Numele de Civilizaia elenistic (provenit de la "Hlln", numele etnic al grecilor n limba proprie) i aparine istoricului german Johann Gustav

v Droysen i se refer la rspndireaculturii greceti n rndurile populaiilor ne-grece cucerite de Alexandru cel Mare. Dup Droysen, civilizaia elenistic a reprezentat o fuziune ntre cultura greac i acea a Orientului mijociu. Principalele centre culturale s-au extins din Grecia continental la Pergam, Rodos, Antiohia i Alexandria.

Istoricii moderni consider moartea lui Alexandru cel Mare din 323 .Hr. ca nceputul perioadei elenistice. Armatele lui Alexandru au cucerit Mediterana rsritean, Egiptul, Mesopotamia i Podiul iranian, Asia Central i unele regiuni din India. Dup moartea sa, a avut loc o lupt pentru succesiune, cunoscut ca rzboiul diadohilor (n greac "succesori"). Conflictul a luat sfrit n 281 .Hr., cu nfiinarea a patru state principale.
Dinastia ptolemeic n Egipt cu

capitala la Alexandria;

Dinastia seleucid n Siria i Mesopotamia cu capitala la Antiohia; Dinastia antigonid n Macedonia i Grecia central; Dinastia attalid n Anatolia cu capitala la Pergamum.

Succesorii si au inut de teritoriile de la vest de Tigru o bun perioad de timp, i au deinut controlul asupra Mediteranei rsritene pn la preluarea controlului regiunii de ctre Republica Roman. Cea mai mare parte a orientului a fost n cele din urm ocupat deParthia, ns cultura elenistic a rezistat n locuri deprtate, cum ar fi Regatul greco-bactrian din Bactria sau Regatul indo-grec din nordul Indiei sau Bosforul cimmerian. Cultura elenist a rmas dominant n partea rsritean a Imperiului Roman pn la cretinarea acestuia i perioada de tranziie ctre Imperiul Bizantin. Sfritul perioadei elenistice este considerat anul 31 .Hr., cnd regatul Egiptului ptolemeic a fost nfrnt de romani prin Btlia de la Actium. Ca urmare, ultimul monarh al Egiptului, Cleopatra, s-a sinucis, iar regatul ei a fost anexat de ctre Octavian.