (trageri) pariale. Dac prin AD nu se stipuleaz altfel, plile pariale sunt permise. Astfel, dup fiecare livrare, beneficiarul AD va fi pltit n baza documentelor prezentate privitor la livrarea respectiv; Dac ordonatorul dorete (accept) livrri pariale, dar plata se face o singur dat dup ultima livrare, n acest caz va marca prin bifare meniunea: "Livrri pariale permise", iar la condiii de plat va preciza "plata 100% la vedere dup ultima livrare". Perioadele de livrare trebuie strict convenite cu exportatorul, pentru ca acesta s fie n msur s expedieze marfa la intervalele menionate n AD. Dac o livrare/tragere (plat) nu respect termenele din AD, acreditivul nceteaz s mai fie valabil pentru beneficiar, att pentru trana respectiv, ct i pentru toate tranele ulterioare (art. 41). n acest mod, ordonatorul risc s nu mai primeasc marfa, iar beneficiarul risc s nu primeasc banii; 14. Transbordri nainte de a decide, transbordri permise/nepermise, ordonatorul trebuie s stabileasc care este modalitatea cea mai avantajoas pentru livrare i transport a mrfii la destinaie; Interzicerea transbordrilor, cel mai adesea, este determinat de riscul de pierdere sau deteriorare a mrfurilor prin repetate ncrcri/descrcri de pe un mijloc de transport pe altul; Ordonatorul poate stipula "transbordai permise numai...", menionnd un port care din punctul su de vedere confer securitate n manipularea mrfurilor; Chiar dac prin AD transbordrile sunt interzise, bncile accept documente de transport care indic c transbordarea va avea loc atta tip ct marfa este transportat n container, trailer, barje sau documentul de transport cuprinde clauze prin care transportatorul i rezerv dreptul de a transborda.

Asigurarea acoperit de ordonator Aceast informaie este util bncii emitente, beneficiarului i bncii desemnate (s plteasc, s accepte, s negocieze) n cazul n care la livrarea mrfii de ctre

beneficiarul AD aceasta nu trebuie s prezinte i un document de asigurare a mrfii n trafic internaional. n mod particular, banca emitent este interesat n acest aspect nainte de a emite AD. 16. Detalii cu privire la transportul mrfii Au n vedere: - locul expedierii: de la . . . (from . . . ) - locul de destinaie; pentru a fi transportat la . . . (for transportation to . . . ) - data expedierii, nu mai trziu de . . . (not later than . . .) care trebuie precizate cu claritate i potrivit terminologiei din Publicaia nr. 500. Astfel, de reinut: Expediere (shipment) Dac n AD nu se precizeaz altfel, acest termen este neles ca incluznd expresiile: - ncrcare la bord (loading on board) - ncrcare (dispach) - acceptate pentru transport (accepted for carriage) - data recipisei potale (date of post reecipt) - data ridicrii (date of pick-up) - preluare spre ncrcare (taking in charge) n cazul documentului de transport combinat. Locul de expediere i locul de destinaie Se indic sub forma unei denumiri exprese a: portului, aeroportului, grii, oraului, rii sau dac este cazul grupei de ri (de ex. de la (from) Constana la (to) Hamburg). Nu se utilizeaz expresii generale, vagi pentru a preciza punctul de ncrcare i descrcare; de ex: port important; un port din Golful Mexic; un port din Orientul Mijlociu; Cnd se apeleaz la o modalitate de transport combinat, multimodal, organizat ntr-o structur modern se poate indica doar ara; Nu se utilizeaz abrevieri, de ex.: UK (Marea Britanie), CCE (Comunitatea Economic European UE - (Uniunea European), CIS (Comunitatea Statelor Independente) etc., deoarece nu toat lumea cunoate sensul acestora, mai ales cnd sunt exprimate n alt limb; Nu se indic un port maritim cnd: - mrfurile care urmeaz a fi livrate au drept loc al expedierii un ora situat n interiorul rii; - cnd documentul de transport solicitat este: document de transport combinat (art. 26), aerian (art. 27), rutier, feroviar, fluvial intern (art. 28) sau recipise potale i de curier (art. 29).

