CIRCULAIA MONETAR PE TERITORIUL ROMANIEI NAINTE DE 1867 -referat moned i credit-

Student: Movil Elena-Diana Grupa: 1326 Profesor coordonator: prof.asistent Nucu Anca Elena

Circulaia mononetar pe teritoriul Romniei nainte de 1867

Schimbul direct al unui bun contra altuia (trocul) constituie primul reper pentru o istorie a monedei. Baterea de moneda pe teritoriul actualei Romnii ncepe in coloniile antice grecesti de la Marea Neagra, asezari ce desfasurau o activitate comerciala. n secolul al IV-ea .Hr., la Histria, Calatis i Tomis, existau ateliere monetare unde se bateau stateri de aur (mai rar), tetradrahme i drahme din argint si subdiviziuni de bronz ale drahmei. Dupa ce au cucerit provincia, in 71 .Hr., romanii au interzis baterea monedelor din metal pretios, dar au permis continuarea fabricrii pieselor din bronz. Activitatea atelierelor monetare grecesti de la rmul Pontului Euxin a ncetat definitiv in jurul anului 245. Cucerirea Daciei de ctre romani in 106 a pus capt activitii atelierelor monetare ale dacilor. Comerul zonei, devenit provincie roman, a fost acaparat de monedele imperiale, a cror circulaie a continuat dup retragerea aurelian din 271 pna la cderea Romei in 476. Odat cu prabusirea Imperiului Roman de Apus si nvlirile barbare s-a readus in actualitate trocul. Circulaia monetar pna in secolul al XII-lea se bazeaz pe monedele Imperiului Roman de Rasarit (Bizantin). Monedele Bizantine au fost practic primele monede folosite de ctre poporul ce se forma in spaiul vechii Daciipoporulromn. n secolul XII, odat cu ridicarea noilor state vecine inuturilor locuite de romni: Ungaria, Polonia, Serbia si Bulgaria, monedele acestora au nlocuit in circulaie pe cele bizantine. Marea nvlire a ttarilor din 1241 a schimbat din nou configuraia economic a zonei, favorizind patrunderea unor monede din apusul Europei, nlocuite la rndul lor de catre dinarii banali emisi de banii Slavoniei si de regii Ungariei. De la numele acestor banali s-a format in limba romna cuvintul "ban", care desemneaz moneda ca atare dar si monedele de valoare mica - mrunisul. La scurt vreme dupa intemeierea principatelor Moldovei si Valahiei, apar in aceste provincii primele monetrii.
2

In Tara romaneasca, Vlaicu Voda (1364 - 1377) a batut incepind cu 1365 ducati de argint (18 - 21 mm diametru, 1,05 grame) similari cu grosii bulgaresti si srbesti i cu ducaii bizantini, precum i dinari (16 - 18 mm diametru, 0,7 grame) i bani (15 - 16 mm diametru, 0,35 grame) din argint, dupa sistemul. Acestea sunt primele monede fabricate de ctre romni. Pna la jumtatea secolului XV moneda valah a urmat tendina de devalorizare a celei unguresti. Vladislav al II-lea (1447 - 1456) corecteaz sistemul ponderal adaptndu-l dupa cel al asprilor turcesti (1,21 grame) din vremea lui Murad al II-lea (1421 - 1451) si emite ducai din argint. Dominatia turceasca asupra Valahiei pune capat emisiunilor domnilor paminteni, ultimele monede cunoscute fiind cele ale lui Basarab cel Btrn (1476 1477). Pentru aproape 400 de ani de aici nainte in ara Romneasc vor circula tot felul de monede turceti, ungureti, ruseti, olandeze, austriece. Monetria Moldovei a fost infiinat la Suceava de ctre Petru Musat (1375 1391). Incepnd din 1377, aici s-au btut grosi (18 - 24 mm diametru; 0,96 grame) i semigroi (14 - 16 mm; 0,4 grame) din argint dup modelul celor polonezi. Dup 1526, emisiunile regulate moldoveneti se opresc. Monetria va continua s lucreze ins ocazional pna n a doua jumatate a secolului XVII lea, cnd in timpul domniei lui Istrate Dabija se inregistreaz ultima fabricare de moned. Pna la reforma monetar din 1867, economia Moldovei va fi invadat de emisiuni strine, in mare parte aceleai ca i in Tara Romaneasc. n Transilvania baterea de moneda incepe in sec. XIV. Spre deosebire de celelalte dou principate romnesti, aici existau mai multe monetrii: Cluj, Sibiu, Lipova, Braov i Baia Mare. Moneda care se fabrica aici era cea emis de regele Ungariei, voievodatul fiind vasal coroanei maghiare. Regele Carol Robert de Anjou (1308 - 1342) i apoi urmasul sau Ludovic cel Mare (1342 - 1382) au btut in monetriile din Transilvania grosi din argint dup modelul celor de la Praga i dinari banali dup modelul slavon. n principat circulau n paralel i monede strine. Monetrii noi se nfiinteaza n aceast perioad la Alba Iulia, Sighioara, Fgara i Arad.Emisiunile proprii nceteaz dup transformarea Transilvaniei n provincie a Imperiului Habsburgic (1688) iar talerul austriac devine moned de schimb.
3

