Sunteți pe pagina 1din 32

I.Contextul socio-istoric(1830-1860) II.Ideologia literara III.Introductie la Dacia literara IV.

Influenta ideologiei promovate la Dacia literara in literatura pasoptista

Epoca pasoptista

I.Contextul socio-istoric(1830-1860)
Premisa.Definirea problemei n al doilea ptrar al veacului al XIX-lea, civilizaia i cultura din rile romane ncep s se orienteze spre Occident. Redirecionarea are dou cauze importante: pe de o parte criza Imperiului Otoman, iar pe de alt parte, ntr-un context mai larg european, trezirea contiinei naionale. Independena politic i libertatea naional devin coordonatele fundamentale ale acestei perioade. Epoca paoptist marcheaz nceputul literaturii noastre moderne, iar prin opera scriitorilor se instaureaz un nou climat literar si o nou stare de spirit. Funcia literaturii nu mai rmane doar aceea de a rspandi cultura, de a lumina. Conceptul de literatur include acum noi valene: transmiterea emoiilor estetice, trezirea sentimentului national, educaia moral, mesianismul social.

Caracterizat prinr-o puternic manifestare a contiinei naionale in toate provinciile romnesti, perioada fixat cu aproximaie 1830-1860 delimiteaz o epoc distinct in evoluia istoric a literaturii romne, numit in mod curent epoca paoptist. Termenul de paoptism desemneaza micarea democratic si revoluionar care precede, in arile Romne, Revoluia de la 1848 si pregatete Unirea Principatelor(1859). Literatura paoptist o continua pe cea iluminist clasic din epoca de tranziie sporindu-si, sub impulsul ideologiei burgheze democrat-revoluionare, spiritul militant ca literatuta romantic progresist. n evoluia literaturii exist ntotdeauna legturi de continuitate si cu cat scriitorul este mai mare, cu atat legturile lui cu trecutul si viitorul sunt mai adanci .Astfel, ntre literatura paoptist si cea anterioar si posterioar exist o unitate indisolubil.Spre exemplu, primele manifestri ale iluminismului, prezent in epoca paoptist,apar nca in fazele literare de pn la 1840, n creatia unor anumiti scriitori si oameni de cultura, fiind reprezentat, in primul rnd, de coala Ardelean. Paoptitii,nsa, au amplificat aceste stri de manifestri iluministe pronunate, dar, totusi, incipiente, transformndu-le intr-un sistem de conceptii social-politice si cultural-estetice bine nchegat.

Revolutia de la 1848-este cunoscut in literatur sub denumirea de perioada paoptist.In aceasta perioad s-au pus bazele unei adevarate renasteri culturale romnesti. Cei mai muli dintre scriitorii paoptiti au aderat la idealurile Revoluiei de la 1848, fiind animai si de elurile Marei Uniri. Participani direct la viaa socialpolitic, paoptitii au creat opere literare cu un pronunat caracter patriotic si militant, inspirnduse din trecutul istoric, din lupta pentru eliberare social si unitate naional. Satirizarea viciilor ornduirii feudale si evocarea realitii sociale constituie o alta caracteristic a literaturii paoptiste. Paoptismul cuprinde perioada literar care pentru literatura romn nseamn epoca de modernizare, de afirmare a romantismului i de fundamentare a majoritii speciilor.

II.Ideologia literara
In jurul anului 1840 se poate vorbi de o indrumare a literaturii prin reviste di cele trei tari :Muntenia, Moldova,Transilvania.

Articole programatice si de doctrina-REVISTE


Articolele programatice ale unui curent sau ale unei micri literare au avut ntotdeauna o importan major, pentru c au cristalizat i au dat coeren tendinelor fundamentale ale epocii. n Principatele Romne, pe la finele secolului XVIII i n primii ani ai secolului XIX, ncepuse s ptrund diferite ziare strine, mai ales franceze, germane i greceti. Nevoia unui mijloc de a se rspndi mai repede tirile despre ntmplrile din ar i din strintate se simise de mult.