Data livrrii Trebuie s fie situat n cadrul perioadei de valabilitate a AD; Dac se prelungete valabilitatea AD, nu se subnelege c automat se prelungete/decaleaz i termenele de livrare (art. 44 b). Data livrrii poate fi menionat prin expresiile: - nu mai trziu de... (not later then) data fix (ex: "15 ian. 2004") - n perioada (during), ex.: "15 ian. - 15 febr. 2004" - n (in); ex: "prima jumtate a lunii mai 2004" - pe (on): ex.: "15 ian. 2004"; - nu nainte de (not before); ex.: 15 ian. 2004"; - nu nainte de (data) i nu dup (data) (not before... and not after"...) Dac se utilizeaz expresia: "n x zile de la", n mod obligatoriu se precizeaz i evenimentul economic fa de care se calculeaz acest numr de zile. De ex.: "livrarea n 30 de zile de la emiterea AD", - "shipment with 30 days from the date of issuance of the credit"; Dac n AD nu s-a prevzut altfel, bncile accept un document de transport care are o dat de emitere anterioar deschiderii AD (art. 22). Termenii privind livrarea sunt interpretai astfel: - cuvintele la (to), pn la (until), de la (from) se neleg ca incluznd data menionat; - cuvntul dup (after) este neles ca excluznd data menionat; - termenii "prima jumtate" (first half), a doua jumtate (second half) a lunii sunt interpretai 1-15 i respectiv 16 - ultima zi a lunii, inclusiv; - termenii nceputul (begining), mijlocul (middle), sfritul (end) lunii se neleg: 1-10 inclusiv; 11-20 inclusiv; 21 - ultima zi a lunii inclusiv (art. 47). Nu se utilizeaz pentru a preciza data livrrii termeni ca: - prompt (prompt), imediat (imediatly), ct de curnd posibil (as soon as possible) i altele asemntoare. Bncile nu le iau n considerare (art. 46 c); - dac data livrrii este precedat de cuvintele "pe sau njur de" (on or about), bncile vor interpreta aceasta ca o precizare ce permite calivrarea s fie fcut cu 5 zile nainte i 5 zile dup data meni-onat, incluznd ambele zile extreme (art. 46 c). 17. Descrierea mrfurilor Denumirea i descrierea mrfii - s fie ct mai scurt posibil i fr s conin detalii excesive (art. 5);

- s reflecte termenii convenii cu partenerul (exportatorul) prin comercial internaional; - s fie suficient de clar c ordonatorul s aib certitudinea c i va trimite marfa n condiiile anterior convenite; - s permit bncii, ca n baza instruciunilor date, s poat efectua confruntarea elementelor ce privesc descrierea mrfii cu cele ce se vor documentele prezentate de exportator. Cantitatea i preul - cnd se indic cantitatea i/sau preul unitar al mrfii, ordonatorul aib n vedere (art. 39) c: - se admite o toleran de 10% dac expresii ca "aproximativ" (approximately), n jur de (about) "circa" (circa) sau altele similare cantitatea sau preul, 1. 8 Condiia de livrare - Desemneaz ansamblul activitilor legate de transportul mrfurilor, iar restrns, definete obligaiile vnztorului de a preda marfa n transportrii ei de un anumit cru; - Aceast clauz este precizat n termeni comerciali abreviai care se dou documente utilizate pe plan internaional: INCOTERMS sau pe ambele.

contractul exportatorul

regsi n

trebuie s

preced

n sens

vederea

regsesc n

i RAFTD; marfa trece

- Condiia de livrare abreviat trebuie s fie urmat de locul numit, unde de la vnztor la cumprtor. Ex: "FOB Constana" exportatorului de a aduce de la fabric marfa pn n portul Constana i de a o urca pe puntea vasului ce o va transporta. Intr obligaiile cumprtorului de a procura vasul, de a plti transportul i din locul (portul) numit Constana etc. - Pentru ordonator condiia de livrare are importan din dou puncte de vedere:

sintetic, semnific obligaia n asigurarea

- determin valoarea AD, n sensul c alturi de valoarea mrfii trebuie luate n considerare i cheltuielile pe care le face vnztorul pentru asigurarea, ncrcarea, transportul etc. al mrfii potrivit condiiei de livrare convenite - n funcie de condiia de livrare, se solicit anumite documente de transport pe care trebuie s le prezinte exportatorul la banc (conosament, scrisoare de trsur, rutier, feroviar etc.).

UTILIZAREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR n ansamblul mecanismului derulrii AD exportatorul este beneficiarul acreditivului: - cel n favoarea cruia a fost deschis AD. - cel care, n msura n care ndeplinete toate condiiile de termene i documente stipulate n textul AD, ncaseaz contravaloarea mrfurilor exportate, serviciilor prestate, respectiv utilizeaz AD. 2.7.1. Opiunea exportatorului pentru plata prin AD n decizia sa, exportatorul trebuie s aib n vedere avantajele i dezavantajele pe care le prezint aceast tehnic de plat pentru el. Sintagma "utilizarea AD" semnific ansamblul activitilor ntreprinse de beneficiarul AD, exportatorul pentru a ncasa de la banc contravaloarea mrfurilor expediate, contra documentelor stipulate n AD.