ncetarea emisiunilor naionale a lsat loc invaziei monedelor straine, numrul acestora sporind de la aproximativ 20 in secolul XVII la peste 90 la jumtatea secolului XIX.. De la sfrsitul sec. XVIII i pna dupa jumatatea celui urmtor, in principate au circulat in special monede turceti ruseti i austriece, conversia lor facindu-se dupa sistemul ponderal al leului si al paralei . n lipsa unei monede unice, leul de calcul nu putea reglementa circulaia din trile Romne. ntre 1831 i 1832, Regulamentul Organic stabilea urmtoarele echivalente: 31,5 lei = 3,49 grame Au 990 sau 2,25 lei = 6,68 grame Ag 583 , iar 1 leu = 40 parale. n 1837 i apoi in 1843, raportul leu-para se modific iar, la 1 la 60 respectiv la 1 la 80. Diversele ocupaii strine las n teritoriu cantiti nsemnate de moned, iar devalorizarea provocat de fluctuaiile numeroaselor cursuri de schimb si speculaiile stapnirii turceti cu ocazia fie a schimburilor comerciale fie a diferitelor plti pe care principatele trebuiau s le fac puterii suzerane, contribuie esenial la dezordinea din circulaia monetar. Odat cu alegerea unui singur principe n ambele tri romne, problema monedei unice se complic prin semnificaia politica pe care o are nfiinarea ei: dreptul regalian de batere nsemna independena statului. Astfel Imperiul Otoman privea cu ngrijorare la unirea provinciilor romne ntr-un singur stat i nca spera ca aceast stare de fapt va dinui doar pe durata domniei lui Cuza, fiind decis s se aeze n calea oricrei initiative politice care ar fi putut duce mai trziu la desprinderea principatelor de sub tutela imperiului. Constient de poziia turcilor, Cuza ncepe din chiar anul alegerii sale ca domn (1859) pregtirile pentru nfiintarea unui sistem monetar. ntr-un document din 18 noiembrie al consiliului de minitri al guvernului din Muntenia apare pentru viitoarea moned denumirea de "romanat", avnd ca etalon mrimea, greutatea i titlul metalic al francului francez, diviziunile urmnd a se numi "decima" sau banul pentru a 10 -a parte din romanat i "centima" pentru a suta lui parte. Pe baza documentului guvernului muntean, s-a ntocmit n august 1860 un proiect de lege n 12 articole care stabilea c se vor bate monede din aur, argint i arama. n paralel cu pregatirea legislaiei privitoare la noua moneda, n mai 1860 se
4