Curierul romanesc

Cel dintai care a schitat un program teoretic avand ca scop modernizarea literaturii romane a fost Ion Heliade Radulescu. El este fondatorul ,,Curierului romanesc, revista in limba romana, aparuta pe 8 aprilie 1829. Revista a aprut cu sprijinul lui Dinicu Golescu, comandantul armatelor ruseti, care a obinut aprobarea apariiei gazetei.Este prima gazet romneasc cu periodicitate constant i cu apariie ndelungat, gazet care pune bazele presei romneti.

ncet, ncet, Curierul romnesc devine ecoul ntregii micri literare din ar; i face o datorie s reproduc din confratele moldovean "Albina romneasc" a lui Asachi, tiri politice, culturale, literare i mai trziu s fac acelai lucru fa de ziarele din Braov ale lui Bariiu: "Gazeta de Transilvania" i "Foaia literar". n revista vedem naterea i primii pai ai teatrului romnesc. n el se gsesc coloane deschise, dup btrnul Iancu Vcrescu, Grigore Alexandrescu, Ion Voinescu, Costache Aristia, Cezar Bolliac, Costache Blcescu, Viioreanu, K. Caragiale, G. Baronzi, Ion Catina, I. Genilie .a. unii din ei rmai necunoscui, iar alii ilustrndu-se mai trziu prin lucrri de valoare. Curierul romnesc ne ine la curent cu tot ce se public n limba romn, mai ales n Valahia.

Prin ,,Curierul romanesc, Heliade se formeaz ncet, ncet. Spiritul lui se mbogete prin citiri variate i o sum de idei culturale i literare se rspndesc n public. El devine o personalitate i n locul rolului modest ce socotea la nceput c are foaia sa, el o vede acum cu un rol mare.
Asadar,inceputurile presei romanesti se datoreaza unei personalitati curioase, precursor cu pusee de talent adevarat: Ion Heliade Radulescu.

Dacia literar
Aparuta intr-o perioada dificila pentru publicatiile autohtone,revista Dacia literara a simbolizat un nou inceput pentru literatura romana, reprezentand o noutate a presei. Intr-o perioada in care putinele publicatii existente prezentau preponderente fapte politice, Dacia literara a fost, prin caracterul sau pata de culoare in presa romaneasca. "Dacia literar" continu idei valoroase promovate nu cu muli ani nainte de reviste din toate cele trei provincii romnesti :Muntenia.Moldova si Transilvania.

Publicata la 30 ianuarie 1840 revista marcheaza un punct de cotitura in literatura romaneasca in care redactorul responsabil al revistei isi fixeaza ca obiectiv exclusiv literatura fara a parasi insa telurile politice si nationale pe care mersesera predecesorii sai. Dacia literara este prima revista care se angajeaza sa publice doar lucrari literare originale din toate provinciile romanesti, pentru a fi un repertoriu general al literaturii romanesti. Mihail Kogalicenu, redactorul responsabil al revistei traseaza directiile pe care ar trebui sa se dezvolte literatura autentica sugerand posibilele surse de inspirtatii in maniera romantica: istoria nationala, natura si obiceiurile, traditiile noastre; stabileste tinta redactiei, cat si rostul criticii care se va practica:

Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana , iar obiectivul era acela de a oferi tarii o limba si o literatura nationala. Epoca literara generata de aparitia Daciei literare, perioada pasoptista, este caracterizata printr-un proces de efervescenta creatoare prin receptarea aproape simultana a influentelor clasice si romantice din literatura europeana a vremii, si un sincretism al metodei de creatie ce se poate recunoaste chiar in opera aceluiasi scriitor. ,,Dacia literara a fost pulicata pentru a redresa literatura romana si a oferit impulsul necesar pentru dezvoltarea unei adevarate literaturi nationale