Instruciuni de completare a formularului

DISPOZIIE DE PLAT VALUTAR EXTERN/CERERE DE DESCHIDERE DE ACREDITIV 1.Formularul se completeaz de ctre persoanele juridice romne, indiferent de forma de organizare i titularul dreptului de proprietate, care dispun pli valutare ctre nerezideni. 2.Formularul se ntocmete pentru: a)Pli de orice natur ctre nerezideni, efectuate prin transferuri bancare n afara teritoriului Romniei sau prin creditarea unui cont pe care o persoan juridic/fizic nerezident l deine la o banc din Romnia. b)Ridicri de valut din conturi bancare n numerar sau sub form de cecuri de orice natur (bancare, de cltorie), destinate cheltuielilor de cltorie sau pentru pli externe de alt natur n afara teritoriului Romniei ori pentru pli pe teritoriul Romniei n favoarea unui nerezident. 3. Circuitul formularului: a)Formularul se completeaz de ctre ordonatorul plii n trei exemplare i se depune la ghieele bncii comerciale unde se dispune plata. b)Banca comercial verific DPVE i n cazul acceptrii efecturii plii completeaz rubricile din spaiul rezervat acesteia . c)Dup efectuarea plii, cele trei exemplare ale DPVE au urmtoarele destinaii: - Exemplarul 1 rmne n posesia bncii comerciale;

- Exemplarul 2 semnat i tampilat n spaiul rezervat n acest scop va fi transmis de banca comercial Bncii Naionale a Romniei n termen de 2 zile bancare lucrtoare de la debitarea contului ordonatorului plii; - Exemplarul 3 se restituie ordonatorului. d) n cazul plilor reprezentnd utilizri pariale ale acreditivelor banca comercial va transmite exemplarul 2 al DPVE Bncii Naionale a Romniei la prima utilizare cu indicarea la poziia 40 a sumei utilizate. Pentru utilizrile ulterioare, banca comercial va transmite Bncii Naionale a Romniei pentru fiecare plat o fotocopie a DPVE cu indicarea la poziia 40 a sumei respective utilizate. e) n cazul majoirii valorii unui acreditiv, se completeaz integral un nou set de formulare DPVE, specificndu-se la poziia 37 referina acreditivului iniial urmat de cuvntul "majorare". 4. Alte precizri privind completarea formularului. a) Setul de trei formulare va fi completat de mn cu litere de tipar sau la maina de scris, astfel nct informaiile nscrise n DPVE s fie lizibile pe toate cele trei exemplare. b) Rspunderea pentru exactitatea informaiilor i conformitatea acestora cu realitatea revine ordonatorului plii care, prin persoanele autorizate s-l reprezinte n raport cu terii, va semna i tampila formularul DPVE n spaiile rezervate n acest scop. c)Ordonatorul plii va completa la poziia 2 din formular codul su fiscal nregistrat la Ministerul Finanelor, iar la codurile de la poziia 33 va completa poziia tarifar conform Tarifului Vamal de Import al Romniei publicat de Ministerul Comerului. d) Codurile pentru poziia 24 se vor completa de ctre bncile comerciale conform listei de tranzacii transmis de Banca Naional a Romniei. e) Dac spaiile din formular nu sunt suficiente pentru descrierea complet a operaiunii, se vor folosi pagini suplimentare, fcndu-se referire expres la numrul poziiei din formular.

Avantajele utilizrii AD pentru exportatori

Risc minim de neplat a mrfurilor livrate. Angajamentul de plat este al unei bnci (banca emitent), independent de cumprtor a crui situaie financiar e mai puin cunoscut sau care se poate deteriora n timp; Cumprtorul nu poate revoca plata sub diferite pretexte. Angajamentul de plat asumat de banc este un angajament ferm de plat i este un contract independent de