iniiaza un contract pe 5 ani cu monetria francez pentru fabricarea necesarului de moned romneasc. Valoarea monedei ce urma s se fabrice n primii 2 ani ai contractului era de 100.000.000 franci iar baterea anual era limitat la 150.000.000 piese. Pentru acoperirea primei trane a contractului, Ministerele de Finane ale Principatelor Unite urmau s angajeze pe piaa francez un mprumut de 60.000.000 franci prin subscripie public. Contractul folosete pentru moned denumirea de "roumain" (romn), si precizeaz c unitatea va fi o moneda din argint n greutate de 5 grame. Moneda de 1 cea de 5 franci. La recomandarea lui Victor Place, consulul francez, s-au executat machete pentru toate cele trei tipuri de monede: aur, argint, bronz. Denumirea monedei a dat loc la dispute astfel la propunerea lui Heliade Radulescu, care a atras atenia c numele monedei ar putea naste confuzii s-a adoptat denumirea de "romanat" dup etimologia similarului "ducat". mprumutul prin obligaiuni lansat pe piaa francez nu s-a concretizat, iar nalta Poart, cum era de asteptat, nu a fost de acord cu proiectul baterii monedei romnesti, considernd-o ca pe un atribut de suveranitate. Proiectul nfiintarii monedei naionale a cazut. Prioritatea politic a recunoaterii Unirii de ctre turci, a trecut pe planul doi problema monetar. Un an mai trziu nsa un nou proiect legislativ numit "... pentru regularea cursului monetar n Principatele Unite" readuce chestiunea n actualitate. Proiectul era cel din 1860 dar la articolul 7 se specifica amnarea baterii efective a romanailor de aur i argint . Urma a se bate mai nti moneda divizionar din aram. Se stabilise chiar i compoziia aliajului: 95 pri aram, 4 pri cositor i o parte zinc. Din nou proiectul se loveste de mpotrivirea turcilor. A treia tentativ are loc n 1864. O nou iniiativ legislativ precizeaz tipurile de moned ce urmeaz a fi fabricate i anume: 20 i 10 romanai din aur, 5, 1 i 1/2 romanai din argint precum i 10, 5 i 1sutime din bronz. Proiectul va ramne nefinalizat din acelai motiv ca i precedentele. Nu se mai cunosc alte tentative de nfiinare a unei monede naionale pna la abdicarea fortat a domnitorului din 11 februarie 1866. Avnd mereu alte prioriti, legea electoral, reforma agrarp. Vod Cuza a trebuit s renune sau s amne mereu realizarea acestui proiect. Exist o mare asemanare a sistemului monetar gndit n vremea domnitorului
5

Romn ar fi fost astfel similara ca diametru si greutate cu

Cuza cu cel ce va fi adoptat prin legea monetar din 1867. Cu mici schimbari n structura valorii pieselor i cu alt nume pentru moneda, sistemul monetar al romanatului este de fapt premergatorul sistemului monetar national al leului. Stradaniile din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza s-au concretizat n anul plecarii acestuia de la domnie. Initial, prin actul de recunoatere a noului domnitor (Carol I) guvernul turc nu permitea acestuia nici emisiunea de moneda nici conferirea de decoraii, ntr-o scrisoare din luna octombrie adresat de ctre Marele Vizir guvernului Romniei, Poarta revine asupra chestiunii monedei i permite Principatelor s bat moneda proprie cu condiia ca aceasta s poarte un semn al imperiului (semiluna sau semiluna cu stelele). O lun mai trziu printr-o noua scrisoare, Poarta renunt la aceast pretenie, nsa doar n ceea ce priveste moneda divizionar de bronz. Profitnd de acest succes, guvernul Brtianu reformuleaz ntr-un nou proiect legea monetar din timpul lui Cuza i-l supune aprobrii parlamentului. n luna aprilie a anului 1867 se voteaz prima lege monetar a Romniei prin care se stabileste moneda national - leul. Se renunt la denumirea de "romanat", pentru c populaia era obinui deja de aproape dou secole, mai nti cu moneda olandez i apoi cu leul de calcul, "leul" ramne echivalent cu francul francez. Adoptnd sistemul monetar bimetalist al Uniunii Latine (conventie ncheiata n 1865 ntre Frana, Belgia, Elveia i Italia), legea prevedea emiterea de monede din aur (20, 10 si 5 lei), argint (2 lei, 1 leu si 50 bani) i bronz (10, 5, 2 si 1 ban). Legea mai prevedea ca din motive financiare, deocamdat urmau a se bate doar monedele de bronz, a cror execuie s-a facut de altfel imediat la monetariile Watt & Co. i Heaton din Birmingham. Ocolind cu pretextul imbatabil al lipsei banilor fabricarea monedelor din aur i argint cu insemnele suzeranitii turceti, Brtianu urmarea un dublu scop: nfiinarea unei monetrii naionale i baterea de monede cu efigia domnitorului - semn al suveranittii statului. Trei ani mai trziu (1870) lua fiinta la Bucuresti prima monetarie romneasca unde se bate primul leu romnesc. De-a lungul anilor au survenit de atunci numeroase modificri in structura sistemului monetar, "leul" a rmas pna in prezent moneda national a Romniei.

Bibliografie

http://www.enciclopedia-dacica.ro/webring/Pagini/Istoria%20Monetara.html http://www.monetariastatului.ro/circ-monetara.html

http://www.bnro.ro/Evul-Mediu--1049.aspx
http://www.bnro.ro/Antichitatea--1048.aspx