Introductie la Dacia literara


Dacia literar este o revist aprut pe 30 ianuarie 1840 la Iai, sub redacia lui Mihail Koglniceanu. Pe parcursul apariiei, ea a avut urmtoarea rubricaie, marcat prin supratitluri: Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei, Scene pitoreti din obiceiurile poporului, Alegeri din alte foi romneti (texte reproduse din Foaie pentru minte, inim i literatur, Curierul Romnesc i Albina romneasc), Telegraful Daciei (tiri culturale); Nr. 2: Scene pitoreti din obiceiurile Moldaviei (studiul lui C. Negruzzi, Cntece populare a Moldaviei), Literatur strin (fragmente din jurnalul de cltorie n Banat, Valahia i Moldova de D. A. Damidoff, ambelan al mpratului Rusiei, cu prezentare i comentarii de M. Koglniceanu), Poezie , Alegere din alte foi romneti, Critica, Telegraful Daciei;

Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi, O alergare de cai), Suvenire din Italia), Literatur strin, Poezie (Grigore
Alexandrescu), Alegeri din alte foi romneti. n primul numr al revistei, sub titlul Introducie, M. Koglniceanu, ntemeietorul revistei, public un program care sintetizeaz n patru puncte idealurile literare ale scriitorilor paoptiti: Combaterea imitaiei scriitorilor strini i a traducerilor mediocre; Crearea unei literaturi de specific naional; Folclorul va face obiectul preocuprilor teoretice, dar va deveni i surs important de inspiraie; Natura va face obiectul unor ample relatri de cltorie.

Romantismul romanesc
Romantismul romnesc apare ca o micare unitar, cu un program bine definit, care ridic literatura noastr de la ncercrile minore ale Vcretilor, la geniul universal al lui Eminescu. Este o reacie la imobilismul si schematismul clasicist, presupunnd o eliberare a minii de nchisoarea vieii, i cuprinde destul de repede intreaga Europ. Multe din motivele frecvente ale romanticilor sunt preluate i de scriitorii romni: mitul strigoiului, evocarea trecutului istoric, trecerea ireversibil a timpului, omul nemuritor, nopile, titanismul, natura, geniul, ierarhia divin.

Romantismul romnesc s-a nfiat , n general, n dou ipostaze: una plin de tumult, patetic i declamatoare n Muntenia, alta mai senin i mai temperat n Moldova. Caracteristice i sunt angajarea in istorie si descoperirea folclorului. Ca prim generaie a literaturii noastre moderne, scriitorii paoptisti au intrat in contiina romneasc drept oamenii nceputului de drum. Reprezentanii romantismului de acum dau operei lor un pronunat caracter militant ei fiind deopotriv scriitori i revoluionari.

IV.Influenta ideologiei promovate la,,Dacia literara in literatura epocii


Programul ,,Daciei literare a avut un mare impact asupra creaiei literare din epoc, declannd un proces de mbinare echilibrat a tradiiei cu inovaia de racordare necesar la curentele literare europene , pstrnd ns un specific autohton ce se constituie ntr-o abordare creatoare a unor teme i motive de larg circulaie.
Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului,au valorificat literatura popular i mitologiile orientale.

Proza in perioada pasoptista


Prima parte a perioadei pasoptiste inregistreaza o serie de opere in proza care insa apar izolate si nu toate semnificative:abia dupa 1840,isi scriu operele fundamentale prozatorii de prima marime: C. Negruzzi,Al. Russo, V. Alecsandri si N. Balcescu. Romantismul romanesc s-a colorat in acest caz in forme specifice: va predomina romantismul memoriilor, al bucatilor sentimentale sau ironice, va fi romantismul vag si delicat al sensibilitatii medii. In acelasi timp,formulele prozodice novatoare, reformele decise ale frazei si ale compozitiei pe care romantismul le-a adus pe alte meridiane vor face in
literatura noastra figura izolata: poemele in proza ale