contractul comercial internaional, chiar dac n textul AD se face trimitere la acesta;Dac cumprtorul dorete modificarea sumei de plat, invocnd de ex.: calitatea mrfurilor primite, sau alte aspecte care nu se regsesc n condiiile din AD, el trebuie s abordeze aceast problem pe cale comercial, n msura n care exportatorul a ndeplinit condiiile din AD, n caz de litigiu el are o poziie favorizat. Derularea plii este prompt i strict reglementat prin Publicaia 500; Riscul de pierdere sau deteriorare a documentelor transmise pe canal bancar este minim; n msura n care AD presupune utilizarea prin cambii trase la anumite termene, exportatorul poate utiliza cambiile acceptate de bnci ca o metod de finanare a exportului prin scontarea sau, dup caz, forfetarea lor. Dezavantajele utilizrii AD de ctre exportator Poziia competitiv a exportatorului este diminuat deoarece: - comisioanele i spezele bancare sunt mai mari i cad n sarcina ordonatorului. Acest dezavantaj poate fi aplatizat prin a suporta el o parte din comisioane, cele din ara lui (fiecare n ara lui); - formalitile de deschidere ale AD sunt mai complicate pentru ordonator; Sumele de ncasat prin AD sunt supuse inerent riscului de curs valutar, care poate fi acoperit prin operaiuni independente de mecanismul derulrii AD, cum ar fi: operaiuni la termen; hadging valutar; includerea n pre a unei marje asigurtorii. 3. Opiunea exportatorului pentru AD Alegerea de ctre exportator a AD ca modalitate de plat implic luarea n considerare a cel puin dou aspecte: a. creterea rapiditii i siguranei plii; b. corelaia acreditivului cu construcia financiar a afacerii n ansamblul ei. a. Privitor la aspectele referitoare la sigurana plii exportatorul va opta pentru: - AD irevocabil, ntruct orice modificare, anulare etc. a unui astfel de angajament nu poate fi efectuat de banca emitent fr acordul su. - AD irevocabil confirmat, n cazul n care are anumite ndoieli privind ara importatorului, banca emitent . Confirmarea dat de o ter banc este, de asemenea, un angajament ferm de plat (art. 9 b). Astfel, n cazul n care nu este pltit de banca emitent, va fi pltit de banca confirmatoare. Referitor la rapiditatea plii, va opta pentru: - domicilierea AD la banca din ara sa n cazul plii la vedere, plat diferat, plat prin acceptare. - n caz de plat prin negociere, va solicita autorizarea prin AD a unei bnci din

ara sa (care s apar ca meniune n AD) pentru negocierea documentelor. Aceste opiuni au ca efect: - grbirea ncasrii banilor cu timpul de curier pentru ca documentele s ajung la o alt banc n strintate (n cazul domicilierii n strintate); - n caz de anumite nereguli la documente, acestea pot fi corectate rapid n timp util. b. Referitor la construcia financiar a afacerii i AD, exportatorul trebuie s cunoasc modalitile prin care s fructifice una din caracteristicile fundamentale ale acreditivului: adaptabilitatea: - prin includerea n AD a unor anumite clauze, acesta poate fi adaptat diferitelor situaii; - s gndeasc construcia financiar a afacerii nainte de a negocia clauzele contractuale pentru a ti clar ce s solicite sau s ofere cumprtorului. Acesta este cel ce va ordona deschiderea AD i, ca atare, el va specifica clauzele dorite de exportator.

AD i clauzele contractului comercial internaional

a. Informaii precontractuale Decizia exportatorului privind forma i tipul de AD trebuie s se bazeze pe anumite informaii obinute nainte de nceperea negocierilor sau ncheierea contractului: - solvabilitatea/buna credin/seriozitatea importatorului: informaii ce se pot obine de la banca care l deservete pe cumprtor; de la ali parteneri sau alte bnci (de pe piaa sa) care au avut afaceri cu firma respectiv; - comportamentul bncii sau bncilor din ara importatorului: fa de importator n cazul n care bncile din ara exportatorului au relaii de corespondent cu bnci din ara importatorului - uzana i reglementrile n vigoare privitoare la pli, garanii i transferul valutar al fondurilor din ara importatorului, adesea acestea au inciden direct asupra formei AD i rapiditii ncasrii sumei: de la banca din ara sa sau de la instituii/organisme cum sunt: Ministerul Comerului, instituii de cercetare privind pieele externe, ali ageni economici care au mai derulat afaceri cu ara respectiv - poziia bncii confirmatoare sau a bncii transferatoare dac se dorete AD confirmat sau AD transferabil, n prealabil este necesar s se discute cu banca solicitat dac aceasta este pregtit s i adauge confirmarea sau, dup caz, s gzduiasc transferul, n principiu, aceste bnci au dreptul s refuze o astfel de cerere (confirmare art. 9 c, transferabil art. 48 c).

