Pre?edintele Traian B?sescu a sus?inut, o declara?ie de pres? pe tema Legii Educ a?iei, declarat? constitu?ionala de CCR ?i promulgat?

la doar cteva ore dup? afla rea verdictului. ?eful statului a sustinut ca promulgarea Legii este doar inceputul procesului de reformare aEducatiei, implementarea ei urmand sa dureze circa 4-5 ani. In opini a sa, promulgarea reprezinta finalizarea bataliei politice duse pe aceasta tema, presedintele cerand tuturor celor implicati, dascali, parinti, autoritati local e, buna credinta in implementarea prevederilor noii legi. Pe de alta parte, Traian Basescu i-a acuzat foarte dur pe fostii ministri ai Edu catiei, Ecaterina Andronescu si Andrei Marga, cei care au reformat sistemul educ ational dupa principii ale caror rezultate au condus la scaderea performantelor scolare ale elevilor romani, clasati in prezent pe ultimele locuri in clasamente le europene de specialitate. Vehementa baronilor din Educatie pleaca din teama ca isi vor pierde privilegiile ca urmare a reformei Marga , a afirmat seful statului . Ecaterina Andronescu: Basescu e dezinformat de oamenii domniei sale Seful statului a prezentat cateva dintre schimbarile introduse de noua lege a Ed ucatiei, printre care centrarea acesteia pe performantele elevului, descentraliz area sistemului educational, adaptarea dascalilor la nivelul clasei, responsabil izarea parintilor, flexibilizarea curriculei scolare, introducerea unor controal e severe si eficiente asupra calitatii actului educational, promovarea tinerilor profesori competenti, desfiintarea fabricilor de diplome. De asemenea, presedintele a subliniat faptul ca cei mai nemultumiti de schimbari sunt membrii clanurilor din invatamantul superior, baronii din Educatie , care isi vad pierdute privilegiile instituite pe vremea ministrului Marga. In plus, univ ersitatile vor fi clasificate in functie de performantele reale ale absolventilo r, intr-o prima faza de catre institutii internationale. Nu in ultimul rand, Traian Basescu a respins toate acuzatiile de tip nationalist cu privire la instituirea posibilitatii de a invata in limba materna geografia si istoria, reamintind una din tezele Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1918, ca re prevedea expres posibilitatea ca toate minoritatile sa invete in limba matern a. De ce ar fi altfel, astazi, cand Romania este membra a Uniunii Europene? , a int rebat retoric seful statului. In incheiere, presedintele le-a dat o veste buna scolarilor, spunand ca noua leg e prevede o limitare a numarului de ore de clasa si descongestionarea activitati i lor. Ziare.com a transmis declaratiile sefului statului in format LIVE TEXT - In ultimul timp s-au facut foarte multe aprecieri legate de noua lege a Educat iei, de aceea fac o trecere in revista a catorva modificari pe care le aduce. - Promulgarea noii legi e un moment extrem de important pentru reforma Romaniei in ansamblu. Ea se asaza alaturi de noua lege a pensiilor, de legea salarizarii, de legile care modernizeaza statul. - Promulgarea e finalul unei dezbateri de 4 ani. - O lege care are 365 de articole nu poate multumi pe toata lumea, nu este o leg e perfecta. Reformele Andronescu si Marga au dat rezultate care se vad: elevii romani sunt p e ultimul loc in UE - Campioni la denigrare au fost liderii sindicali, doamna rector Andronescu, dom nul rector Marga, care au facut o reforma ale caror rezultate se vad. - Romanii trebuie sa afle de la presedinte de ce se tem cei care denigreaza lege a. - Motivele pentru care am promulgat legea: - eram obligat din punct de vedere politic. E bazata pe pactul pentru Educatie, semnat de toate partidele si foarte multe organizatii ale societatii civile. - nu ne aflam la un final, ci la inceput, procesul de modernizare ere ireversibi l. - Ultimul studiu PISA situeaza Romania pe locul 49 la lectura, pe locul 47 la ma tematica si pe locul 48 la stiinte, fiind cel mai prost plasata in interiorul UE . Principalele elemente de modernizare: implicarea familiei, centrarea pe competen