lui Gh. Asachi, I. Heliade-Radulescu sau Cezar Boliac raman aproape neobservate.Numai Cantarea Romaniei va avea mai mare notorietate. Cea mai frapanta trasatura a prozei in epoca pasoptista este caracterul memorialistic, lipsa inventiei pure, a fictiunii:putem vorbi de o anumita pornire comuna tuturor prozatorilor epocii de a respinge inventia. Tudor Vianu spunea ca primul nostru realism este memorialistic.Primele incercari notabile a lui I. Heliaderadulescu, in deceniul al IV-lea, sunt amintiri (Dispozitiunile si incercarile mele de poezie); capodopera prozei lui C. Negruzzi este constituita de descrierea unor fapte traite (Negru pe alb); insemnarile de calatorie fac o moda durabila (la V. Alecsandri,D. Bolintineanu,Gr. Alexandrescu);pe detalii autobiografice se bazeaza multe dintre bucatile in proza a lui V. Alecsandri.

Chiar si capodopera nuvelisticii romanesti din aceasta perioada,atesta aceeasi trasatura:calitatea fundamentala a nuvelei ramane concentrarea, dramatismul ei perfect gradat. Cele patru parti par patru acte ale unei drame, in care totul se dizolva in replici, in alegerea cuvintelor celor mai potrivite, in gesturile indispensabile. Totusi, si aici apare incapacitatea autorului de a inventa: C. Negruzzi a selectat din cronicile lui Gh. Ureche si Miron Costin cateva episoade exceptionale prin dramatismul lor si le-a imbinat in cunoscuta nuvela. Meritul deosebit a lui Negruzzi este acela de a fi dus la desavarsire unele fapte relatate de cei doi cronicari.

Poezia pasoptista
Poezia pasoptista raspunde, in general, directiilor siprincipiilor formulate de Mihail Kogalniceanu in articolulIntroductie din primul numar al revistei Dacia literara, in sensul ca este o poezie sociala, adaptata la momentul istoric si chiar politic, conforma cu idealurile de libertate si unire ce animau sufletele romanilor de pretutindeni. Acum se afirma cu putere spiritul national, increderea in valorile traditionale,populare, in istoria, natura si folclorul romanesc, care devina cum, alaturi de evenimentele social-politice ale momentului,teme predilecte ale poetilor.

Se dezvolta astfel o poezie retorica, declamativa,grandilocventa, cu exprimare directa a ideilor si sentimentelor,intr-un stil avantat; cu un limbaj adecvat intelegerii de catremarea masa de cititori, in care teme vechi precum iubirea,destinul, fericirea, moartea. Din punct de vedere compozitional, operele scriitorilorpasopstisti impletesc romantismul cu clasicismul, iluminismul cupreromantismul, de unde a rezultat si o mare varietate de speciiliterare: ode, elegii,meditatii, epistole, satire, fabule, pasteluri,idile,sonete, balade. Ideea nationala poate fi considerata nucleul tematical poeziei pasoptiste, nuantata sub forma atasamentului la valorile poporului,ale pamantului si ale traditiilor romanesti (Gh. Asachi,La patrie, C.Bolliac, O dimineata de Caraiman, I.Heliade-Radulescu, Sburatorul),

a elogiului realizarilor poporului (Gh.Asachi La introducerea limbii nationale in publica invatatura), a prezentarii trecutului ca model pentru prezent (Gr. Alexandrescu, Umbra lui Mircea). Un loc aparte in valorificarea tematicii istorice il ocupa balada, o impletire de elemente epice, lirice si dramatice, poate cea mai complexa specie a a momentului, in care, sintetizand,patetismul cu patriotismul si cu valorilemorale, poetii devin cantareti ai trecutului glorios ( D.Bolintineanu, Muma lui Stefan cel Mare, Gh. Asachi, Dochia si Traian). Un alt pilon tematic il reprezinta critica societatii contemporane, sub forma satirei ( Gh. Alexandrescu,Satira duhului meu, Gh. Asachi, Sotie de moda) si a fabulei (Gr.Alexandrescu, Cainele si catelul). Iau avant lirica filosofica ( I.HeliadeRadulescu,Visul),cea religioasa (Gr. Alexandrescu, Candela) si cea erotica ( Gh. Asachi, Dorul, Gr. Alexandrescu,Asteptarea).