b. Clauzele contractuale privind plata prin AD de luat n considerare: - s fie formulate ntr-o manier ferm, clar, care s evite posibilitatea unei alte interpretri nedorite de exportator; - s nu fie acceptate condiii pe care exportatorul ulterior s nu le poat ndeplini; - valabilitatea AD i alte termene privind livrrile s fie suficient de mari ca s-i permit exportatorului s expedieze marfa i s ntocmeasc setul de documente n mod corespunztor; - este de dorit s se opteze pentru documente semnate de exportator (factur, certificat calitate, greutate) sau un ter independent (cru, institut de calitate specializat, asigurtor etc.) i nu se vor accepta documente semnate de importator. (De ex. "plata contra certificat de recepie semnat de exportator i importator", importatorul oricnd poate refuza ntemeiat sau nu o astfel de semntur), iar exportatorul neputnd obine documentul nu va putea ncasa banii de la banc, dei toate celelalte documente cerute prin AD le are n bun ordine; - se va negocia modul de distribuie a plii comisioanelor i taxelor banca - negocierea i ncheierea contractului trebuie s fie n concordan cui cerinele importatorului. Respectarea acestei reguli de aur este esenial n plata prin AD, deoarece AD este un contract independent de contractul comercial internaional. Deci, dac importatorul este nemulumit de rezultatul negocierilor va ordona deschiderea unui AD care s fac dificil sau chiar imposibil ndeplinirea cerinelor cuprinse din el i, deci, imposibilitatea utilizrii lui de ctre exportator. Litigiul rezultat dintr-o astfel de situaie nu poate fi rezolvat dect pe cale comercial. Bncile nu acioneaz dect n conformitate cu instruciunile primite de la ordonator i angajamentul de plat luat.

Prezentarea documentelor la banc

Condiia esenial, ca exportatorul s beneficieze de avantajele plii prin este s respecte cu strictee condiiile de termene i documente din AD. a. Este util ca, nainte de prezentarea documentelor la banc, exportator singur s fie atent ca: s prezinte toate documentele cerute prin AD n numrul de originale copii precizat; fiecare document n parte s fie complet, respectiv s conin elementele specifice lui; meniunile adiionale cerute prin AD s fie semnate de persoana autorizat sau cerut prin AD ; toate documentele s fie "curate", s nu poarte meniuni cu privire la starea defectuoas a mrfurilor i/sau, ambalajelor i s nu aib tersturi, rectificri vizibile;

 orice modificare, rectificare trebuie din nou tampilat i semnat de emitent; coninutul unui document s nu contrazic coninutul altui document (n documentul de transport, de ex., este precizat "marfa ambalat n saci de iut", iar n lista de colete marfa ambalat n saci de hrtie"); toate documentele s fie conforme cu condiiile din AD (art. 14 a, b, c,). b. Prezentarea documentelor la banc trebuie s se fac: - n interiorul valabilitii AD; - n intervalul de zile menionat n AD de la data expedierii mrfii, iar dac nu este precizat, n maximum 21 de zile de la expediere, fr a depi ns valabilitatea AD; - la ghieele bncii sale n calitate de banc: - notificatoare, n cazul n care domicilierea AD este n strintate; - pltitoare/acceptante/negociatoare, dac AD este domiciliat la ea; - dac AD este domiciliat n strintate, se va lua n calcul timpul de transmitere a documentelor de la banca notificatoare la banca pltitoare. Valabilitatea expir la ghieele bncii pltitoare/acceptante/negociatoare. c. Preluarea documentelor de banc. Comportamentul bncii la primirea documentelor de la exportator este diferit, n funcie de rolul ei n mecanismul plii, respectiv cum a fost emis AD i ce instruciuni au fost date n acest sens. Astfel, dac este: - banc notificatoare, preia documentele, efectueaz un control sumar privind autenticitatea etc. i le remite la ncasare la banca desemnat cu plata (AD domiciliat n strintate), ncasarea AD se face dup ce documentele ajung la banca pltitoare, aceasta le-a gsit n bun ordine i n urma acestei constatri remite bani bncii notificatoare; - banc pltitoare/acceptant/negociatoare/confirmatoare preia documentele pentru a le face plata.

Bibliografie: Negru Mariana Pli i garanii internaionale Negru Mariana Finanarea schimburilor internaionale Gaftoniuc Simona Finante internaionale Voinea Gheorghe Mecanisme i tehnici valutare i financiare internaionale