PRACTICI ANTICONCURENTIALE

Practicile anticoncurentiale pot lua forma unor intelegeri, tacite sau exprese, structurate juridic sau nu, a unor decizii sau practici concertate, sau forma abuzului de pozitie dominanta si pot avea loc atat in faza precontractuala, cat si la momentul nasterii raportului direct pe piata si al executarii obligatiilor asumate. Intelegerile anticoncurentiale In ceea ce priveste intelegerile anticoncurentiale intre agentii economici, acestea pot avea la baza acte si fapte juri-dice care limiteaza, reduc sau distorsioneaza concurenta si care pot fi realizate formal ca gentlemens agreement, tacit sau expres. Cel mai des, intelegerile anticoncurentiale pot consta in: - fixarea preturilor, fie in mod direct, prin impunerea unui pret final de revanzare minim sau fix de catre furnizor distribuitorilor, fie in mod indirect prin impunerea unui anumit discount, rabat; - fixarea concertata a preturilor de catre agentii concurenti pentru ridicarea unor bariere de intrare pe piata, defavorabile atat potentialilor concurenti, cat si consumatorilor; - fixarea cantitatilor care se vor produce, limitandu-se astfel productia anumitor bunuri in dauna consumatorului final; - cumpararea surplusului de oferta, la preturi joase, n scopul mentinerii preturilor de vnzare ridicate; - mpartirea teritoriala a pietei, prin repartizarea, alocarea clientilor de catre furnizori distribuitorilor din retea; - conditionarea ncheierii unor contracte de acceptare de catre contractant a unor clauze straine de cauza ce stipuleaza prestatii suplimentare care sunt nejustificate sau nu au legatura cu obiectul acestor contracte; - participarea, n mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte; - ntelegerile in care se impune obligatia de a nu cumpara de la unii comercianti sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici fara o justificare rezonabila. Imaginatia este nelimitata Pot fi interpretate drept fapte anticoncurentiale si intelegerile de tipul refuzului de a negocia al unui producator aflat ntr-o pozitie dominanta, situatii in care distribuitorul si pierde sursa de aprovizionare si nu va reusi sa gaseasca un alt furnizor deoarece producatorul care si-a manifestat refuzul se afla ntr-o pozitie de mono-pol. Pentru a evita aceste neplaceri, distribuitorul va fi constrans sa accepte aceste practici anticoncurentiale. Alta fapta anticoncurentiala poate consta in negocierea exclusiva ce presupune angajamentul unui producator ca va furniza, n mod exclusiv, produsele sale unui distribuitor pe o piata data, garantnd astfel distribuito-rului monopolul pe acea piata. Faptele anticoncurentiale ce iau forma juridica pot viza si alte aspecte, ca de exemplu: exclusivitatea reciproca, impunerea pretului de revanzare, vanzarea legata sau fixarea diferentiata a preturilor. Exclusivitatea reciproca presupune angajamentul distribuitorului de a vinde exclusiv bunurile furnizorului sau, iar acesta din urma se angajeaza sa-l aprovizioneze exclusiv pe distribuitor cu produsele sale. In cazul impunerii preturilor de revanzare, producatorul fixeaza pretul si l obliga pe distribuitor sa vnda produsele la acest pret. n acest fel, distribuitorul este mpiedicat sa-si fixeze propriul adaos. Daca va reduce pretul fixat de producator pentru bunurile respective, acesta din urma va nceta aprovizionarea. Vnzarea legata presupune ca producatorul l forteaza pe distribuitor sa preia mai multe bunuri dect doreste sau are nevoie, nsa n alte cazuri distribuitorul este fortat sa preia gama de produse oferite de producator, aceasta practica fiind numita fortarea seriei complete. In ceea ce priveste fixarea diferentiata a preturilor, producatorul vinde produsele sale la preturi diferite catre clienti diferiti, indiferent de cantitatea sau calitatea oferita fara justificari obiective, actionand in mod discriminatoriu si oferind conditii inegale la prestatii echivalente.

11 mari afaceri, banuite de practici anticoncurentiale Consiliul Concurentei deruleaza in acest moment investigatii ample, in urma unor autosesizari, in 11 mari afaceri. Cele 11 dosare vizeaza o gama impresionanta de domenii de activitate, de la taximetrie la sectorul bancar. Astfel, o prima investigatie vizeaza piata serviciilor portuare, fiind anchetata o posibila incalcare a prevederilor legislatiei in vigoare de catre Asociatia Armatorilor si Operatorilor Portuari si Fluviali din Romania prin negocierea, in numele membrilor asociatiei, cu CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta, CN Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA Galati, CN Administratia Porturilor Dunarii Fluviale SA Giurgiu si CN Administratia Canalelor Navigabile SA Constanta si, eventual, cu alte administratii portuare sau maritime, a clauzelor contractuale si a tarifelor pentru serviciile prestate membrilor asociatiei. O a doua investigatie se refera la piata lemnului pe picior privind posibila incalcare a Legii concurentei prin participare a doua grupuri de firme cu oferte trucate la licitatia organizata de Romsilva pentru vanzarea masei lemnoase pe picior. Alte investigatii au ca obiect pe piata reparatiilor de vagoane de marfa si serviciilor de acces al transportatorilor pe calea ferata piata serviciului de transport public urban ocazional de persoane, efectuata cu autoturisme in regim de taxi pe teritoriul municipiului Bucuresti. Inspectorii Consiliului mai desfasoara o investigatie pe piata bancara in legatura cu comisioanele practicate la utilizarea platilor cu carduri VISA si MASTERCARD. Tot in acest domeniu mai este analizata o posibila incalcare a legislatiei anticoncurenta de catre grupul de banci format din BCR, Banc Post, BRD-GSG, Raiffeisen - Banca Agricola si Banca Comerciala Ion Tiriac, prin stabilirea nivelului comisionului de retragere de numerar perceput detinatorilor de carduri care utilizeaza ATM-urile altei banci decat cea emitenta a cardului. Piata nisipurilor cuartoase si afacerile grupului Bega in acest domeniu constituie obiectul unei alte anchete derulate de Consiliul Concurentei. Sectorul comercializarii combustibililor auto si piata cimentului sunt alte doua domenii in care Consiliul s-a autosesizat in privinta unor posibile incalcari ale legislatiei anticoncurenta. Celelalte doua autosesizari care au dus la declansarea unor investigatii se refera la piata imobiliara (privind o posibila incalcare a legislatiei anticoncurenta de catre agentiile imobiliare membre ale Uniunii Nationale a Agentiilor Imobiliare - UNAI - ca urmare a hotararii Comitetului Central al UNAI in ceea ce priveste consolidarea unui comision de referinta de 3%+TVA si a unui comision minim de 2%+TVA) si la piata ingrasamintelor chimice. Alte 16 investigatii au fost declansate la cerere sau in urma unor sesizari. In domeniul ajutorului de stat, Consiliul deruleaza o investigatie care are ca obiect sprijinul primit de la buget de catre SC ARIS SA Arad.

Bibliografie: Legea concurentei Legea nr.21/1996 www.9am.ro practice anticoncurentiale Romania Libera www.sfin.ro feriti-va de tentatia clauzelor anticoncurentiale Saptamana Financiara