tele elevilor, curricula flexibila - Principalele elemente de modernizare: sistemul de educatie are in centru elevi i si studentii, atrage parintii, profesorii si administratiile locale in respons abilitate. Sistemul se descentralizeaza, devenind parte a comunitatii locale si permite un control mai eficient asupra calitatii educatiei. - Stimuleaza competitia si da deplina stabilitate sistemului. O scoala cu o buna reputatie va atrage elevi si implicit finantare. - Legea asigura implicarea familiei. - Cresterea responsabilitatii se manifesta si prin organizarea concursurilor pen tru selectarea profesorilor. Cadrele didactice trebuie sa fie performante pentru ca elevii si familiile lor sa fie interesati a urma cursurile acelei scoli. - Invatamantul va fi centrat pe competente, ceea ce corespunde dezideratelor eur opene. - Curricula va fi foarte flexibila. Pana la 30% din ore vor putea fi alocate de dascal la adaptarea la nivelul clasei. Dascalul poate adapta programa. - Legea pune accent pe educatia timpurie, se trece la invatamantul obligatoriu d e 9 ani, se introduce clasa pregatitoare la 6 ani. - Va creste calitatea resursei umane, orice dascal va fi obligat sa aiba mastera t cu o durata de 2 ani. Universitatile vor fi clasificate de auditori internationali - Universitatile vor fi clasate pe 3 tipuri: educatie, cercetare si universitati le de varf, centrate pe cercetare avansata. Prima evaluare se va face cu auditor i internationali, nu de catre ARACIS. - Statul va finanta excelenta universitara cu bonusuri de pana la 30%. Tinerii vor fi promovati, se desfiinteaza fabricile de diplome - Nu va mai functiona criteriul vechimii pentru a dobandi calitatea de profesori , ci valoarea. Sunt prea multi tineri valorosi care asteapta sa promoveze, in ti mp ce clanuri universitare acopera toate functiile. - Rectorii vor putea fi alesi in doua moduri: management corporatist sau sistemu l de alegeri clasice intre profesori. Se va stabili prin votul profesorilor si s tudentilor. - Sunt introduse mecanisme de control care evita aparitia fabricilor de diplome. Multe universitati de stat s-au transformat astfel, nu mai au in vedere calitat ea ci cantitatea studentilor, spre buna retribuire a clanurilor universitare. - Se evita politizarea functiei de rector, se incrimineaza plagiatul, nu mai sun t permise familiutele cu sot, sotie, rude pana la gradul 3 in aceeasi universitate . - Ministrul Funeriu va face o prezentare a legii in urmatoarele zile. - Exista o mare teama de schimbare. Sub masca autonomiei, multe universitati con siderau ca sunt libere sa faca ce vor, in interesul rectorilor si directorilor. Alba Iulia 1918: Fiecare popor se va instrui in limba sa proprie - Critica cea mai lipsita de onestitate vine din zona discursului nationalist. L e-as aminti celor care se tem de studiul in limba minoritatilor, una din tezele realizarii Romaniei Mari: in 1918, la Alba Iulia, una din teze era fiecare popor se va instrui in limba sa proprie . Teza crea garantia minoritatilor ca isi vor me ntine identitatea. Nu vad de ce azi am gandi altfel, intr-o tara membra UE. - Vehementa baronilor din Educatie pleaca din teama ca isi vor pierde privilegii le ca urmare a reformei Marga. - Fac public un apel la Guvern la procesul de implementare, care nu va fi usor, va lua 4-5 ani pana la completa implementare. Mi-as dori ca acest proces sa fie condus fara culoare politica si sa se mentina spiritul ca legea sa se mentina in jurul elevului. E posibil daca reinviem spiritul de la semnarea Pactului. Lupta politica s-a incheiat odata cu promulgarea legii. Sa vedem cum o aplicam mai bi ne. - In foarte scurt timp descentralizarea trebuie sa se produca foarte rapid, urma nd ca restul proceselor sa fie mai indelungat si rational condus. - Cei care lucreaza la noile curricule vor accelera acest proces, ca sa avem tim p ca cei care sunt la inceput de cicluri de invatamant sa aiba noile manuale inc

epand din septembrie 2011. - Legea limiteaza numarul maxim de ore de predare, se va produce o descongestion are a presiunii asupra copilului. - Sa speram ca toti cei care au de contribuit la implementarea legii, in primul rand dascalii, o vor face cu buna credinta, conform ziare.com. Cetatenii romni din Ardeal vor nvata istoria si geografia Romniei n limba maghiara s i vor avea sefi de institutii locale si judetene cu buletin de Budapesta, iar de mnitarii vor primi directive politice directe din Ungaria.