Scriitorii paoptiti
Programul Daciei literare a avut un mare impact asupra creaiei literare din epoc, declannd un proces de mbinare echilibrat a tradiiei cu inovaia de racordare necesar la curentele literare europene , pstrnd ns un specific autohton ce se constituie ntr-o abordare creatoare a unor teme i motive de larg circulaie. Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura coordonat a sufletului romnesc, au valorificat literatura popular i mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaie, aspiraia spre absolut, spiritul rebel i contestatar sunt cteva trsturi ale scriitorilor paoptiti.

Nicolae Blcescu
Nicolae Blcescu scrie Romnii supt Mihai Voievod Viteazul, descrierea religios inspimntat a unei Romnii de o mreie slbatic(G. Clinescu); evocnd numai cteva pagine din sfnta carte a istoriei noastre, dedicate lui Mihai Viteazul, care cuprind ns anii cei mai avui n fapte vitejeti, n exemple minunate de jertfire ctre patrie, Blcescu reconstituie nu numai istoria marelui voievod , ci, de cte ori are prilejul, descrie cu deosebit sim artistic i locurile n care se desfoar evenimentele, cu alte cuvinte mai tot pmntul romnesc; e o carte despre trecut, scris ns pentru marile idealuri ale prezentului i ale viitorului; marele revoluionar paoptist dorete s insufle contemporanilor si nu numai dorina de libertate i de unitate naional , ci i sentimente profunde de preuire a frumuseilor i bogiilor ntregului pmnt romnesc, chiar dac unele din inuturile lui se aflau nc sub stpnire strin.

Mihail Koglniceanu
Darul de cpetenie al lui Koglniceanu este de a fi spirit critic atunci cnd lumea nu-l avea i de a-l fi avut n forma constructiv, fr sarcasm. Peste tot, n programul revistelor, redactorul tie ce vrea.,,Dacia literar se cheam aa fiindc fcnd abstracie de loc, vrea s se ndeletniceasc cu produciile romaneti fie din ce parte fie din orice parte a Daciei n care scop are s reproduc scrieri originale din toate publicaiile. elul i este nfptuirea dorinelor ca romnii s aib o literatur i o limb comun pentru toi . Koglniceanu : este stimat i ca orator. I se gsesc n discursuri fel de fel de daruri de compoziie i de claritate. Toate aceste lucruri sunt azi moarte i n afar de bun sim nu se poate percepe mai nimic ce ar avea vreun raport cu creaia. n Cuvntul de la Academia Mihileanu aparin liricii doar expresia patetic a iubirii din istoria romn. Discursurile publicate mai tarziu, pentru un public parlamentar btrn i prozaic sunt ncrcate de amnunte tehnice.

Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Bolintineanu scrie Legende istorice, arhicunoscute fiind Muma lui Stefan cel Mare, Mircea cel Mare i solii, Daniil Sihastrul, Codrul Cosminului, n care cultiv imaginea eroului romantic desprins din cadrele istoriei naionale; scrie epopeea Traianida, o ampl lucrare de sintez a trecutului istoric, cltorete prin Asia Mic, Palestina, i Egipt, ciclurile Macedonele i Florile Bosforului fiind rodul acestei inedite expierene romantice; scrie Cntece i plngeri, Poesii vechi i noue, Manoil(roman publicat in 1855 in Romnia literar a lui Alecsandri)

Grigore Alecsandrescu
Grigore Alecsandrescu se remarca prin meditatii romantice, Trecutul.La mnstirea Dealului, Umbra lui Mircea. La Cozia, Rsritul lunei. La Tismana, Mormintele. La Drgani, care dau expresie temei ruinelor;

Studiu de caz realizat de :

Androne Cosmin Boboc Marilena Gheorghita Madalina Gomoi Adriana